Patologia

sportivă a
umărului
Luxația gleno-humerală

 Frecventă în anumite sporturi: hockey pe gheață,

handbal, rugby, călărie, schi…
 Luxația antero-internă (90%)

 Luxația posterioară (4%) –prin

cădere în față, cu brațul la 90o, RI –
50% nediagnosticate !!

 Luxația superioară

 Luxația inferioară
Luxația antero-internă,
sub-coracoidiană

 Mecanisme traumatice:

 Cădere pe brațul în extensie – abd – RE

 tracțiune puternică a brațului în afară și în spate de către un alt jucător

 gest de armare / încărcare

a brațului contra rezistență

 Risce ↑ de recidivă
Tablou clinic
 Noțiunea de mecanism traumatic tipic

 Durere sincopală și impresie de dislocare

articulară

 Impotență funcțională totală

Examen clinic
 Deformație caracteristică la inspecție și la palpare:
 Cap humeral în față
 Proeminența acromionului în afară (semnul
epoletului)
 Vacuitatea glenei („lovitură de topor”)
 Brațul în abd ireductibilă și RE
 Palparea capului humeral în axilă
Complicații precoce –
de căutat în mod sistematic !!
 Leziune de nerv circumflex:
 de evaluat întotdeauna înaintea reducerii
 sensibilitatea
la rădăcina umărului
 Forța musculară a deltoidului

 Leziuni vasculare axilare – pulsul radial

 Fracturi asociate
Tratament
 Reducere pe teren doar dacă există complicații
vasculare(absența pulsului radial)

 Dacă nu, reducere în serviciul de Urgență

 după eliminarea complicațiilor neurol și a fract.
 sub AG (anestezie generală )/ antialgice +
miorelaxante
 urmată de imobilizare cu cotul lipit de corp
(pansament Dessault) timp de 3 săptămâni
 Reducere sub AG
Tracțiune în ax a membrului cu
contra-sprijin în axilă (de
preferat utilizarea piciorului)
 Metoda de reducere progresivă fără anestezie

Tracțiune Rotație externă Adducție Rotație internă

Reducerea este urmată de imobilizare
cu cotul lipit de corp timp 3 săptămâni.

Confecționarea unui bandaj Velpeau

Rolul imobilizării
 ↓ durerii
 accelerarea vindecării capsulo-ligamentare

 altfel, risc de elongație ligamentară și de instabilitate

articulară

 durată ↑ (3-6 săptămâni) la tineri (≤20 ani), în special

la prima luxație
 durată ↓ la recidive → tonizare musculară rapidă
Recuperarea
 În primele 2 săptămâni după imobilizare:
 mișcări pendulare
 evitarea mobilizărilor pasive
 evitarea abd, RE, retropulsiei (anteflexia și RI permise, dar ≤60 o)
 contracții izometrice de la început, dar cu brațul în poziție joasă
 După 30 de zile reluarea mișcărilor interzise ≤60o
 După 45 de zile mișcări simple ≥90o + mișcări combinate →
mișcări contra rezistență
 Reluarea sportului după 2-3 luni; dacă mobilitatea și forța
musculară sunt corecte
 Risc ↑ de recidivă după luxația ant și inf →
dislocări ulterioare posibile la mișcări obișnuite

 După 3-4 dislocări → stabilizare chirurgicală a

umărului
Sindromul bureletului / labrumului
glenoidian
 instabilitateantero-inferioară cronică a umărului
 sporturi: handbal, vâslit + box, lupte, sporturi cu
rachetă
 rezultat al:
 micro-traumatismelor repetate din cursul mișcărilor
repetitive de încărcare a brațului
 mai rar – sechelar după luxația GH
 Semne clinice (1)
 Dureri cu apariție brutală și caracter fugace, survenite în
poziția de încărcare a brațului
 Senzație de nesiguranță, de pseudo-blocaje, de resort
Semne clinice (2)
 Sertar
al capului
humeral în glenă

 Testul de aprehensiune:
pacient în decubit
dorsal/ șezând, brațul
este dus pasiv în abd +
RE → senzație de
discomfort ± durere
Tratament (1)
 Antialgice, AINS per os, infiltrații cu corticoizi
 Fizioterapie antialgică
 Recuperare vizând ameliorarea stabilității GH:
 tonizare musculară peri-articulară
 recuperare proprioceptivă
Tratament (2)
 În caz de eșec (după 3-6 luni) tt chirurgical:
 buteu pre-glenoidian (Latarjet)
 retensionare capsulară și reinserția bureletului (Bankart)

+ recuperare postop 3-6 luni

Impingement syndrome
 conflict de volum + ↑ forțelor
de fricțiune între tendoanele
manșonului rotatorilor jos și
ligamcoraco-acromial sus

 între tendoane și lig:

2 burse: sub-acromio-
deltoidiană (SASD) sus
și sub-coracoidiană (SC)
anterior
 Ridicarea brațului: angajarea celor 2 tuberozități
humerale (trohiter și trohin) → conflict - 2
localizări preferențiale:
- ant-sup → bursită SASD
- ant-int → bursită SC
 conflict = rezultatul suprautilizării umărului în
cursul gesturilor sportive repetate în poziție de
ridicare a brațului

 Sporturile cu aruncare: tenis, handbal, volei

Clinic

 Dureri în timpul mișcărilor:

 abd + RI
 anteflexie + add + RI
Teste de conflict
Teste tendino-musculare

 evaluează durerea / deficitul muscular și

evidențiază gradul de hipotrofie

 în activ
Testul Jobe (supraspinos), ABD
Testul Patte (subspinos), RE
Lift Off / Testul Gerber (subscapular),
RI
Palm up test (Long biceps), FLX
coude
Tratament
 medical: repaus sportiv 1-3 săptămâni, AINS pe
cale generală și locală + fizioterapie
 dacă persistă durerea → intervenție chirurgicală:
 Rezecția ligamentului acromio-coracoidian (în
stadiul de tendinită)
 acromioplastie + refacerea manșonului rotatorilor (în
stadiul de ruptură)
Tendinita de supraspinos
 supraspinosul coaptează capul humeral în glenă și
în recentrează în jos, opunându-se astfel
componentei ascensionale a deltoidului
 suprasolicitarea funcțională în cursul gesturilor
repetitive de ridicare
 Sporturi: cu aruncare, ridicare de greutăți, cu
rachetă, lupte
Semne clinice
 Arcdureros în cursul abducției brațului (80-120°)
 Durere la testele izometrice în Abd contra R
 Durere în poziție de întindere (E, add, RI)
 Durere la palpare în poziție de degajare
Tratament
 Inițial:
 repaus funcțional al tendonului
 AINS per os / percutanat
 Infiltrații locale cu corticoizi
 crioterapie

 În formele rebele:
 FT: criot, electrot de joasă frecvență cu scop antialgic, ultrasonot
 MTP (Cyriax)
 recuperarea recentrajului activ al umărului în cursul gestului de
ridicare
Ruptura manșonului rotatorilor
 sportiv matur – ex: jucător de tenis de 40-50 ani)
 umăr dureros simplu:
 Durere la testul izometric, dar mai ales ↓ forței musculare,
față de partea sănătoasă
 pierderea ritmului SH în timpul ridicării active
 amiotrofie a foselor supra- și sub-spinoasă
 umăr pseudo-paralitic = ruptură totală și întinsă a
manșonului
Clinic
 durere brutală, apărută în timpul unui efort violent
sau a unui traumatism, urmată de impotență
funcțională totală sau parțială
Tratament
 medical (AINS și antialgice) +
 tratament ortopedic – punere în poziție scurtată a
tendoanelor rupte printr-o orteză de abducție timp de 3
săptămâni, urmată de punere în eșarfă + perniță de abducție
timp de 2 săptămâni

 KT trebuie să înceapă imediat ce durerile au cedat

 în caz de eșec al tratamentului ortopedic și după 6 luni de

îngrijiri medicale și KT, indicația chirurgicală va fi discutată
în fața persistenței durerilor și a unei jene funcționale
Tendinita lungii porțiuni a
bicepsului
 tenosinovită cel mai frecvent

 sporturi: tenis, box, aruncare, cățărare

Semne clinice
 Durere pe fața anterioară a umărului și a brațului,
↑ în timpul gesturilor analitice, funcționale
(ducerea mâinii la gură) sau sportive specifice
 Durere la testele izometrice de abd în RE
 Durere în poziție de întindere: umărul în E-RI,
cotul în pronație-E
 Durere la palparea culisei bicipitale
Tratament
 Repaus funcțional al td biceps, cu interzicerea
oricărui gest intempestiv care pune tendonul în
tensiune (aruncare, purtare de greutăți)
 AINS per os / percutanat
 Crioterapie
 Ultrasonot, ionizare cu subst AINS
 De evitat (risc de ruptură de tendon):
 Infiltrațiile
 MTP
Ruptura lungii porțiuni a bicepsului
~ frecventă
 2 circumstanțe:
 în cursul unui gest anodin, pe un tendon foarte
degenerativ, într-un context de umăr dureros simplu
cronic, evoluând de mulți ani, la persoane în jur de 60
ani
 în urma unui mecanism brutal (prinderea unui obiect
greu, gest de aruncare, exercițiu de cățărare), pe un
tendon sănătos, la un subiect tânăr și sportiv (caz mai
rar)
 Semne clinice
 Durere imediată (↓ intensă dacă td degenerativ) ± senzație de
clacment / desprindere, în cursul unui gest de prindere /
aruncare

 Impotență funcțională foarte moderată: toate mișcările active

ale umărului și cotului sunt posibile

 Echimoză precoce

 Tumefiere moale în 1/3 mijlocie a feței ant a brațului (corpul

musc retractat al bicepsului ext), ↑ la tentativa de flx-
supinație a cotului
Tratament
 Td degenerativ la un subiect în vârstă: abstinență
terapeutică → td rupt se va reinsera mai jos în culisa
bicipitală → jenă funcțională minimă

 Tdsănătos la o persoană tânără și sportivă: indicație

operatorie – reinserția td pe tuberculul supra-
glenoidian