Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
vulpe:
“de mesteacăn”,
“cu cruce”,
“cărbunăreasă”;
Are între 7 şi 10 kg;
Corpul are sub 1 m
lungime;
Coada stufoasă are
cca 30-40 cm
Caprioara este cea mai mica specie de capre salbatice originare
din Europa. Masculii au tendinta de a fi mai mari si mai robusti, in
comparatie cu femelele. Masculul poarta denumirea de caprior, iar
femela de caprioara sau ciuta. Blana este diferita in functie de sezon.
Coada este foarte scurta, de cativa centimetri lungime.
Capriorul (Capreolus capreolus)
concluzii
Longevitate: 16-17 ani, chiar 20 ani
Simturile: Cel mai dezvoltat pare a fi
mirosul, apoi auzul.
Greutate: 22-31 kg.
Lungime: 95-135cm;
Inaltime la greaban: 65-75cm.
Mediu de viata: Terenuri cu trupuri mici
de padure, invecinate cu terenuri
agricole. Este raspandit pe intreg
teritoriul tarii.
Duşmani: Rasul, lupul, vulpea, pisicile
salbatice, mistretul, cainii hoinari.
Cerbul (Cervus Elaphus L.) - este un mamifer ierbivor de culoare
bruna – roscata.
Cerbii sunt mai mari decit ciutele si prezinta spre deosebire de
acestea coarne caduce. Ca ordin de marime masculii au greutati cuprinse
intre 180-300 kg, iar ciutele ajung doar la 80-150.
Masculii pierd coarnele la inceputul fiecarei luni martie,
Longevitatea cerbului este apreciata in libertate la cca 18-20 ani,
insa in natura rar ajung la aceasta virsta.
In perioada imperechierii masculul mugeste, boncaneste sau
boncaluieste. Speriat are un brahnit nazal, ca de altfel si femela.
Cerbul (Cervus elaphus)
concluzie
Longevitate: 20ani
Simturile: Miros, auz
Greutate: 170-315kg
Lungime: 240-250cm;
Inaltime la greaban:
152-155cm
Mediu de viata:
Padurile de mare
intindere din Carpati
Dusmani: Lupul, cainii
ciobanesti.
CAPRA NEAGRĂ
-monument al naturii-
Capra neagra -o adevarata mandrie a tarii noastre, salasluieste pe
crestele alpine, greu accesibile chiar si celor mai experimentati alpinisti.
Mamifer erbivor prin excelenta, capra neagra isi face rareori simtita
prezenta. Trebuie sa te consideri nocoros daca ai avut vreodata ocazia
sa-i distingi silueta pe vreunul dintre piscurile din Carpati. In timpul
lunilor de vara, carduri de capre negre cutreiera pajistile alpine de la
altitudini de peste 1800 metrii. Odata cu sosirea iernii, capra neagra
coboara la altitudini mai mici (sub 1100 metrii), unde se poate adaposti
in padurile montane, dar va ramane aproape de pantele stancoase ale
muntilor.
Capra Neagra
(Rupicapra rupicapra)
concluzii
Longevitate: 20ani
Simturile: Miros, auz
Greutate: 250-300kg
Mediu de viata:
Padurile de foioase,
terenuri agricole
Duşmani: Lupul,
ursul, rasul, bolile.
Ariciul(Erinaceus europaeus).
Pe varful capului, pe spate, pe coaste si pana la coada e numai suliti, dese, alburii la
mijloc, pe care le tine, cand merge, indreptate indarat.Are ochi mici, vioi si doua
urechiuse taiate rotund. Botul, ascutit, e ca de purcelus. Pe fata, pe frunte, ca si pe
piept si pantece, in loc de tepi, e acoperit cu par scurt, sur.
E atat de precaut incat simte orice miscare. Se opreste, isi ridica botisorul, priveste
in dreapta, in stanga. Daca nu i se pare nimic suspect, isi cauta de drum. Daca vede
ca e ceva neobisnuit la mijloc, daca il atingi, cu un sasait de manie se strange ghem.
Sulitele sunt indreptate in toate partile si numai o dunga mai adanca arata locul unde
e botisorul ascuns intre picioarele dindarat. Aceasta e singura lui arma de aparare.
Puisorii (3-8 la numar) la inceput golasi, albiciosi, sunt
ingrijiti cum trebuie. Repede le ies tepii, iar ceva mai tarziu au
scapat de grija putandu-se face ghem.
Insecte, soareci, rame si toata hrana lui obisnuita, catre
toamna incepe sa se imputineze. Cu caderea omatului au
disparut de tot. Dupa ce si-a adunat cat mai multe frunze,
ariciul isi infunda nasul in blana moale de pe pantece si
doarme dus toata iarna.
Are trei dusmani principali: vulpile, cainii si bufnitele.
Jderul
In Romania se intalnesc doua
specii de jder: jderul de copac si
jderul de piatra.
In timp ce jderul de copac este un
locuitor al padurilor de mare
intindere, pana la limita superioara a
vegetatiei forestiere, jderul de piatra
s-a adaptat mai bine prezentei umane,
fiind intalnit si in preajma
localitatilor, unde isi imparte
teritoriul cu dihorul.
Cartita (Talpa europaea )
Cartita este un animal mic,
avand doar 10-15 cm lungime si
aproximativ 65 - 120 de grame.
Este un insectivor subteran,
adaptat la sapat si tarat prin
galerii.
Coada scurta, labe cu degete
lungi, ghiare lungi si
latite.Picioarele anterioare au un
os de consolidare suplimentar.
Ochii sunt mici, cu pleoapele
aproape lipite, Pavilioanele
urechilor abia marcate, blana
scurta si deasa.
•Se imperecheaza primavara devreme. Dupa 4-6
saptamani naste 2-7 pui.
•Consuma rame, larve de gandaci, coropisnite, omizi,
furnici dar si alte animale mici care intra in galeriile sale.
•Permanent nesatula, mananca zilnic o cantitate egala cu
greutatea proprie.
Dihorul (Mustela putorius)
Dihorul (Mustela putorius), spaima
gospodariilor, este un animal mai mic
decat jderul. Se intalneste
pretutindeni la noi in tara, de la munte
pana in ses, mai rar in paduri sau in
Baragan.
Cum se insereaza, se furiseaza ca un
talhar. Nu e pretentios ca vulpea.
Ajunge pana la gaini, si daca poate
fura una, strangand-o de gat. De nu, se
multumeste cu ce-i iese in cale:
guzgan, soarece de camp ori chiar
carabusi. Isi plateste astfel daunele
provocate omorand gaini.
Cat e de mic, n-are nici 40 cm lungime, nu numai ca e
neastamparat, dar e si indraznet fara pereche. Se incumeta sa
sara si la om, cand e manios, iar de vulpe sau caini nu se lasa
intimidat.
Blana lui e castanie pe spate, aproape neagra pe burta, iar
pe gat si coaste are un abur mai deschis.
Dihorul se recunoaste lesne dupa niste pete albii indaratul
ochilor.
Are corpul incovoiat, gatul gros, picioarele scurte. Sub
coada are doua glande care au o secretie cu miros gretos.
Se imperecheaza prin martie - aprilie. Dupa 40 de zile femela
naste 4-8 pui
IEPURELE
Îşi construieşte casa în pământ
( vizuină);
Are urechi mari şi moi;
Picioarele din spate sunt mai lungi
şi mai puternice decât cele din faţă;
Se hrăneşte cu morcovi, iarbă,
salată, varză şi alte plante;
În cazul unui pericol se folosesc de
piciorul din spate pentru a bate
toba cu el în pământ, avertizându-i
pe ceilalţi.
Iepurele (Lepus europaeus)
Longevitate: 8-12ani
Simturile: Auz, miros
Greutate: 4-5kg
Mediu de viata: Altitudine
200-250m, pana la 300-400m,
in zona dealurilor, dar se
gasesc exemplare si in zona
golurilor de munte, dar cu
efective reduse.
Duşmani: Cainii ciobanesti,
braconajul, bolile.
Veverita
Nu e placere mai mare, in
padurile noastre de brazi,
mohorate si tacute, decat cand
privesti nebunatecele miscari
ale unei veverite. Cu cat bradul
e mai inalt, mai gros, mai
pletos, cu atat sprintara fiinta
pare o jucarie, alergand usoara
ca un fluture, din creanga in
creanga, sarind din arbore in
arbore. Acum e jos pe pamant,
acum e in varf, acum e in al
zecelea copac.
Cat un pumn de mare, cu o coada stufoasa, cat trupul de
lunga, cu doi ochi “ca de veverita” vioi, inteligenti, cu moturi
in varful urechilor. Vara e ruginie pe spate, alba pe pantece.
Iarna isi schimba mantaua batand mai in cenusiu. Cat tine
vremea buna, se zbantuie numai pe copaci. La amiaza, cand
arsita e mai mare, sau in zilele ploioase, sta acasa, facuta
colac, cu botul ascutit ascuns in blana.
VEVERIŢA
Culoarea blanei diferă (roşie-
maro, neagră sau gri);
Se hrăneşte cu alune, seminţe, nuci,
ouă, viermi, insecte, ciuperci, păsări
mici;
Are simţul mirosului foarte sensibil,
ceea ce o ajută să găsească
mâncarea pe care a ascuns-o;
Fiind foarte mică , are mulţi
duşmani: vulturii, urşii, vulpile,
ulii.
Nevastuica
Mica si dragalasa, daca se
poate spune asa dar o mica si
cruda fiara, dusmanca de
temut a cotetelor de pasari,
este nevastuica.
Seamana cu jderul, dar e mai
mica, mai subtirica, cu
picioarele scurte si botul
ascutit. Blana ei moale e mai
deschisa la culoare, dar tot
castanie-cenusie, mai inchisa
pe picioare. Sub gat are o pata
albicioasa, care se prelungeste
pe piept cam pana in dreptul
picioarelor dinainte.
Pisica
Este un tigru in miniatura,
Salbatica
cu toate caracteristicile
crudului carnivor. Chiar
cand pare ca doarme simte
fosnetul imprudentului
soricel.
De aceea reprezentantul
tigrului, al leului, al
panterei si al celorlalte
carnivore agere, la noi, nu
este nici ursul, nici lupul, ci
pisica salbatica, raspandita
in toate padurile din tara,
de la munte si pana’n Delta
Dunarii.
E un animal destul de mare,
caci masoara cu coada cu tot
chiar si peste 1,20 metri. La
infatisare nu se prea deosebeste
de un motan, cu blana moale,
deasa, cenusie. La fata e ceva mai
roscat, ca si pe dosul urechilor.
Aduce insa aminte, pe restul
trupului si ceva de tigru, prin
niste dungi mai negre in lungul
sirei spinarii, din care se lasa spre
pantece altele mai sterse. Se mai
deosebeste de pisica domestica
prin coada stufoasa, ca retezata la
varf.
Cat e ziua, sta ascunsa in
scorbura unui copac, sub o
stanca, in vreun desis.
Soarecii de camp
Nu e cu mult mai mare la trup ca un soarece de casa. Si
culoarea este aproape la fel. E doar ceva mai cenusiu pe
spate si mai alb pe burta. Botul e mai scurt, ca si coada.
Traieste in tuneluri sapate sub pamant, iar cand sunt multi
vezi gauri langa gauri.
E nesatios la culme. Mai ales daca primavara e secetoasa,
mananca toate semintele azvarlite inbrazda. Mai apoi se
hraneste cu ce poate, cu ce are: frunze de grau, de lucerna.
Cand cerealele incep a da in spic, taie paiul de jos si duce
spicul intreg, de umple camarile cu provizii.
Se inmulteste cu o iuteala uimitoare. Fe vara femela poate
fata de cel putin 5 - 6 ori, masar cate 5 -6 pui odata. La o
luna jumatate, cel mult doua, soricioaica din primavara
devine la randul ei mama. Dintr-o singura pereche, ia acest
fel, pot sa iasa la sfarsitul anului peste 500 de indivizi, in
masura de a se inmulti si ei. Asa se explica invaziile in unii
ani favorabili.
Un singur animal intr-un an mananca sau distruge cam 11
kilograme de substante vegetale.