ANIMALE SALBATICE

Lupul (Canis lupus lupus) este un mamifer salbatic,

robust si suplu, de talie mare.
Caninii sunt foarte bine dezvoltati. Gatul este puternic,
ornat de un guler in sezonul de iarna. Pieptul este
puternic, adanc si suficient de lat. Coada este stufoasa, relativ
scurta si groasa. Picioarele puternice si musculoase sunt
acoperite de par scurt.
Cand sunt in haita, lupii calca unul pe urma celuilalt,
astfel ca pe zapada este greu de estimat numarul membrilor
haitei.
 Lupul (Canis lupus)
concluzii
 Longevitate: 15-16ani
 Simturile: Miros, auz,
vaz
 Greutate: 80-90kg
 Mediu de viata: Padurile
de munte si de dealuri
 Dusmani: Omul, bolile
 Ursul brun frapeaza prin aspectul si talia sa.
Se diferentiaza de celelalte rase de ursi prin
dezvoltarea excesiva a musculaturii cefei si spatelui,
dandu-i aspectul unui animal cocosat..
Animal corpolent si musculos, ursul carpatin
prezinta un cap lat, masiv, de forma rotunda spre
ovala. Fruntea este bombata. Nasul este scurt, conic,
urechile rotunjite, iar ochii mici, oblici, cu pupila
rotunda si irisul colorat in tandem cu coloritul blanii.
Gatul este scurt, gros si musculos. Spatele este
bombat, usor inclinat catre omoplati. Coada este
scurta si puternica (ciot). Picioarele sunt lungi,
puternice, musculoase si sunt prevazute cu talpi
scurte (pana la 30 cm).
Laba picioarelor este prevazuta cu gheare
curbate, puternice. Ghearele de la nivelul membrelor
anterioare sunt mai lungi (formand adevarate cange).
 Ursul (Ursus arctos)
concluzii
 Simturile: Cel mai
dezvoltat pare a fi
mirosul, apoi auzul.
 Greutate: 268-440 kg.
 Mediu de viata: Paduri
intinse si linistite,
stancarii, arboreta.
 Cu denumirea de linx, este la ora actuală cea mai mare felină din
fauna sălbatică a României. Denumit şi pantera Carpaţilor, râsul este la
ora actuală un animal foarte rar, ca urmare a vânătorii necontrolate .
Râsul este un animal puternic şi rezistent, de o agilitate şi
agerime uluitoare. Are până la 1,5 m lungime, cu o coadă de 15-25 cm.
Elementele caracteristice sunt favoriţii pe maxilarele superioare, vârful
cozii negru, iar în vârful urechilor (care au 4-5 cm) are smocuri de peri
negri.
 RÂSUL-CONCLUZII
 Animal puternic şi rezistent;
 Blana este specifică felinelor mari;
 Este un animal carnivor, iubitor
de sânge;
 Este foarte agil: bun căţărător,
bun înotător, se integrează perfect
şi la sol;
 Salturile sale pot trece de 4 m ;
 Prada sa :cerbi, căpriori, pui de
mistreţ, păsări, animale
domestice;
 Îşi îngroapă prada pe care nu a
putut-o mânca.
 Vulpea are o constitutie fina. Botul este lung si
ascutit, prevazut cu mustati stufoase. Ochii sunt asezati oblic, cu
deschiderea pleoapelor ingusta, de culoare rosu-brun. Buzele sunt
subtiri, ornand deschiderea gurii sub forma unui ranjit. Urechile sunt
scurte si late, purtate ridicat. Caninii sunt foarte ascutiti. Dintii din
laterale sunt foarte dezvoltați- ajutând la sfâșierea cărnii pradei .
Coada este lunga si stufoasa, purtata de cele mai multe ori
printre picioare. Lungimea corpului este cuprinsa intre 110 si 130 cm,
din care coada prezinta o lungime de 30 - 40 cm.
 Vulpea este un animal carnivor desavarsit, hranindu-se cu
diferite vietati pe care le poate prinde, de la iezi de caprioare pana la tot
soiul de insecte. Iarna, cand vanatul este putin, trage la lesuri. Este o
mare consumatoare de rozatoare, fiind alaturi de nevastuica si uliul
soricar, unul dintre cei mai mari dusmani ai daunatorilor agriculturii. In
lipsa carnii, se multumeste si cu zmeura, afine, mere, pere, faguri de
viespi si albine, puii si ouale pasarilor care cuibaresc la mica inaltime.
Niciodata nu vaneaza in haita, iar, daca prada i-a scapat, o haituieste ca
un copoi.
 VULPEA
Există 3 varietăţi deconcluzii
 Mamifer carnivor;


vulpe:
“de mesteacăn”,
“cu cruce”,
“cărbunăreasă”;
 Are între 7 şi 10 kg;
 Corpul are sub 1 m
lungime;
 Coada stufoasă are
cca 30-40 cm
 Caprioara este cea mai mica specie de capre salbatice originare
din Europa. Masculii au tendinta de a fi mai mari si mai robusti, in
comparatie cu femelele. Masculul poarta denumirea de caprior, iar
femela de caprioara sau ciuta. Blana este diferita in functie de sezon.
Coada este foarte scurta, de cativa centimetri lungime.
Capriorul (Capreolus capreolus)
concluzii
 Longevitate: 16-17 ani, chiar 20 ani
 Simturile: Cel mai dezvoltat pare a fi
mirosul, apoi auzul.
 Greutate: 22-31 kg.
 Lungime: 95-135cm;
 Inaltime la greaban: 65-75cm.
 Mediu de viata: Terenuri cu trupuri mici
de padure, invecinate cu terenuri
agricole. Este raspandit pe intreg
teritoriul tarii.
 Duşmani: Rasul, lupul, vulpea, pisicile
salbatice, mistretul, cainii hoinari.
          Cerbul (Cervus Elaphus L.) - este un mamifer ierbivor de culoare
bruna – roscata.
Cerbii sunt mai mari decit ciutele si prezinta spre deosebire de
acestea coarne caduce. Ca ordin de marime masculii au greutati cuprinse
intre 180-300 kg, iar ciutele ajung doar la 80-150.
Masculii pierd coarnele la inceputul fiecarei luni martie,
Longevitatea cerbului este apreciata in libertate la cca 18-20 ani,
insa in natura rar ajung la aceasta virsta.
In perioada imperechierii masculul mugeste, boncaneste sau
boncaluieste. Speriat are un brahnit nazal, ca de altfel si femela.
 Cerbul (Cervus elaphus)
concluzie
 Longevitate: 20ani
 Simturile: Miros, auz
 Greutate: 170-315kg
 Lungime: 240-250cm;
 Inaltime la greaban:
152-155cm
 Mediu de viata:
Padurile de mare
intindere din Carpati
 Dusmani: Lupul, cainii
ciobanesti.
 CAPRA NEAGRĂ
-monument al naturii-
Capra neagra -o adevarata mandrie a tarii noastre, salasluieste pe
crestele alpine, greu accesibile chiar si celor mai experimentati alpinisti.
Mamifer erbivor prin excelenta, capra neagra isi face rareori simtita
prezenta. Trebuie sa te consideri nocoros daca ai avut vreodata ocazia
sa-i distingi silueta pe vreunul dintre piscurile din Carpati. In timpul
lunilor de vara, carduri de capre negre cutreiera pajistile alpine de la
altitudini de peste 1800 metrii. Odata cu sosirea iernii, capra neagra
coboara la altitudini mai mici (sub 1100 metrii), unde se poate adaposti
in padurile montane, dar va ramane aproape de pantele stancoase ale
muntilor.
 Capra Neagra
(Rupicapra rupicapra)
concluzii

 Simturile: Miros, auz

 Greutate: 43-70kg
 Mediu de viata: Goluri de
munte, stancoase, greu
accesibile
 Duşmani: Iernile grele,
bolile.
 MISTREŢUL
 Strămoşul porcului domestic;
 Culoare neagră-cenuşie;
 Iese după hrană mai mult noaptea,
răscolind culturile de cartofi şi
porumb de la marginea pădurilor;
 Merge întotdeauna în “ciurdă”, 5-
12(20) indivizi;
 Este vânat pentru trofeu şi pentru
carne;
 Poate deveni periculos pentru om.
 Mistreţul (Sus scrofa)

 Longevitate: 20ani
 Simturile: Miros, auz
 Greutate: 250-300kg
 Mediu de viata:
Padurile de foioase,
terenuri agricole
 Duşmani: Lupul,
ursul, rasul, bolile.
 Ariciul(Erinaceus europaeus).
 Pe varful capului, pe spate, pe coaste si pana la coada e numai suliti, dese, alburii la
mijloc, pe care le tine, cand merge, indreptate indarat.Are ochi mici, vioi si doua
urechiuse taiate rotund. Botul, ascutit, e ca de purcelus. Pe fata, pe frunte, ca si pe
piept si pantece, in loc de tepi, e acoperit cu par scurt, sur.
 E atat de precaut incat simte orice miscare. Se opreste, isi ridica botisorul, priveste
in dreapta, in stanga. Daca nu i se pare nimic suspect, isi cauta de drum. Daca vede
ca e ceva neobisnuit la mijloc, daca il atingi, cu un sasait de manie se strange ghem.
Sulitele sunt indreptate in toate partile si numai o dunga mai adanca arata locul unde
e botisorul ascuns intre picioarele dindarat. Aceasta e singura lui arma de aparare.
 Puisorii (3-8 la numar) la inceput golasi, albiciosi, sunt
ingrijiti cum trebuie. Repede le ies tepii, iar ceva mai tarziu au
scapat de grija putandu-se face ghem.
Insecte, soareci, rame si toata hrana lui obisnuita, catre
toamna incepe sa se imputineze. Cu caderea omatului au
disparut de tot. Dupa ce si-a adunat cat mai multe frunze,
ariciul isi infunda nasul in blana moale de pe pantece si
doarme dus toata iarna.
Are trei dusmani principali: vulpile, cainii si bufnitele.
 Jderul
In Romania se intalnesc doua
specii de jder: jderul de copac si
jderul de piatra.
In timp ce jderul de copac este un
locuitor al padurilor de mare
intindere, pana la limita superioara a
vegetatiei forestiere, jderul de piatra
s-a adaptat mai bine prezentei umane,
fiind intalnit si in preajma
localitatilor, unde isi imparte
teritoriul cu dihorul.
 Cartita (Talpa europaea )
 Cartita este un animal mic,
avand doar 10-15 cm lungime si
aproximativ 65 - 120 de grame.
Este un insectivor subteran,
adaptat la sapat si tarat prin
galerii.
 Coada scurta, labe cu degete
lungi, ghiare lungi si
latite.Picioarele anterioare au un
os de consolidare suplimentar.
Ochii sunt mici, cu pleoapele
aproape lipite, Pavilioanele
urechilor abia marcate, blana
scurta si deasa.
•Se imperecheaza primavara devreme. Dupa 4-6
saptamani naste 2-7 pui.
•Consuma rame, larve de gandaci, coropisnite, omizi,
furnici dar si alte animale mici care intra in galeriile sale.
•Permanent nesatula, mananca zilnic o cantitate egala cu
greutatea proprie.
 Dihorul (Mustela putorius)
 Dihorul (Mustela putorius), spaima
gospodariilor, este un animal mai mic
decat jderul. Se intalneste
pretutindeni la noi in tara, de la munte
pana in ses, mai rar in paduri sau in
Baragan.
 Cum se insereaza, se furiseaza ca un
talhar. Nu e pretentios ca vulpea.
Ajunge pana la gaini, si daca poate
fura una, strangand-o de gat. De nu, se
multumeste cu ce-i iese in cale:
guzgan, soarece de camp ori chiar
carabusi. Isi plateste astfel daunele
provocate omorand gaini.
Cat e de mic, n-are nici 40 cm lungime, nu numai ca e
neastamparat, dar e si indraznet fara pereche. Se incumeta sa
sara si la om, cand e manios, iar de vulpe sau caini nu se lasa
intimidat.
Blana lui e castanie pe spate, aproape neagra pe burta, iar
pe gat si coaste are un abur mai deschis.
Dihorul se recunoaste lesne dupa niste pete albii indaratul
ochilor.
Are corpul incovoiat, gatul gros, picioarele scurte. Sub
coada are doua glande care au o secretie cu miros gretos.
Se imperecheaza prin martie - aprilie. Dupa 40 de zile femela
naste 4-8 pui
 IEPURELE
 Îşi construieşte casa în pământ
( vizuină);
 Are urechi mari şi moi;
 Picioarele din spate sunt mai lungi
şi mai puternice decât cele din faţă;
 Se hrăneşte cu morcovi, iarbă,
salată, varză şi alte plante;
 În cazul unui pericol se folosesc de
piciorul din spate pentru a bate
toba cu el în pământ, avertizându-i
pe ceilalţi.
 Iepurele (Lepus europaeus)
 Longevitate: 8-12ani
 Simturile: Auz, miros
 Greutate: 4-5kg
 Mediu de viata: Altitudine
200-250m, pana la 300-400m,
in zona dealurilor, dar se
gasesc exemplare si in zona
golurilor de munte, dar cu
efective reduse.
 Duşmani: Cainii ciobanesti,
braconajul, bolile.
 Veverita
Nu e placere mai mare, in
padurile noastre de brazi,
mohorate si tacute, decat cand
privesti nebunatecele miscari
ale unei veverite. Cu cat bradul
e mai inalt, mai gros, mai
pletos, cu atat sprintara fiinta
pare o jucarie, alergand usoara
ca un fluture, din creanga in
creanga, sarind din arbore in
arbore. Acum e jos pe pamant,
acum e in varf, acum e in al
zecelea copac.
Cat un pumn de mare, cu o coada stufoasa, cat trupul de
lunga, cu doi ochi “ca de veverita” vioi, inteligenti, cu moturi
in varful urechilor. Vara e ruginie pe spate, alba pe pantece.
Iarna isi schimba mantaua batand mai in cenusiu. Cat tine
vremea buna, se zbantuie numai pe copaci. La amiaza, cand
arsita e mai mare, sau in zilele ploioase, sta acasa, facuta
colac, cu botul ascutit ascuns in blana.
 VEVERIŢA
 Culoarea blanei diferă (roşie-
maro, neagră sau gri);
 Se hrăneşte cu alune, seminţe, nuci,
ouă, viermi, insecte, ciuperci, păsări
mici;
 Are simţul mirosului foarte sensibil,
ceea ce o ajută să găsească
mâncarea pe care a ascuns-o;
 Fiind foarte mică , are mulţi
duşmani: vulturii, urşii, vulpile,
ulii.
 Nevastuica
 Mica si dragalasa, daca se
poate spune asa dar o mica si
cruda fiara, dusmanca de
temut a cotetelor de pasari,
este nevastuica.
 Seamana cu jderul, dar e mai
mica, mai subtirica, cu
picioarele scurte si botul
ascutit. Blana ei moale e mai
deschisa la culoare, dar tot
castanie-cenusie, mai inchisa
pe picioare. Sub gat are o pata
albicioasa, care se prelungeste
pe piept cam pana in dreptul
picioarelor dinainte.

Pisica
Este un tigru in miniatura,
Salbatica
cu toate caracteristicile
crudului carnivor. Chiar
cand pare ca doarme simte
fosnetul imprudentului
soricel.
 De aceea reprezentantul
tigrului, al leului, al
panterei si al celorlalte
carnivore agere, la noi, nu
este nici ursul, nici lupul, ci
pisica salbatica, raspandita
in toate padurile din tara,
de la munte si pana’n Delta
Dunarii.
 E un animal destul de mare,
caci masoara cu coada cu tot
chiar si peste 1,20 metri. La
infatisare nu se prea deosebeste
de un motan, cu blana moale,
deasa, cenusie. La fata e ceva mai
roscat, ca si pe dosul urechilor.
Aduce insa aminte, pe restul
trupului si ceva de tigru, prin
niste dungi mai negre in lungul
sirei spinarii, din care se lasa spre
pantece altele mai sterse. Se mai
deosebeste de pisica domestica
prin coada stufoasa, ca retezata la
varf.
Cat e ziua, sta ascunsa in
scorbura unui copac, sub o
stanca, in vreun desis.
 Soarecii de camp
 Nu e cu mult mai mare la trup ca un soarece de casa. Si
culoarea este aproape la fel. E doar ceva mai cenusiu pe
spate si mai alb pe burta. Botul e mai scurt, ca si coada.
 Traieste in tuneluri sapate sub pamant, iar cand sunt multi
vezi gauri langa gauri.
 E nesatios la culme. Mai ales daca primavara e secetoasa,
mananca toate semintele azvarlite inbrazda. Mai apoi se
hraneste cu ce poate, cu ce are: frunze de grau, de lucerna.
Cand cerealele incep a da in spic, taie paiul de jos si duce
spicul intreg, de umple camarile cu provizii.
 Se inmulteste cu o iuteala uimitoare. Fe vara femela poate
fata de cel putin 5 - 6 ori, masar cate 5 -6 pui odata. La o
luna jumatate, cel mult doua, soricioaica din primavara
devine la randul ei mama. Dintr-o singura pereche, ia acest
fel, pot sa iasa la sfarsitul anului peste 500 de indivizi, in
masura de a se inmulti si ei. Asa se explica invaziile in unii
ani favorabili.
 Un singur animal intr-un an mananca sau distruge cam 11
kilograme de substante vegetale.