Teritorialitate, urbanizare și

dezvoltare socio-economică

Conf. univ dr. Bogdana Neamțu

 Teaser
• Clujul, oraș de 1 milion de locuitori? Utopie
sau optimizare a rețelei urbane?
• 389.000 de oameni și 10 județe. Ce credeți că
reprezintă aceste numere?
• Care oraș este mai atractiv? Clujul sau
Timișoara?
 Structură prezentare
1. De ce de teritoriul contează (perspectivă
europeană și națională)
2. Legătura dintre urbanizare și dezvoltare
economică
3. Urbanizarea scăzută la nivelul României –
problemă reală?
4. Trenduri privind urbanizarea pe plan mondial
 Importanța teritoriului/spațiului (1)

• Globalizare – anularea limitelor de timp și

spațiu
• Ideea unei mobilități (exagerate) a companiilor
care se pot localiza oriunde
• Anularea parțială a importanței teritoriului și a
acțiunii sectorului public vizavi de teritoriu (?)
• Consacrarea termenului de glocalizare/glocal
Importanța teritoriului/spațiului (2)
 Importanța teritoriului/spațiului (3)
• Uniunea Europeană nu are competențe în ceea ce privește dezvoltarea
unei politici spațiale/teritoriale
• Politica de coeziune (economică, socială și teritorială) – cea mai bine
finanțată politică a UE
• Consens general privind importanța dimensiunii teritoriale pentru
creștere
• Procesele de politică publică în domeniul dezvoltării teritoriale nu sunt
suficient de corelate cu cele din alte domenii sectoriale
• Dezvoltare bazată pe valorificarea spațiului/teritoriului (Barca, 2009)

– Locuri/teritorii - definite prin procese de politică publică dintr-o perspectivă

funcțională ca regiuni în care un set de condiții favorabile dezvoltării se aplică
mai mult decât în alte zone mai mari sau mai mici
– Regiune – termen folosit flexibil, orașe regiuni pt a desemna zonele
metropolitane
 Importanța teritoriului/spațiului (4)
• Strategia Europa 2020
 ocuparea forţei de muncă (o rată de ocupare =75 % în rândul populaţiei 20 - 64 de ani)
 inovarea (alocarea a 3% din PIB-ul UE pentru cercetare şi dezvoltare)
 educaţia (reducerea sub 10% a ratei de părăsire timpurie a şcolii; creşterea la peste 40% a
ponderii absolvenţilor de studii superioare în rândul populaţiei în vârstă de 30-34 de ani
 incluziunea socială (reducerea cu cel puţin 20 de milioane a numărului persoanelor care suferă
sau riscă să sufere de pe urma sărăciei şi a excluziunii sociale)
 şi mediul/energia (reducerea cu 20% a emisiilor de gaze cu efect de seră (sau chiar cu 30%, în
condiţii favorabile) faţă de nivelurile înregistrate în 1990; creşterea ponderii surselor de energie
regenerabile până la 20%; creşterea cu 20% a eficienţei energetice

• Agenda Teritorială UE 2020

 Promovarea dezvoltării teritoriale policentrice și echilibrate
 Încurajarea dezvoltării integrate în orașe, regiuni rurale și specifice
 Integrarea teritorială în regiunile funcționale transfrontaliere și transnaționale
 Asigurarea competitivității globale a regiunilor pe baza economiilor locale puternice
 Îmbunătățirea conectivității teritoriale pentru persoane, comunități și întreprinderi
 Gestionarea și conectarea valorilor ecologice, peisagistice și culturale ale regiunilor
Importanța teritoriului/spațiului (5)
Importanța teritoriului/spațiului (6)
ESPON, Scenarios and Vision
for European Territory 2050” (
ET2050)

3 scenarii, scenariul 2 –
dezvoltare policentrică și legat
de promovarea orașelor
secundare
 Importanța teritoriului/spațiului (7)

• O reorientare a dezbaterii publice dinspre

regiuni și necesitarea reformării nivelului
regional înspre orașe și zone metropolitane
• Recent – studiul Băncii Mondiale (2017)
”Orașele magnet”
• Date despre migrația internă (schimbări de
domiciliu) în România
Importanța teritoriului/spațiului (8)
- Orașele = motoare de creștere pentru economia
națională a statelor membre
28 de orașe capitale și 228 de orașe secundare
adună 23% din populația UE și generează 63% din
PIB-ul total
- Orașele capitale din Europa de Est au ajuns la un
nivel de dezvoltare similar cu cel al orașelor vestice
- Orașele secundare - performanța economiilor
naționale o urmează pe cea a orașelor secundare,
indiferent de performanțele orașului capitală
 Importanța teritoriului/spațiului (9)

• Diferite modalități de a măsura

magnetismul/atractivitatea
• Putem lua în considerare un singur indicator
sau un indice compozit
• A se vedea Clujul versus Timițoara,
atractivitate diferită în funcție de măsura
utilizată
 Importanța teritoriului/spațiului (10)
Migrația internă
• Dacă adăugăm Bucureștiul la lista acestor județe (hartă slide
următor) - mulți dintre locuitorii Ilfovului acolo lucrează de fapt − și
analizăm datele de la recensăminte, observăm că, în 1992, în aceste
11 județe locuiau o treime dintre români, iar acum locuiesc 41,5%.
• Dacă luăm în calcul și migrația internă care nu e vizibilă în statisticile
INS, ajungem la o valoare apropiată de 50%.
• Vorbim, deci, despre o jumătate de țară care este:
• − pe creștere economică,
− pe creștere demografică,
− concentrează industria și ramurile post-industriale,
− deține facultățile performante.
 Este urbanizarea redusă o problemă?
• Ce implicații sunt asociate cu un grad redus de
urbanizare?
• Este o problemă de politică publică ruralizarea
excesivă a unei țări?
• Avem nevoie de mediu rural? ”Salvarea” unor
comunități rurale ar trebui să reprezinte o
prioritate? Cu ce scop?
• Care sunt factorii care determină gradul scăzut
de urbanizare în cazul României?
 Urbanizare și dezvoltare economică (1)
• Nici o țară nu a crescut la venituri medii fără
industrializare și urbanizare. Nicio țară nu a crescut la
venituri mari fără orașe vibrante. Goana către orașe din
țările în curs de dezvoltare pare haotic, dar este necesar
(Banca Mondială, 2009)
• Orașul este unul dintre cele mai înalte vârfuri ale creației
umane ... Prin aglomerație, orașele au puterea de a inova,
de a genera bogăție, de a spori calitatea vieții și de a
adăposti mai mulți oameni într-o amprentă mai mică cu
utilizare mai redusă de resurse pe cap de locuitor și cu
emisii mai reduse decât orice alt model de așezare
(Robinson, Blake and Mark Swilling, 2012)
 Urbanizare și dezvoltare economică (2)
• Urbanizare și PIB/capita în diferite țări

Urbanizare

Produs intern brut/capita

(dolari)
 Orașele sunt motoare ale economiilor naționale

•În UE, 28 orașe capitală și 228 orașe secundare adună la un loc 23% din populația Uniunii, și
generează 63% din PIB-ul total. Mai mult, aceste orașe au contribuit 64% la creșterea PIB-ului UE
între 2000 și 2013. Aceste orașe sunt motoarele de creștere ale economiilor din UE.
Ponderea orașului principal și al orașelor secundare în populația totală (stânga) și în PIB
(dreapta)

Sursa datelor: EuroStat

 Orașele sunt și motoare ale economiilor regionale
În România cele mai mari zone urban funcționale, sunt și cele mai productive.
 Orașele sunt și motoare ale economiilor județene

•În România, cele mai dezvoltate județe sunt cele care sunt cele mai urbanizate
Legătura între urbanizare și dezvoltare în România

Sursa: World Bank. 2013. Competitive Cities: Reshaping the Economic Geography
of Romania
 Orașele sunt până și motoare ale economiilor rurale

•Comunele cu cea mai rapidă creștere economică din România sunt cele aflate în jurul unui centru
urban puternic.

Indicele de Dezvoltare Umană Locală, în 2002 (stânga) și 2011 (dreapta)

Sursa: World Bank. 2013. Competitive Cities: Reshaping the Economic Geography of Romania
Urbanizare și dezvoltare economică (3)
• Există și voci care cred că lucrurile sunt mai complicate
în special în cazul Africii și Asiei
• Efectele urbanizării asupra dezvoltării și magnitudinea
economiilor de aglomerare sunt foarte variabile.
• Nu există o relație liniară simplă între urbanizare și
creștere economică, sau între dimensiunea orașului
și productivitate.
• Potențialul urbanizării pentru promovarea creșterii
economice este probabil să depindă de modul în care
infrastructura și cadrul instituțional acționează.
Urbanizarea redusă în România (1)
• În ultimii 10-15 ani numeroase studii plasează România pe
ultimele locuri în Europa în ceea ce privește gradul de urbanizare
• 2007, raportul anual Situația populației lumii, lansat de UNFPA,
Fondul ONU pentru Populație:
- 2008 va fi primul an din istorie în care mai mult de jumătate
din populația globului - 3,3 miliarde de oameni - va locui la oraș și
se estimează că această cifră va ajunge până în 2030 la 5 miliarde
- în România – 50% urbanizare atins în 1985
- În Romînia – migrație inversă, urban-rural (în 2006 30% din
persoanele care și-au schimbat reședința)
- 1997 – anul cheie pentru migrația oraș-sat
Urbanizarea redusă în România (2)
- migrația inversă – cauze (sărăcie +
suburbanizare, sărăcia predomină?)
- grad de urbanizare raportat la Estul Europei –
Cehia conduce cu o rată a urbanizării de 73%,
urmată de Bulgaria, cu 71%.
- Gradul de urbanizare și performanța economică
– legătura nu este liniară (altfel spus Bulgaria nu
are performanțe ec. mai bune decât România doar
pt că are o rată de urbanizare mai ridicată)
Urbanizarea redusă în România (3)
• 2011, datele de la noul recensământ –
creștere de doar 0,6% a populației urbane, de
la 54,3% la 1 iulie 1990 la 54,9% la 1 iulie 2011
Urbanizarea redusă în România (4)
• Cauze urbanizare redusă
- 90% din locuințe=proprietate privată; cel mai mare
procent din Europa, duce la o populație imobilă statistic
- După 1990 nu s-au creat locuri de muncă în industrie,
dimpotrivă s-au pierdut multe
- Cei care muncesc în oraşe, mai ales în construcţii, dar au
domiciliul în satele de unde au venit
- Cei plecați la muncă în străinătate (imobili statistic) și care
rămân înregistrați
- Zonele periurbane nu sunt socotite ca urban; în multe țări
orașele s-au extins în aceste zone prin anexare și schimbarea
statutului de la rural la urban
Care e rata reală de urbanizare? (1)

- Se poate observa că potrivit

datelor OECD rata de
urbanizare este chiar mai
mică
- Motivul – sunt luate în calcul
alte criterii decât statutul
politico-administrativ al unei
comunități
- Categorii: predominant
urban, intermediar și
predominant rural
- La nivel european se încearcă
găsirea unor tipologii care sîă
reflecte în mod corect
distincția-urban-rural
 Care e rata reală de urbanizare? (2)
• Potrivit unui studiu al Băncii Mondiale din 2013 rata reală
de urbanizare = 65%
• De unde provine diferența?
• Modul de desemnare a orașelor și municipiilor (decizie
mai degrabă politică decât bazată pe criterii clare)
• Între 2000 și 2010, încă 10 municipii, 45 de orașe și 174 de
comune au apărut ca urmare a inițiativelor parlamentare
• Criterii obiective - procentajul populației angajate în
activității neagricole sau procentajul de străzi cu rețele de
canalizare)
 Care e rata reală de urbanizare? (3)
• Această hartă nu
reflectă realitatea
• Trebuie definite mai
bine zonele urbane
funcționale
• De. ex. cazul
comunei Florești
(rural) sau orașe
izolate sub 10,000
locuitori
 Care sunt zonele care se vor urbaniza în
continuare?
• Zone cu potențial mare de
urbanizare
- Suburbiile polilor de
creştere şi dezvoltare
existenți (cum sunt
Timişoara, Cluj Napoca, Iaşi,
Oradea, Târgu-Mureş);
- Conurbaţia Bucureşti-
Ploieşti-Târgovişte; şi
- Centrele emergente de
urbanizare din zona de nord-
est (zone rurale dens
populate
 Diagnoză rețea localități România
• Sistem urban dezechilibrat; Nu a existat o dezvoltare
organică
• Împărțirea demografică a oraşelor pe categorii (în funcție
de mărime) urmează o distribuție mai degrabă uniformă -
Legea Zipf sau Regula Rang- Dimensiune.
• Într-un grafic care evidențiază logaritmul rangului și cel al
populației, orașele vor urma un tipar uniform de
distribuție.
• Mai simplu, un oraş de rang 1 va fi urmat de 1-2 oraşe cu o
populaţie de aproximativ 50%, apoi de 2-3 oraşe de rang 3
cu o treime din populaţie, şi aşa mai departe
Legea Zipf – exemple internaționale
 Legea Zipf – România (1)

2010
2012
 Legea Zipf – România (2)
• București = oraș de 6 ori mai mare comparativ cu urm.
lot de orașe
• Față de 2010, supremația Bucureștiului s-a diminuat
• Clujul ajunge pe locul 2 cu o pierdere minimă de
populație
• Cluj- Napoca şi Timişoara se bucură de un avantaj
natural datorită localizării lor lângă graniţa de vest
şidatorită distanţei faţă de Bucureşti, care le permite
să se extindă la nivel economic independent de
capitală
 Rețeaus de localități din România
• România deține un pol de importanţă europeană (capitală) şi o serie de orașe
mari care polarizează teritoriul național.
• Majoritatea oraşelor fac parte din categoria oraşelor mici, cu populaţii între
5.000 și 20.000 de locuitori (90%) și doar 8 orașe au peste 200.000 de locuitori
• Repartizarea orașelor mari în teritoriu este relativ echilibrată, inclusiv pentru
marile centre urbane, fiecare regiune de dezvoltare dispunând de câte un oraş
de peste 200.000 locuitori, excepţie făcând regiunea de dezvoltare Sud-Est în
care două oraşe - Galaţi și Constanţa au peste 200.000 locuitori.
• Există teritorii în care accesul la rețeaua urbană este deficitar (fără orașe pe o
rază de 25-30 km), și în care este necesară întărirea unor localități cu rol de
servire intercomunală.
• La nivel rural, distribuția comunelor și satelor este în general echilibrată la
nivel teritorial, fiind dependentă de caracteristicile reliefului, cu o
predominanță în zona subcarpatică.
Tendințe urbanizare pe plan mondial (1)
Tendințe urbanizare pe plan mondial (2)
Tendințe urbanizare pe plan mondial (3)
Tendințe urbanizare pe plan mondial (4)

• Populație la nivel global care trăiește în orașe

• Creșterea populației rurale versus urbane

(în miliarde)
Tendințe urbanizare pe plan mondial (5)

• % Populație zone urbane - țări dezv. versus în

curs de dezvoltare

• Populație în zone urbane pe regiui geografice

 Impactul urbanizării (1)
• Mixt
• Urbanizarea a stimulat inovații în știință și tehnologie
• Orașele au facilitat difuzia informației prin
interacțiunea între diverse culturi
• Densitatea populației urbane oferă avantaje de cost
autorităților publice în furnizarea de bunuri și servicii
publice
• Orașele au jucat un rol esențial în reducerea natalității
(educație, implicarea femeilor pe piața muncii etc.)
 Impactul urbanizării (2)
• Creșterea rapidă a populației în zona urbană duce la
consecințe negative dpdv economic, social, de mediu
• Migrația necontrolată crește sărăcia urbană și
inechitățile sociale
• Sărăcia este una dintre cele mai importante probleme
cu care se confruntă zonele urbane
• Urbanizarea rapidă a dat naștere la ghettouri urbane
(chiar și în cazul României)
• Unele probleme mai pregnante în țările în curs de
dezvoltare