TESUTUL CONJUNCTIV

CURS 4

HISTOLOGIE

1
2
 TESUTUL CONJUNCTIV

 Origine: mezodermo - mezenchimală

 Formate din 3 componente:

 CELULE
 SUBSTANŢĂ FUNDAMENTALĂ

 FIBRE

Fibrele + Substanta fundamentala = matricea extracelulară (interstiţială)

 Histogenetic: primele apar celulele → elaborează inițial

Substanta fundamentala şi ulterior fibrele
Raportul dintre componente variază cu vârsta:
-țesuturile tinere conțin numeroase celule și o
Substanta fundamentala abundentă,
-țesuturile îmbătrânite sunt predominant fibrilare
3
 TESUTUL CONJUNCTIV
 Nu vin în contact direct cu mediul extern, fiind întotdeauna
acoperite de un ţesut epitelial, despărţite de acesta prin
membrana bazala
 Mare capacitate regenerativă şi plastică
 Sunt ubiquitare
 Substanta fundamentala reprez. un rezervor de apă şi diverse
substante (Ca - în ţ. osos, grăsimi – în ţ. adipos, proteine
plasmatice – în ţ. conj lax)
 Substanta fundamentala reprez. un mediu de circulaţie (la
nivelul ţ. conj se efectueaza schimburile metabolice dintre
plasmă şi celule)
 Rol în procesele de apărare ale organismului (prin Substanta
fundamentala, celule imunocompetente - plasmocite, limfocite)
 Sunt inervate și bogat vascularizate 4
5
 CELULELE ŢESUTULUI CONJUNCTIV
CELULELE ŢESUTULUI CONJUNCTIV

 CELULE FIXE (AUTOHTONE)

 CELULE MOBILE (MIGRATE)

6
 I. CELULELE FIXE
Populaţia rezidentă de celule, dezvoltate în ţes. conj. unde îşi
realizează funcţiile
Celule stabile, cu viaţă lungă
Originea : celula mezenchimală (excepție: mastocitul)

 CELULA MEZENCHIMALĂ NEDIFERENŢIATĂ

 CELULA RETICULARĂ
 FIBROBLASTUL – FIBROCITUL
 CONDROBLASTUL
 OSTEOBLASTUL
 ODONTOBLASTUL
 MIOFIBROBLASTUL
 PERICITELE
 CELULA ADIPOASĂ
 MASTOCITUL
7
 II. CELULELE MOBILE

• Originea: măduva hematogenă

• Circulă pe cale sanguină → ţes. conj.
• Au viaţă scurtă → sunt înlocuite continuu, pe seama celulelor
stem din măduva hematogenă

 MACROFAGUL – HISTIOCITUL
 PLASMOCITUL
 LEUCOCITELE
 LIMFOCITELE

8
 I. CELULELE FIXE
1. CELULA MEZENCHIMALĂ

 Numeroase la embrion şi făt

 Postnatal nr. lor se reduce; la adult - rare şi dispuse sub forma
unor insule în vecinătatea capilarelor sanguine sau în pereţii
vaselor
 Foarte active în procesele de vindecare a rănilor

 Este o celulă primordială orientată sau precursoare pt

majoritatea celulelor conjunctive
 Din ea se diferenţiază: fibroblastul, condroblastul, osteoblastul,
odontoblastul, celula reticulară, adipocitul, celule endoteliale,
celula musculară netedă
MO:
 Celulă mare (25 - 35µm), formă stelată cu prelungiri ramificate
 Nucleu: ovalar, eucrom, nucleolat

9
 Celula mezenchimală

10
Celula mezenchimală

Tesut mezenchimal de la un fetus în curs de

dezvoltare (H&E). Deși morfologic celulele
mezenchimale apar ca apopulație omogenă, dau
naștere la celule care se vor diferenția în diferite
tipuri de celule. 11
 2. CELULA RETICULARĂ

 Stadiu mai evoluat - se interpune

între celula mezenchimală şi
celulele conjunctive diferenţiate
 După naştere şi la adulţi -
alcătuieşte stroma organelor
hemato- şi limfopoietice
MO:
 Ø:12-15µm
 Nucleu: central, rotund, nucleolat
 Citoplasma: slab bazofilă, cu
numeroase prelungiri citopl. care se
anastomozează → cito-reticul
tridimensional GANGLION LIMFATIC - HE

12
3. FIBROBLASTUL
 provine din celula mezenchimală
nediferenţiată
 forma tânără a fibrocitului
 cea mai frecventă în ţes.
conjunctive
 se situează de obicei alături de
fibrele de colagen
MO:
 Ø:15-20µm
 forma: alungită, prelungiri rare,
scurte, ramificate
 nucleu: central, veziculos,
ovalar, eucrom, nucleolat
 citoplasma: uşor bazofilă, puţină,
greu vizibilă
ME:
 organite dezvoltate: RER, ap.
Golgi, mitocondrii, lizozomi,
microtubuli, microfilamente
13
Funcţiile fibroblastului

 Elaborează S.f.
 Sintetizează fibre de colagen şi elastice
 La adult, fibroblastele se divid rar, în general intervin în procesul de
vindecare a rănilor
 Se pot diferenția în condroblaste și osteoblaste
 Pot depozita grăsimi sau pigment → celule adipoase, celule pigmentare
 Membrana fibroblastului are receptori specifici (ex: pt. insulină, pt. LDL:
geneza aterosclerozei)
 Produc interferon cu rol în apărarea organismului
 Produc factori chemotactici → rol în apărarea nespecifică a organismului

14
Tipuri particulare de fibroblaste

 Fibroblastele din vilozitățile intestinale

 Prezintă prelungiri numeroase
 Se interpun între epiteliul de suprafață și capilare

 Fibroblastele din medulara renală

 Sunt unite prin joncțiuni, se dispun cap la cap sub formă de scară
 Se presupune că secretă medulipina 1, prostaglandine și prostacicline

 Fibroblastele din perinerv

 Sunt aplatizate, aranjate concentric, unite prin joncțiuni ocluzive
 Denumite celule perineurale
 Participă la formarea barierei nerv-sânge
15
4. FIBROCITUL
 Forma adultă a fibroblastului
 În condiţii de stimulare adecvată,
fibrocitul poate redeveni fibroblast →
activităţile de sinteză sunt reactivate
 În ţesuturi apare ataşat fibrelor
colagene
MO:
 Celulă cu corp mic, alungit, cu
capetele efilate
 Nucleu: alungit cu capetele acuțite,
mai mic, hipercrom
 Citoplasma: acidofilă

ME:
 Organite reduse

16
5. MIOFIBROBLASTUL

 Este un fibroblast modificat (caractere intermediare între fibroblast şi

fibra musculară netedă)
 Numeroase în:
- ţesutul de granulaţie de la nivelul rănilor
- ligamentul periodontal → rol în erupţia dinţilor

ME:
 Conține filamente de actină şi corpi denşi similari cu cei ai fibrelor
musculare netede
 Nu e înconjurat de lamina bazală

17
6. PERICITELE
 Provin din celule mezenchimale nediferenţiate
 Fusiforme, cu prelungiri: primare, lungi şi secundare scurte
 Localizate mai ales de-a lungul capilarelor şi venulelor mici → numite şi
celule adventiţiale sau perivasculare
 Înconjurate de lamina bazală proprie, care poate fuziona cu lamina bazală
a celulelor endoteliale → pericitele sunt localizate în afara ţesutului
conjunctiv
 Sunt considerate celule stem de tip adult: capacitate de proliferare și
diferențiere
 Posedă caracteristici asemănătoare fibrelor musculare netede şi celulelor
endoteliale din structura vaselor din care fac parte

18
 ME: se observa prelungirile
primare si secundare care
inconjura capilarul.

MO: E- celule endoteliale; P-

pericite

19
7. CELULA ADIPOASĂ (ADIPOCITUL)

 Derivată din celulele mezenchimale nediferenţiate (prenatal) şi din fibroblast

(postnatal)
 Sunt celule înalt diferenţiate, care nu se divid

 Există două tipuri de celule adipoase, care constituie cele două varietăți de
ţesut adipos:

 celule adipoase uniloculare (în ţesutul adipos alb)

 celule adipoase multiloculare (în ţesutul adipos brun)

20
 Celula mezenchimală

lipoblast timpuriu
(preadipocit)

lipoblast mijlociu

lipoblast tardiv

adipocitul matur

21
 a) Adipocitele uniloculare
MO:
 Mari: (Ø 120µm), sferice când sunt
izolate, devin poliedrice când sunt
aglomerate în ţesut
 Stochează grăsimea sub forma
unei singure picături, care ocupă
centrul celulei→ nucleul şi
citoploplasma sunt împinse la
periferie
 Citoplasma perinucleară redusă
cantitativ
 Aspect de „inel cu pecete” col HE

 Lipidele se evidențiază cu colorații

histochimice: Sudan III, Sudan
negru,

22
 Țes. adipos alb, col HE. Aspectul de inel
cu pecete al adipocitelor uniloculare

Țes. adipos alb, col. Sudan III și H

23
ME:
complex Golgi adiacent nucleului, puţine mitocondrii, RER slab dezvoltat,
ribozomi liberi, vezicule de pinocitoză, rari microtubule.
Plasmalema prezintă receptori pentru: insulină, hormoni de creştere,
norepinefrină şi glucocorticoizi

F, fibroblast; CAP, capilar; Ma, macrofag; M, mitocondria; N, nucleu; L, picatura

de grasime.
24
Rolul adipocitelor uniloculare :

Lipogeneză și lipoliză
 Echilibrul între lipogeneză și lipoliză: influențat de SNV și
factori hormonali
 Stochează LDL și colesterol → protecție împotriva
aterosclerozei
 Sintetizează estrogen din androgeni
 Sintetizează hormoni: adipokine
 Adiponectina: intervine în reglarea glicemiei și
catabolismul acizilor grași
 Leptina: reglează aportul și consumul energetic, induce
senzația de sațietate la niv. hipotalamusului
 Rezistina: responsabilă de rezistența la insulină

25
 b). Adipocitele multiloculare
MO:
 Celule mai mici, poligonale
 Nucleul sferic, localizat central
sau excentric, dar nu periferic
 Citoplasma conţine multiple
vacuole mici de lipide
ME:
 multe mitocondrii, puţini ribozomi
liberi
 RER lipseşte

26
Particularități:
 Mitocondriile sunt mari, cu creste complet transversale (pigment
citocrom)
Pigmentul citocrom + bogată vasc.→ culoarea brună a țesutului
examinat macroscopic
 Mitocondriile conțin termogenina, proteină care determină producerea
de căldură

27
8. MASTOCITUL
 Originea: în celulele stem mieloide → sânge
(precursorii mastocitului) → ţesutul conjunctiv,
unde se diferenţiază în mastocite
 Durata de viaţă scurtă
 MO: Ø 20-30µm
- Forma: ovoidă, fără prelungiri
- Nucleul: rotund, central
- Citoplasma: săracă în organite
 Localizare:
 în ţes. conj. din tot organismul, în ţes. conj.
subepitelial, al căilor respiratorii şi tubului
digestiv
 concentrate de-a lungul vaselor mici
 lipsesc în SNC și splină

28
 în citopl. granulaţii numeroase, mari, delimitate
de membrană, bazofile şi metacromatice (se col
metacromatic în roşu purpuriu cu albastru de
toluidină)

 ME: granulaţiile conţin:

- heparină (anticoagulant)
- histamină (vasodilatator şi bronhioloconstrictor)
- serotonină (rol în permeabilit. vasc.)
- ECF (factor chemotactic eozinofil)
- NCF (factor chemotactic neutrofil)
- SRS-A (determină contracţia musculaturii
bronhiolelor)
- proteaze neutre, arilsulfataza

 Mastocitele sintetizează leukotriene și

prostaglandina D

29
Rolul mastocitelor:

Mediază reacţiile de hipersensibilitate de tip I (imediată)

Antigenii: praf, polen, venin de insecte, medicamente etc →
Ig E se leagă de receptorii de pe suprafaţa mastocitelor; la a
2-a expunere la acelaşi alergen → degranularea
mastocitelor şi eliberarea diferiţilor mediatori

30
 II. CELULELE TRANZITORII
1. MACROFAGUL = HISTIOCITUL

 Histiocitul = Macrofagul ţesutului conjunctiv

 Origine: derivă din celula stem din măduva hematogenă → în

sânge (monocit) → ţes. conj → Mf
 Mf aparţine sistemului macrofagic mononuclear

 La suprafaţa celulei prezintă receptori pt. IgG, IgM

31
MO:

 Ø 10-30µm
 Nucleu ovalar sau reniform, eucrom, nucleolat
 Citoplasma slab bazofilă
 Forma neregulată cu procese citoplasmatice scurte şi drepte după
stimulare emit pseudopode (mişcări ameboidale și fagocitoză)

ME:
 ap. Golgi bine dezv., RER bogat, lizozomi, fagolizozomi, microfilamente,
microtubuli, hidrolaze acide

32
ROLUL MACROFAGELOR:

Procesele de apărare nespecifică

Mobilitate şi fagocitoză - fagocitează cel. moarte, bacterii, corpi străini →
fagozomi;
Mf pot fuziona (corpi străini mari) → celule gigante de corp
străin (multinucleate – cel. Langhans)

Reacţiile imunologice : apărarea specifică

Ingerează antigenul, stochează şi transmite informaţia specifică celulelor
imunocompetente (limfocite, plasmocite)
În infecţii Lf T produc citokine care atrag Mf şi le activează

Celule Prezentatoare de Antigen (APCs)

Mf au proteine de suprafaţă specifice (CMH II) ce permit interacţiunea cu
Lf T helper → Mf prezintă antigenul procesat limfocitelor T helper →
activarea Lf Th şi eliberare de citokine

Funcţii secretorii: secretă elastază, colagenază, lizozim (bacteriostatic),

citokine (interferon cu acţiune antivirală)

33
Macrofage în organism:

 Histiocite - ţesutul conjunctiv

 Celule Kupffer (Mf perisinusoidale)
- ficat
 Mf alveolare „celule cu praf”-
plămân
 Mf : splină, ganglion limfatic,
măduvă roşie hematogenă, timus
 Mf pleurale , Mf peritoneale -
cavităţi seroase
 Osteoclast - os
 Microglie - SNC
 Celule Langerhans - epiderm

34
2. PLASMOCITUL

 Provine din Lf B
 În număr crescut în zonele cu inflamaţie cronică (mucoasa dig,
resp, genitală)
 În limfoganglioni și glandele salivare (sintetizează IgA
secretoare)
 Celulă implicată în producerea anticorpilor

35
MO:
 Celulă ovalară, nucleu excentric, sferic, cu blocuri alternante de
eucromatină şi heterocromatină - aspect în „ spiţă de roată”
 Citoplasma intens bazofilă, datorită conţinutului crescut în RER

36
 3. LEUCOCITELE
 Circulă pe cale sanguină şi migrează prin
peretele capilarelor în ţesutul conjunctiv,
ca răspuns la diferite agresiuni.
Prezenţa
acestor celule în ţes conj →
reacţie inflamatorie acută

 Neutrofilele capacitate de fagocitoză,

implicate în răspunsul inflamator
nespecific
 Eozinofilele - număr crescut în
reacţiile alergice sau infestaţii
parazitare
 Bazofilele în colaborare cu mastocitele
intervin în reacţiile de hipersensibilitate
de tip întârziat
37
 4. LIMFOCITELE

 În număr mic în ţes conjunctiv.

Numărul lor creşte
în locuri unde are loc o inflamaţie
cronică
 Sunt implicate în răspunsul imun

MO:
 Celule rotunde, citoplasmă
redusă, palid colorată bazofil în
H-E, greu vizibilă pe preparatele
histologice
 Nucleul: rotund, hipercrom

38
MATRICEA EXTRACELULARĂ

 SUBSTANŢĂ FUNDAMENTALĂ

 FIBRE CONJUNCTIVE

 LICHID TISULAR

39
 SUBSTANŢA FUNDAMENTALĂ
 Ocupă spaţiile dintre celule şi fibre
 Este o componentă amorfă, conţine o cantitate mare de apă

 Asigură schimburile nutritive între capilare şi celulele ţesuturilor conjunctive

MO: relativ omogenă

În preparatele colorate H-E: greu vizibilă, frecvent se distruge în cursul fixării
şi deshidratării preparatelor
ME: aspect fin fibrilar şi granular

Conţine:
 proteoglicani
 glicozaminoglicani
 glicoproteine structurale

40
 LICHIDUL TISULAR
 În ţes. conj. se găseşte o cantitate mică de lichid tisular
 Compoziţie similară plasmei sanguine
 Lichidul tisular conţine o cantitate redusă de proteine plasmatice cu greutate
moleculară mică, ioni și substanțe difuzabile

 Creșterea cantității de lichid tisular determină apariția edemului

41