PSIHOLOGIA COMUNICĂRII

 Definirea comunicării ca fenomen

I.
psihosocial
 II. Modelele comunicării

 III. Principiile şi funcţiile comunicării

 IV. Nivelurile comunicării umane

 V. Factorii şi blocajele comunicării

Iulia Iurchevici, dr., conf. univ.,

ULIM 2
 I. Definirea comunicării ca fenomen
psihosocial
Comunicarea
– reprezintă interacţiunea socială prin sistemul de simboluri şi
mesaje (după G. Gebner).
– se centrează pe situaţii comportamentale, în care o sursă
transmite un mesaj unui receptor cu intenţia de a influenţa
comportamentele ulterioare (după Gerard Miller).
– este o funcţie socială sau un mod de viaţă alături de existenţa
unui set de reguli (după C. Abric).
– este dobîndirea transmiterea şi ataşarea unui înţeles
informaţiei (după Roberts Hunt).
– reprezintă un proces în care fiecare parte o influenţează pe
cealaltă în fiecare clipă, proces întotdeauna schimbător,
dinamic şi reciproc (după Ross).
Iulia Iurchevici, dr., conf. univ.,
ULIM 3
Obiectivele comunicării umane:

 Să fim receptați (auziți și citiți);

 Să fim înțeleși;
 Să fim acceptați;
 Să provocăm o reacție (o schimbare de
comportament sau atitudine)

Iulia Iurchevici, dr., conf. univ.,

ULIM 4
Comunicarea include:

 Arta de a vorbi;
 Arta de a scrie;
 Arta de a tăcea;
 Arta de a asculta;
 Arta de a acţiona.
Iulia Iurchevici, dr., conf. univ.,
ULIM 5
Etapele dezvoltării comunicării umane

 Epoca semnelor și semnalelor

 Epoca vorbirii și limbalului
 Epoca scrisului
 Epoca tiparului
 Epoca mijloacelor comunicării de masă
 Epoca comunicării compiuterizate

Iulia Iurchevici, dr., conf. univ.,

ULIM 6
 2. Modelele comunicării
 Modelul de comunicare Laswell (1948) –este reprezentat într-o
manieră foarte simplistă, procesul comunicării fiind conceput ca răspuns
la 5 întrebări.
 Modelul liniar de comunicare al lui C. Shannon(1949) – se introduc şi
se utilizează noţiunile de codificare şi decodificare ce permit explicitarea
numeroaselor blocaje ale comunicării.
 Modelul circular al comunicării al lui Schramm şi Osgood (1954) –
susţine că atît emiţătorul căt şi receptorul îndeplinesc funcţii de
codificare şi decodificare şi interpretare a mesajelor.
 “Modelul elicoidal” al lui Dance (1967) – arată că procesul comunicării
este unul dinamic, în urma căruia actorii participanţi îşi îmbunătăţesc
cunoştinţele, iar rolurile lor se schimbă faţă de situţia iniţială.

Iulia Iurchevici, dr., conf. univ.,

ULIM 7
Transpunerea grafică arată în felul următor:
Cine? Ce spune? Cum? Cui? Cu ce efect?
Emiţător Mesaj Mijloc Receptor Efectul
de comunicare

Pentru fiecare dintre aceste întrebări el a identificat un

câmp de cercetare:

Cine? Ce spune? Cum? Cui? Cu ce efect?

Analiza Analiza Analiza Analiza Analiza
controlului conţinutului canalelor publicului efectelor
organizaţiilor de comunicare
Iulia Iurchevici, dr., conf. univ.,
ULIM 8
Iulia Iurchevici, dr., conf. univ.,
ULIM 9
Iulia Iurchevici, dr., conf. univ.,
ULIM 10
Iulia Iurchevici, dr., conf. univ.,
ULIM 11
 Elementele componente ale
procesului de comunicare:

 Emiţătorul;
 Receptorul;
 Mesajul;
 Canalele de comunicare;
 Contextul.
Iulia Iurchevici, dr., conf. univ.,
ULIM 12
Etapele procesului de comunicare:

I. Codificarea;
II. Transmiterea;
III. Decodificarea;
IV. Filtrarea;
V. Feedback-ul
Iulia Iurchevici, dr., conf. univ.,
ULIM 13
 Formele procesului de comunicare

 Unilaterală-controlată
Unilaterală exclusiv de
emiţător,desfăşurare rapidă,concordanţă dintre
mesajele transmise şi cele recepţionate

 Bilaterală- participă activ atât emiţătorul cât şi

receptorul; desfăşurare lentă, dezorganizată,
semnificația mesajului poate fi verificată și, la
nevoie, clarificată și redefinită

Iulia Iurchevici, dr., conf. univ.,

ULIM 14
 3. Principiile şi funcţiile comunicării
 Comunicarea este inevitabilă.
 Comunicarea este un proces ireversibil
 Comunicarea presupune în acelaşi timp
conţinut, dar şi relaţii
 Comunicarea este un proces continuu
 Comunicarea presupune raporturi de putere
între autorii comunicării
 Comunicarea presupune adaptarea şi ajustarea
comportamentelor.
Iulia Iurchevici, dr., conf. univ.,
ULIM 15
 Funcţiile comunicării:
 După M.Gamble (1993):
De înţelegere şi cunoaştere.
De relaţionare cu ceilalţi (de socializare).
De influenţare şi persuasiune.

După B. Lomov:
• Funcţia informaţional -comunicativă
• Funcţia reglementar- comunicativă
• Funcţia afectiv -comunicativă
Iulia Iurchevici, dr., conf. univ.,
ULIM 16
 4. Nivelurile comunicării

 intrapersonală – comunicarea cu sine;

 interpersonală – în cadrul familiei, prieteni;

 comunicarea în grup – soluţionarea unor

probleme, proiecte, conflicte;

 comunicarea în public – aducerea la

cunoştinţă a unor idei;

 comunicarea în masă – comunicarea prin

intermediul mass–media.
Iulia Iurchevici, dr., conf. univ.,
ULIM 17
 5. Factorii şi blocajele comunicării

1. Factorii ce ţin de actorii comunicări

Procesul de comunicare este influiențat de
către emițător și receptor din perspectiva a
trei grupe de factori:
a)Psihologici
b)Cognitivi
c)Sociali

Iulia Iurchevici, dr., conf. univ.,

ULIM 18
 a) Factorii psihologici:
psihologici
Orice individ care comunică se
implică direct în situaţii de
comunicare angajîndu-se în ea cu
toată personalitatea sa, cu propriul
sistem de nevoi care-i determină
motivaţiile. Aceste motivaţii pot fii:
-explicite
-implicite
-inconştiente
Iulia Iurchevici, dr., conf. univ.,
ULIM 19
 Comportamentul este rezultatnta forțelor care acționează
asupra unui organism la un moment dat. Aceste forțe pot
fi de două feluri: pozitive și negative.

F „+’’

apropiere

Nevoi Tensiuni Comportamente

evitare
F„-’’

Iulia Iurchevici, dr., conf. univ.,

ULIM 20
 În orice situaţie de comunicare, actorii comunicării
urmăresc un dublu scop: să atingă anumite obiective,
să evite situaţiile periculoase.
Pentru a înţelege comportamentul actorilor
comunicării, trebuie să căutăm răspuns la două
întrebării:


Ce anume caută individul să obţină, prin
comunicare?
Ce caută el să evite?
Iulia Iurchevici, dr., conf. univ.,
ULIM 21
Iulia Iurchevici, dr., conf. univ.,
ULIM 22
 Mecanismele de apărare
 au menirea să susţină echilibrul intern al
individului.
 Orice informaţie care nu corespunde propriului
sistem de valori, de norme, de relaţiile acceptate şi
ameninţă astfel sistemul de atitudini şi concepţia
despre lumea individului, va declanşa automat un
mecanism de apărare. Scopul acestui mecanism
este de a proteja sistemul personal ideologic sau de
funcţionare a individului.
Iulia Iurchevici, dr., conf. univ.,
ULIM 23
Iulia Iurchevici, dr., conf. univ.,
ULIM 24
 b) Factorii cognitivi:
 Actorii comunicării sunt puternic influenţaţi și de modul
de funcţionare cognitivă.
Adică de:
 modul de reflecţie asupra informaţiei,

 modul de organizare şi de prelucrare a informaţiei pe

care a urmărit-o,
 semnificaţia pe care o atribuie informației,

 semnificația atribuită contextului în care are loc

comunicarea,
 reprezentările actorilor comunicării.
Iulia Iurchevici, dr., conf. univ.,
ULIM 25
c) Factori sociali:

 statutul social
 rolul social

 prejudecăţile

 stereotipurile

Iulia Iurchevici, dr., conf. univ.,

ULIM 26
Iulia Iurchevici, dr., conf. univ.,
ULIM 27
 2. Factorii care influiențează codul și canalul de
comunicare
1. a) Factori psihici sau obiectivi:
Calitatea codului utilizat în comunicare, care depinde de
adaptarea lui la:
 Natura informației vehiculate;
 Finalitatea situației;
 Caracteristicile receptorului (vârsta, grad de inteligență,
deficiențe ale aparatului vizual/ auditiv/ de vorbire).

Pentru orice comunicare există un cod optim – acela care

permite ce-a mai bună înțelegere a mesajului transmis.
Codul utilizat va fi mai performant cu cât va fi mai puțin
ambiguu/ confuz.
Iulia Iurchevici, dr., conf. univ.,
ULIM 28
b) Factori psihologici și informaționali

Iulia Iurchevici, dr., conf. univ.,

ULIM 29
 c) Alegerea canalului de comunicare

Din perspectiva psihologiei sociale, canalul de

comunicare nu se limitează doar la suporturi tehnice și
la mijloacele utilizate, dar se referă și la:
 condițiile fizice în care are loc comunicarea,

poziția actorilor în spațiu,

locul întâlnirii,

tipul întâlnirii.

d) Rolul actorilor în comunicare

Iulia Iurchevici, dr., conf. univ.,
ULIM 30
 3. Factorii care țin de contextul si
mediul comunicării

o Factorii ce țin de contextul material;

o Factorii ce țin de contextul temporal;
o Factorii ce țin de contextul social;
o Factorii ce țin de contextul cultural;
o Factorii ce țin de contextul ideologic.

Iulia Iurchevici, dr., conf. univ.,

ULIM 31
 4. Feedback ca factor a procesului de
comunicare

Funcţiile feedback-ului:

- funcţia de control al înţelegerii şi receptării mesajului.

- funcţia de adaptare a mesajului la caracteristicile receptorului
sau la dificultăţile întîmpinate legate de modificarea contextului
comunicării la conţinutul si formele mesajului.
- funcţia de reglare socială – prin flexibilitatea rolurilor şi a
funcţiilor îndeplinite de diferite actorii.
- funcţia social-afectivă – această funcţie sporeşte siguranţa
internă a acţiunilor, măreşte satisfacţia şi reduce aprehensiunea.
Iulia Iurchevici, dr., conf. univ.,
ULIM 32
 Blocajele comunicării

 Factori generali ai
blocajelor în comunicare
 Blocaje specifice
procesului de
management

Iulia Iurchevici, dr., conf. univ.,

ULIM 33
a) Factori generali ai blocajelor în comunicare
 Diferențe de personalitate,
 Diferențe de percepție
+ EGO -

Iulia Iurchevici, dr., conf. univ.,

ULIM 34
a) Factori generali ai blocajelor în comunicare

 Diferențe de statut,
 Diferențe de cultură,
 Lipsa de cunoaștere,
 Probleme semantice,
 Dificultăți în exprimare,
 Lipsa de interes a interlocutorului față de mesajul
trimis,
 Emoțiile,
 Zgomotul.
Iulia Iurchevici, dr., conf. univ.,
ULIM 35
 b) Blocaje specifice procesului de management
I. Obstacole generate de manageri
Dificultăți în capacitatea de a transmite informațiile
Insuficienta documentare,

Familiarizarea inutilă cu subiectul/introducere prea lungă,

Tendința de a transforma dialogul în monolog,

Stereotipuri în modul de transmitere și prezentare a

informației,
Tonul ridicat și irascibil,

Limbajul neadecvat ,

Inabilitatea de a dirija un dialog.

Iulia Iurchevici, dr., conf. univ.,

ULIM 36
Dificiențe în capacitatea de ascultare

Capacități reduse de ascultare,

Lipsa de respect față de personalitatea interlocutorului,

Concentrarea scăzută asupra esenței problemei,

Prejudecata că subordonații nu pot avea sugestii bune în

soluționarea unei probleme,
Tendința de a interveni în timpul expunerii și de a prezenta
exact varianta inversă,
Rezistență față de introducerea unei idei noi,

Tendința de a considera că orice propunere de perfecționare

implică automat defecțiuni tolerate de conducere.
Iulia Iurchevici, dr., conf. univ.,
ULIM 37
II. Obstacole generate de subordonați

 Rezerva subordonaților în exprimarea propriilor

opinii,
 Convingerea că problemele subordonaților nu-i
interesează pe manageri,
 Discordanța dintre cerințele comunicării și
posibilitatea subordonaților de a le satisface în
condiții de calitate și timp util,
 Frecvența modificărilor.

Iulia Iurchevici, dr., conf. univ.,

ULIM 38
 Exerciţii
o   Imaginaţi-vă o situaţie de comunicare complexă şi identificaţi elementele unui proces de comunicare.
 Construiţi un mesaj. Daţi exemplu de cel putin două coduri diferite de cel in care a fost construit
mesajul vostru.
 Construiţi un nou mesaj, sau luaţi ca obiect de lucru mesajul anterior. Adaptaţi conţinutul acestuia in
funcţie de tipul de comunicare:
 a) intra/interpersonală şi de masă ; b) ascendentă descendentă, orizontală.
 Numiţi criteriile care stau la baza clasificării formelor de comunicare.
 Construiţi un mesaj. Construiţi apoi diferite mesaje ca răspuns la acesta care să aibă caracteristicile
unui feed-back:
 Pozitiv

 Negativ

 De complicitate

 De indignare

 De supunere

 De bucurie

 De respingere

 De resemnare

Iulia Iurchevici, dr., conf. univ.,

ULIM 39
 Mulţumesc

pentru atenţie.
Iulia Iurchevici, dr., conf. univ.,
ULIM 40