By

Danu Ungurean
Grupa:EA3/1

Problemele Globale a
Lumii Contemporane
Terra a devenit o casă comună, iar viitorul ei este legat de activitatea fiecărui individ, popor sau stat. Problemele globale au deci un caracter planetar, atingând
interesele vitale ale tuturor popoarelor, în soluţionarea lor ar trebui să se implice fiecare persoană care conştientizează pericolele în cauză atât pentru sine, cât şi pentru
umanitate în general. Astăzi ca niciodată este nevoie de conjugarea eforturilor tuturor popoarelor, de comunicare eficientă şi colaborare atât la nivel de state,
organizaţii, cât şi la nivel de indivizi.
Savanţii şi experţii în domeniu îi încurajează pe oameni să gândească global şi să acţioneze local, pentru prevenirea unui dezastru general

• Pe parcursul istoriei au fost create inestimabile valori materiale şi spirituale, care

constituie cultura şi civilizaţia umanităţii. Au fost înregistrate condiţii favorabile în
relaţiile dintre popoare şi state, progrese social-economice, politice şi culturale.
Totodată, omul şi-a demonstrat şi marea sa capacitate distructivă. în epoca
contemporană, societatea se confruntă cu un şir de probleme globale, de
soluţionarea cărora depinde asigurarea viitorului umanităţii. Printre acestea sunt
cele ecologice, demografice, ale sărăciei şi subnutriţiei, analfabetismului,
terorismului, traficului de fiinţe umane, încălcării flagrante a drepturilor şi
libertăţilor omului, discriminării rasiale şi de gen etc. încălzirea globală sau norii
radioactivi nu cunosc hotare de stat, iar efectele războaielor, catastrofelor sau
acţiunile teroriştilor depăşesc competenţele unor ţări luate aparte. Problemele
globale nu pot fi ignorate, acestea constituind un pericol pentru viaţa şi sănătatea
oamenilor
Poluarea apei
Apa folosită de oameni este în cele din urmă readusă în mediul natural. Dar, pe lângă apa evaporată, aceasta nu mai este apă pură, ci apă
uzată menajeră, industrială și agricolă, de obicei nu purificată sau insuficient purificată. Astfel, există poluare a corpurilor de apă dulce -
râuri, lacuri, uscat și zone de coastă ale mării. 
în epoca contemporană, cultura popoarelor
lumii a evoluat în toate domeniile,
influenţând substanţial modul de gândire şi
comportamentul oamenilor.
După cel de-al Doilea Război Mondial a
sporit considerabil ritmul descoperirilor în
domeniile energeticii, geneticii,
ciberneticii, cercetării cosmosului, bioeticii
etc,.
învăţământul a constituit domeniul
fundamental pentru ridicarea nivelului de
cultură ai poporului, pentru formarea de
cadre necesare economiei, educaţia tinerei
generaţii şi diverse activităţi sociaie.
în literatură şi artă s-au evidenţiat un şir de
curente, precum avangardismul,
expresionismul, dadaismul, suprarealismul,
cubismul şi altele
Cum au influenţat cele mai mari realizări
ale ştiinţei şi tehnicii din epoca
contemporană mentalitatea oamenilor?
De ce o mare parte din invenţiile tehnice
şl ştiinţifice, precum şi realizările
culturale ale popoarelor lumii au rămas
nevalorificate?
Cum a influenţat cucerirea spaţiului
cosmic alte domenii ale ştiinţei şi
tehnicii?
Care sunt cerinţele omului contemporan
faţă de cultură şi civilizaţie?
Cum apreciezi nivelul culturii şi a!
ştiinţei în Basarabia interbelică şi în
RSSM?
Ce schimbări s-au produs în evoluţia
culturii Republicii Moldova după 1991?
Astăzi, cea mai mare și mai
periculoasă problemă este epuizarea
și distrugerea mediului natural,
încălcarea echilibrului ecologic din
interiorul acestuia ca urmare a
activității umane în creștere și slab
controlată. Dezastrele industriale și
de transport, care duc la moartea în
masă a organismelor vii,
contaminarea și poluarea oceanelor,
atmosferei și solului din lume, sunt
extrem de dăunătoare. Dar un impact
negativ și mai mare este exercitat de
emisiile continue de substanțe nocive
în mediu. 
1.De ce este considerată poluarea o problemă globală a lumii contemporane? (R1. –deoarece
produsul industriei moderne, substanţele chimice folosite în agricultură au otrăvit solul şi au
pătruns în lanţul trofic: gazele de eşapament ale automobilelor –ploi acide care au distrus
păduri, lacuri şi clădiri. -distrugerea stratului de ozon ce protejează planeta de încălzirea
globală şi a modificărilor climatice, din cauza folosirii intense a combustibililor fosili
(cărbune, petrol) etc); 2.De ce sunt considerate despăduririle o problemă globală a lumii
contemporane ? (R2. -distrugerea într-un ritm alert a pădurilor tropicale, „plămâni verzi’’ ai
planetei;-creşterea industriei forestiere, defrişarea pământului pentru exploatări miniere,
nevoia de pământ arabil /pentru păşunat. -1945-2000-peste ½ din pădurile tropicale au fost
distruse; -distrugerea pădurilor ->distrugerea unor specii unice de plante şi animale-
>eroziunea solului şi inundaţii); 3.Care este cea mai afectată ţară din pricina
despăduririlor ? (R3. Brazilia); 4.Ce calcule au făcut experții pentru a reface fondul forestier
comparativ cu cel din anii’50? (R4. la începutul anilor 2000 s-a calculat că şi pentru a curăţa
atmosfera terestră este necesară plantarea într-un termen de 20 de ani a câte 10 miliarde
copaci/pomi pe an, concomitent cu reducerea cu 40%a despăduririlor); 5.Care au fost soluțiile
găsite pentru a rezolva problemele de mediu înconjurător în lumea contemporană? (R5. –
găsirea soluţiilor: 1972 –prima conferinţă a ONU asupra mediului înconjurător. -anii’80 –
grupurile ecologiste (ex. „ Greenpeace ‘’) şi opinia publică cer guvernelor să acorde atenţie
problemelor de mediu: -1987-33 de ţări au convenit să înceapă eliminarea emisiilor de
clorofluorocarbonaţi ce provoacă distrugerea stratului de ozon. -1978-ONU –Raportul
Brundland –dezvoltarea pe termen lung (satisfacerea necesităţilor actuale fără a încălca
dreptul generaţiilor viitoare de a se bucura de bogăţiile naturale ale lumii);
 nu are o definiție unanim acceptată. Dificultatea definirii provine atât din
complexitatea sa cât și dintr-o largă divergență de poziții ale persoanelor,
Terorismul organizațiilor sau statelor implicate în lupta antiteroristă.

Terorismul este o tactică de luptă neconvențională folosită pentru atingerea unor

obiective politice. El se bazează pe acte de violență spectaculară acționate asupra
unor populații neimplicate în mod direct în conflict dar cu potențial de presiune
asupra conducerii, câteodată conducerea face acte de terorism asupra populației
(stat, organizații, categorii sociale sau, împotriva unui grup de persoane civile) în
sensul scontat de teroriști - producerea unui efect psihologic generalizat de panică și
intimidare, augmentat de folosirea manipulativă a mediei, cu scopul atingerii unui
obiectiv greu de realizat prin mijloace democratice sau convenționale
Terorismul poate fi:
un fenomen caracteristic conflictului asimetric, fiind purtat de pe poziții
inferioare de forță (militară, politică sau economică),
sau purtat de state, grupe de state, organizații statale, organizații extra
parlamentare, sau interstatale, ca o formă de război nedeclarat,
neconvențional, care face abstracție de la regulile impuse de 
Convențiile de la Geneva.
 • În conflictul asimetric dintre puterea de stat și terorism primele victime sunt cetățenii inocenți, care sunt afectați fie de actul terorist propriu-zis, fie de răspunsul exagerat al organelor de stat, fie de efectele
economice colaterale.

• "Nicio crimă politică nu poate ajunge la malurile adevărului" a spus celebrul romancier Leonardo Sciascia, dar a fost contrazis de multe ori de istoria terorismului.

• Rezultatele terorismului depind însă în final de alegerea majorității populației civile necombatante de a susține puterea de stat sau cauza (dar niciodată metodele) teroriștilor. Astfel terorismul poate avea ca
rezultat:

• Atingerea totală a scopurilor politice. În ciuda opiniei generale, terorismul este o metodă eficientă de obținere a unei revendicări politice. Dacă organizația teroristă e afiliată unei mișcări politice (grup terorist
afiliat), iar motivele sunt susținute de majoritatea populației civile implicate în conflict, victoria e numai o problemă de timp. Cele mai cunoscute cazuri sunt:
• Formarea statului Israel, pentru mișcările Haganah și Irgun
• Formarea Autorității Naționale Palestiniene, pentru Fatah, OEP
• Abolirea politicii de Apartheid în Africa de Sud, pentru UmKhonto we Sizwe

• Atingerea parțială a scopurilor politice:

• Acordurile din Vinerea Bună (Good Friday Accords) -IRA
• Obținerea de drepturi suplimentare pentru canadienii de origine franceza din Quebec - FLQ
• Obținerea retragerii trupelor spaniole din Irak înainte de termen prin schimbarea cursului alegerilor din Spania, în urma atentatelor de la Madrid din 11 martie 2004. - Al Qaeda

• Prelungirea ciclului de Violență. Este un caz tragic de remiză între puterea politică și terorism, exemplele cele mai cunoscute fiind:
• Războiul civil din Columbia
• Conflictul din Cecenia

• Pornirea unui război. Actul terorist fiind folosit de către puterea politică de stat ca pretext pentru pornirea unor războaie. Cele mai cunoscute exemple sunt:
• Atentatul de la Sarajevo folosit ca pretext pentru Primul Război Mondial.
• Atentatele din 11 septembrie 2001 care au fost folosite ca argument pentru a justifica invazia din Irak.

• Restrângerea libertăților individuale sau instaurarea unei dictaturi:

• Introducerea Legii Patriot (Patriot Act) în SUA ca urmarea a atentatelor din 11 septembrie 2001
• Introducerea în 1933 a Legii de Împuternicire (Ermächtigungsgesetz) în Germania, ca urmare a incendierii Reichstag-ului, care a fost esențială pentru ascensiunea lui Adolf Hitler la putere.

• Efecte economice colaterale. Efortul de luptă antiteroristă poate afecta temporar economia unei regiuni sau țări. În unele cazuri efectele pot fi de lungă durată în special în zonele care depind economic de
industria turismului cum ar fi:
• A doua Intifadă și atentatele sinucigașe Hamas care au afectat puternic industria turismului din Israel.
• Atentatele comise de Jemaah Islamiah în Bali, insulă cu populație majoritar hindusă din Indonezia, pentru care turismul este industria majoră.
• Sărăcia poate fi definită ca o stare socială în care un individ, activ pe piața forței de muncă, nu are posibilitate să-și
asigure ,lui și familiei sale, mijloacele materiale minime de subzistență. Sărăcia este o noțiune dinamică și trebuie privită
în corelație cu nivelul de dezvoltare al fiecărei țări, baza de evaluare fiind un anumit standard minim de nivel de trai.
Acest standard este relativ, fiind foarte diferit după țară sau regiune. Organizația Mondială a Sănătății (OMS), organizație
din cadrul ONU, definește sărăcia ca pe un indice rezultat din raportul dintre venitul mediu pe glob pe cap de locuitor și
venitul mediu (salariul mediu) pe cap de locuitor al țării respective. De exemplu în Germania, unde există un procent de
60 % din salariile medii din Uniunea Europeană, limita sărăciei a fost considerată în anul 2003 la un venit lunar de 983
euro.
Alte repere pentru stabilirea limitei sărăciei sunt insuficiența venitului pentru acoperirea cheltuielilor necesare unei
alimentări regulate, sau a necesarului pentru îmbrăcăminte, încălzire și alte necesități indispensabile traiului.
Această sărăcie atrage după sine deficiențe culturale, o lipsă de calificare și creșterea analfabetismului populației.
Sărăcia poate să fie o sărăcie absolută și o sărăcie relativă, între aceste două forme existând forme structurale tranzitive.
Robert McNamara, un om politic american, definește sărăcia absolută ca o stare extremă a existenței umane când individul
în lupta pentru supraviețuire este expus la lipsuri și umilințe de neînchipuit, ce depășesc fantezia lumii privilegiate.
În lume, aproape un miliard (850 de milioane) de oameni suferă de foame sau subnutriție din care 170 de milioane de
copii. La fiecare 5 secunde moare un copil de o vârstă de sub 5 ani, în total mor anual cca. 30 de miloane de oameni din
cauza subnutriției.

• Structura politică care nu permite sau ,prin măsurile luate , descurajează libera initiativă
Măsuri de înlăturare a sărăcieiModificare
• Printre aceste măsuri se numără atenuarea inegalitatilor sociale printr-un
sistem de salarizare și impozitare echitabil , un învățământ performant,
adaptat progresului tehnic și necesităților reale ale economiei naționale .
Ajutoarele sociale, alocațiile acordate de stat familiilor nevoiașe rezolvă
problema sărăciei numai daca acestea sunt urmate și de alte masuri , cum ar
Cauzele sărăciei sunt:
Inegalitate socială,
Războaiele, sau alte conflicte militare care ,temporar, întrerup activitatea economica
Structura economică ineficienta , cu multă birocrație și activități economice neadaptata
progresului economic si social
Guvenare ineficientă (incompetentă , coruptă }, instabilitate legislativă, lipsa reformelor
necesare avântului economic care să conducă la diminuarea ratei șomajului
Catastrofe naturale (cutremure, secetă)
Epidemii care blocheaza activitatea economică si implicit raporturile comerciale
O creștere a numărului populației , raportat la resursele materiale existente
Pregatire profesională deficitara , datorita unui sistem de instruire {Invatamant} depasit,
neadaptat necesitatilor reale ale economiei
Lipsa de interes a unor categorii de indivizi în formarea și dezvoltarea unor deprinderi
pentru integrare în structuri economice și activități eficiente

fi calificărea / recalificarea forței de muncă pentru a se adapta nevoilor

economiei naționale și concurenței de pe piața forței de muncă
„Reicher Mann und armer Mann // Standen da und sahn sich an. // Und der Arme sagte bleich: // Wär ich nicht arm,
wärst du nicht reich.“ - aus dem Gedicht „Alfabet“, Bertolt Brecht 1934. (q:Bertolt Brecht) în traducere:
Săracul privește bogatul zicând posacDacă aș fi bogat ai fi tu sărac ( Bertolt Brecht 1934)