Sunteți pe pagina 1din 58

ATELIER ECG

P “mitral”

 Activarea AS hipertrofiat provoaca prelungirea (>=0,110ms) si


uneori bifiditatea undei p, mai ales in DI sau D II si V6, cu distanta
dintre varfuri>40 ms; portiunea secunda si negativa a undei p in V1
(si adesea V2) este accentuata

 La varstnici o prelungire a undei p poate fi atribuita tulburarilor de


conducere intraatriale si nu e asociata neaparat cu dilatatia AS.
P “pulmonar”

 deoarece activarea AD incepe mai devreme decat cea a AS, o crestere a


vectorilor AD nu duce la prelungirea duratei undei p ci a amplitudinii

 Unde p inalte in derivatiile DII, aVF si DIII; amplitudinea undei p este >2,5
mm in cel putin una din derivatii.

 in aVL unda p este complet negativa; unda p poate fi mai inalta decat
normalul in V1 si V2

 P pulmonar clasic (definit ca mai sus) e rar si e descoperit la pacientii cu


boala pulmonara, in special BPOC
Dilatare biatriala

 este foarte rara

 combina criteriile de hipertrofie/dilatatie AS si AD

 P biatrial poate fi vazut in boala combinata severa de


inima si plaman si la cei cu boli cardiace congenitale
complexe
Alte anomalii ale undei P

 Unda P negativa in D I
- cauzata de pozitionarea gresita a electrozilor periferici
(99%) sau ritm atrial inferior (1%)
Hipertrofie ventriculara stanga (HVS)

 Circa 20% din populatia de 50 ani si un procent mai mare la


varstnici au HVS

 Reprezinta un predictor independent de deces prematur;


riscul crescut este atribuit aritmiilor ventriculare maligne si
insuficientei cardiace

 Este posibil sa prevenim sau sa reducem HVS cu medicatie


ca IECA eliminand sau diminuand consecintele fatale
Axul electric

HVS HVD
Criterii de voltaj pentru HVS

a. derivatii membre b. derivatii precordiale

• RaVL ≥11 mm (>12 mm) • SV1 + RV5 (or RV6) ≥35 mm


(Sokolow/Lyon II) (Sokolow = Sokolow/Lyon I)

• RaVF ≥20 mm • RV5 (or V6) ≥26 mm

• RI + SIII ≥25 mm
(Gubner/Ungerleider) • SV2 + SV3 ≥35 mm

• SV1 ≥24 mm
Indice Cornell

1. Indicele Cornell 2. Produsul Cornell(mm × s)


• barbat • barbat:
RaVL + SV3 ≥28 mm (RaVL + SV3) × QRS(ms)
• femeie
• femeie:
RaVL + SV3 ≥20 mm
(RaVL + SV3 + 8 mm) x QRS(ms)

3. Produsul Cornell corectat


• barbat:
(RavL + SV3) + [0.0174 × (varsta − 49)] + [0.191 × (BMI − 26.5)]

• femeie:
(RaVL + SV3) + [0.0387 × (varsta − 50)] + [0.212 × (BMI − 24.9)]
Criterii ECG de HVS

Scor Romhilt-Estes:
 Unda S sau R in derivatii mb.  20 mm 3p
 SV1/V2  30 mm 3p
 RV5/V6  30 mm 3p
 Anomalii ST-T (fara trat. digitalic) 3p
 Anomalii ST-T (in prez. digitalei) 1p
 Deviere axiala stanga 1p
 Defl. intrinsecoida in V5/V6  50 msec 1p
 Comp. negativa a undei P in V1 > 4 msec 3p

HVS probabila = 4 puncte ; sigura ≥5 puncte


Barbat 67 ani dispnee la efort
75 ani femeie, cefalee si vertij
Hipertrofie ventriculara dreapta (HVD)

 este detectata pe ECG doar daca peretele subtire al VD dezvolta


hipertrofie pana la un grad care mai mult sau mai putin balanseaza
masa VS; acest proces necesita timp ( luni, ani)

 in HVD mai putin severa manifestarile ECG permit doar suspiciune


moderata pentru prezenta modificarii

 este mult mai rara decat HVS si se intalneste in forma extensiva in


boli congenitale cardiace severe .
HVD

 patternuri
1. fara tulburari de conducere intraventriculare drepte
2. cu tulburare de conducere intraventrculara dreapta
incomplet

 Deviatia axiala frontala QRS >=90 este adesea prezenta

 Subdenivelari de ST si T inversat in V1-V2/V3 favorizeaza


diagnosticul in conditiile 1 si 2 dar nu in 3
HVD fara tulburare de conducere
intraventriculara dreapta
 ECG o singura deflexiune unica pozitiva a QRS in V1, R pur

 aceasta conditie apare in - stenoza valvulara pulmonara severa


(formele moderate se pot asocia cu BRD incomplet)
- HVD severa in boli congenitale
cardiace cu sindrom Eisenmenger
- cu un R de amplitudine mica in V1 in
unele cazuri de stenoza mitrala si cord pulmonar sever

 in general se asociaza cu deviatia axei QRS >120


HVD cu tulburare de conducere
intraventriculara dreapta

 aspect rSR’ in V1 ( complex rSr’ in V1 cu r’ < r - este rar


asociat cu HVD; apare mai obisnuit la tineri sanatosi)

 R’ > 12mm

 axa QRS +80 - +120

 T negativ V1
Hipertrofie biventriculara

 SV1 + RV5(or V6) >35 mm (indice Sokolov pozitiv)combinat cu deviere ax


frontal QRS la dreapta (ÅQRSF ≥+90°).

 SV6 ≥7 mm (fara BRD)

 probabil cel mai bun semn este combinatia de pattern de HVD tipic cu
dilatare de AS (durata p >=120 ms)
a. S/R ≥1 in V5/V6 +dilatare de AS
b. SV6 ≥7 mm + dilatare AS
c. ÅQRSF >+90° + dilatare de AS(in prezenta de BRD)
Aspecte particulare:

- hipertrofie septala-
Aspecte particulare:

- hipertrofie apicala-
Aspecte particulare:

 P pulmonar sau unde P ample in derivatiile inf si


aplatizate in DI aVL
 Deviere axiala dreapta
 Amplitudine scazuta QRS

-BPOC-
 Rotatie orara in plan orizontal
 HVD
 BRD
 Tahicardie atriala multifocala
Tulburari electrolitice
Hipercalcemia

 Scurtare de interval QT invers proportionala cu valoarea


calciului seric

 Poate disparea segm ST (fiind inglobat in unda T)

 Ca > 16mg/dl- undele T se largesc si pot deveni


aplatizare sau negative

 Artimiile secundare sunt rare


Hiperpotasemia
 apar cand K seric >6,5 mmol/l
 Cardiace – modificari ECG
unde T inalte, ascutite
QT scurt
PR prelungit
QRS largit
aplatizare unda P
Pot apare :bloc total, asistola, FV
Hipopotasemie

 aplatizare unda T
 unda U proeminenta
 subdenivelare ST
 unde P inalte
 prelungire PR
 QT prelungit
K seric 2,7mmol/l
Hipocalcemia

 Alungire interval QT

 Unde T nemodificate

 Aritmii asociate rare, a fost descrisa FiA

 Poate sa apara TdP


hipocalcemie
Care este diagnosticul
probabil?
Cazuri clinice
Femeie, 22 ani, dg sclerodermie, anamnestic: dispnee la
efort . Ex clinic: zgomot 2 intarit cu suflu holosistolic cu

Caz 1 intensitate variabila cu repiratia mai bine audibil pe marg


inf stg a sternului
Barbat 72 ani, fara consulturi anterior, acuze
Caz 2 nespecifice. Clinic TA 185/100mmHg egala la ambele
brate, soc apexian amplu, zgomo S4. E CG:
54 ani, femeie, sincopa. 3 episoade similare in
istoricul recent si scaderea pargului
Caz 3 Dg? anginos in ultima luna. Clinic: suflu sistolic
grdaIII/VI, intensit max parasternal stg sp
2-3, iradiaza pe carotide si nu creste la
Valsalva, intensit mare mezo-telesistolica,
 Barbat, 40 ani, durere toracica ant stg si umar stg
Caz 4 dupa efort intens-mutare mobila, cunoscut HTA cu
terapie diuretica. Clinic TA=170/90mmHg
Pacient hipertensiv in tratament cu
Caz 5 IEC si spironolactona
 Pacienta diabetica, hipertensiva, cu boala

Caz 6 renala cronica stadiul V sepsis cu stafiloc


secundar realizarii unei fistule
arteriovenoase . Dupa 2 zile are greata si
nivelul creatininei crescut, aspct ECG:
 Barbat, 56 ani, dg cu HTA si initiata
terapie cu diuretic tiazidic. ECG la
Caz 7 control:
Barbat, 55 ani, control rutina,
Caz 8 TA=165/90mmHg, zgomot S4
 Pacient cu bicuspidie aortica vine pentru edeme
plantare si ↑ G. monitorizat pt stenoza aortica –
Caz 9 refuzand insa operatia. Clinic: presiune venoasa
jugulara crescuta, murmur crescendo-
descrescendo audibil pe marg dreapta a sternului
cu iradiere carotidiana, si apexian holosistolic cu
iradiere axilara
 Femeie, 36 ani, primul control cardiologic. In
copilarie suflu sistolic neinvestigat. Clinic:
Caz 10 presiune venoasa jugulara crescuta, suflu
sistolic in sp 2 ic stg, zgomot S4 drept,
dedublare larga Zg 2.
Barbat, 56 ani, control dupa tiroidectomie.

Caz 11
 Femeie, 30 ani, cu istoric de sindr Cohn
secundar (adenom suprarenalian bilateral) are
astenie fizica marcata si dureri musculare, dupa
Caz 12 o modificare a medicatiei