UNIVERSITATEA DE MEDICINĂ ȘI FARMACIE “GR.T.

POPA” IAȘI
FACULTATEA DE BIOINGINERIE MEDICALĂ
SPECIALIZAREA BIOINGINERIE, ANUL 3, GRUPA 1

IZOIMUNIZĂRILE SANGUINE
FETO-MATERNE

DAVID ALEXANDRA
 Din punct de vedere imunologic, sarcina este un exemplu
de allotransplant.

Izoimunizarea este reacţia imunologică din partea unui

individ la un antigen aparţinând altui individ din cadrul aceleiaşi
specii.

Ca urmare a izoimunizării sanguine feto-materne poate

apare maladia hemolitică a fătului şi a nou-născutului
caracterizată prin:

• hiperhemoliză anemie hemolitică,

• hiperbilirubinemie,
• icter,
• eritroblastoză,
• hepato-splenomegalie compensatorie.
IZOIMUNIZAREA ÎN
SISTEMUL Rh
DEFINIȚIE:

Incompatibilitatea Rh în timpul sarcinii există la

gravida cu Rh negativ având soţul cu Rh pozitiv.

Izoimunizarea Rh apare la gravida cu Rh negativ cu făt

cu Rh pozitiv.
ETIOPATOGENIA:
Pe suprafaţa eritrocitară există un sistem antigenic
Rhesus iar locus antigenic respectiv este situat pe
cromozomul 1.

Sistemul AgRh este definit de 3 cupluri de antigeni:

C/c, E/e, D/d . Genei alele "d" nu corespund anticorpi, de
aceea fenotipic se defineşte ca absenţa D.

Antigenul D este cel mai puternic din punct de vedere

imunologic, iar individul este definit Rh pozitiv sau Rh
negativ, după cum AgD este sau nu prezent.

În funcţie de rasă situaţia se prezintă astfel:

- europenii – 85% au Rh pozitiv;
-africani – 93% au Rh pozitiv;
-asiatici - 99% au Rh pozitiv.
MECANISMUL DE PRODUCERE A IZOIMUNIZĂRII:

Izoimunizarea implică prezenţa anticorpilor

specifici.

PRINCIPIUL : mama are Rh negativ, fătul are

Rh pozitiv, în mod fiziologic, o cantitate infimă
de hematii fetale traversează bariera placentară
începând de la sfârşitul lunii a doua de sarcină.
 Hematiile fetale circulante în sângele matern sunt distruse
de sistemul reticulo-endotelial matern, fapt ce determină
eliberarea antigenului D aflat pe hematiile fetale.

Antigenul D de origine fetală vine în contact cu sistemul

imunocompetent matern care îi înregistrează structura
antigenică.

La un contact ulterior cu antigenul D, sistemul

imunocompetent matern produce anticorpi - iniţial Ig M cu
greutate moleculară mare şi apoi Ig G cu greutate moleculară
mică.
 La primul contact cu antigenul D
cantitatea de hematii cu Rh pozitiv este prea
mică pentru a determina un răspuns precoce iar o
nouă sarcină cu un făt cu Rh pozitiv determină
un contact între antigenul D de origine fetală şi
sistemul imunitar matern care are deja, în
memorie, structura antigenului D.

Răspunsul imunitar este precoce şi

producţia de anticorpi are loc rapid.
 Circumstanţele în care sistemul imunocompetent matern
vine în contact cu hematii cu antigen D sunt:

• transfuzia de sânge cu Rh pozitiv la o persoană cu Rh negativ,

• transfuzie feto-maternă,

• transfuzia poate fi materno-fetală.

 Trecerea masivă a hematiilor fetale cu Rh pozitiv în
circulaţia maternă are loc în timpul unor manevre din timpul
sarcinii:
Your Text Here Your Text Here Your Text Here Your Text Here

• chiuretaj uterin,

• tratament chirurgical al sarcinii ectopice,

• în timpul naşterii ,

• în Add
timpul
Text Here
cezarienei.
Add Text Here Add Text Here Add Text Here
 numai 50% din femeile cu Rh
Frecvenţa: 01
negativ au sistemul imunologic
capabil de a răspunde prin formarea
de anticorpi la prezenţa antigenului
Procentajul redus de D.
cazuri de boală
hemolitică a nou-
născutului înregistrat în incompatiblilitatea simultană în
02
cazul unor copii cu Rh sistemul oferă protecţie datorită
pozitiv născuţi de mame blocării hematiilor fetale circulante
cu Rh negativ se în sângele matern, acestea fiind
datorează următorilor sechestrate în ficatul.
factori:
03
calitatea de Rh pozitiv homozigot
sau heterozigot a tatălui.
 EFECTELE LA FĂT ȘI NOU-NĂSCUT:

Dintre anticorpii materni anti-Rh (D), numai cei din grupa IgG trec
bariera placentară şi se fixează pe hematiile fetale cu Rh pozitiv, în consecinţă
acestea sunt sechestrate şi distruse în splina fătului de sistemul reticulo-
endotelial.

Consecinţe:

• anemia -> hematomegalie > eritroblastoză periferică.

Anemia este consecinţa dezechilibrului între distrucţie şi eritropoieză.

Complicaţiile fetale pot fi:

• anemie discretă;

• anemie gravă cu hepato-

splenomegalie;

• hidrops;

• moartea in utero;

• moartea nou-născutului.
DIAGNOSTICUL IZOIMUNIZĂRII Rh:

În cursul sarcinii: determinarea la gravidă a grupei sanguine

şi Rh la prima consultaţie prenatală. La gravida cu Rh negativ se
determină grupa sanguină şi Rh la soţ. Dacă soţul are Rh pozitiv,
chiar în absenţa antecedentelor semnificative materne se indică
gravidei TESTUL COOMBS INDIRECT care evidenţiază
prezenţa anticorpilor anti-Rh în serul matern.

Alte modalități de tratament:

• Plasmafereza,

• Tratament desensibilizant matern.

 Prin ECOGRAFIE
se pune diagnosticul de
vârstă gestaţională se
apreciază morfologia
fetală, biometria şi
greutatea fătului, eventual
diagnosticul de anasarcă
feto-placentară.
BIOGRAFIE:

1. ALEXANDRU CĂRĂULEANU ȘI IVONA

ANGHELACHE-LUPAŞCU , SARCINĂ CU RISC,
EDITURA „GR. T. POPA”, U.M.F. Iaşi 2014,
PAG.191-200.
2. https://telegra.ph/Coombs-Test--Types-Principle-Proc
edure-and-Interpretation--
LaboratoryInfocom-03-19?r=78923097
3. http://www.hipocrat2000.ro/hipocrat/ecografia
THANK YOU