şi tratamentul pulpitelor. Mecanismul lor de acţiune
Elaborat de:Cheptănaru Vladislav
Grupa:S1807 Rezultatul nefavorabil în tratamentul pulpitelor poate fi pricina erorilor şi complicaţiilor comise în timpul tratamentului. Aceste erori şi complicaţii pot fi efectuate la diferite etape de tratament, în caz de necunoaştere a topografiei camerei pulpare şi folosirea instrumentelor endodontice necalitative. Diagnosticul poate fi pus greşit din cauza culegerii incomplete a anamnezei, examen incomplet a pacientului şi a cavităţii carioase . Foarte des pulpita cronică fibroasă cu evoluţie nesimptomatică este tratată ca şi carie negăsind comunicare cu camera pulpară din cauză că nu a fost înlăturat tot stratul de dentină necrotică infectată din regiunea cornului pulpar. Această eroare cel mai des se comite la tratamentul pulpitei în dinţii frontali şi premolari la tineri. Dacă în timpul preparării pereţilor şi în limita smalţ-dentină pacientul nu simte dureri, deja trebuie să ne gândim: avem carie în acest dinte? sau alt diagnostic. Foarte des această eroare este comisă în cazul tratamentului sub anestezie. Deschiderea accidentală a cornului pulpar sub anestezie tot poate fi scăpată din vedere, deoarece prezenţa vazoconstrictorului în substanţa anestezică face ca pulpa să nu sângereze. Pentru a evita această eroare trebuie până la efectuarea anesteziei să ne descurcăm în diagnostic, în caz că nu reuşim atunci după efectuarea anesteziei se vor prepara pereţii cavităţii, iar dentina rămolită de pe fundul cavităţii va fi înlăturată cu linguriţa Black sau cu un exavator bine ascuţit. Un diagnostic incorect duce mai departe la alegerea metodei de tratament greşită. Ex. – Aplicarea pastei arsenicale într-un dinte cu pulpită gangrenoasă poate duce la o periodontită arsenicală. Aplicarea acestei paste arsenicale în perforaţii din regiunea bi sau trifurcaţiei duce la osteomielită. Hemoragia din canal se consideră tot o complicaţie;- din cauza înlăturării incomplete a pulpei dentare : din cauza traumei periodontale cu instrumentul endodontic; din cauza vazo -constrictorului care mai întâi constrictă vasele iar apoi le dilată; şi la bolnavii hipertonici. Rezolvarea acestei complicaţii se va face prin aplicarea în regiunea apexului a unui instrument endodontic cu un bulet de vată în soluţie 3% apă oxigenată, soluţie caprofer, sau acid aminocapronic pe 2-5 minute . Foarte efectivă în aşa caz va fi diatermocoagularea timp de 1-2 secunde neajungând cu electrodul 1milimetru până la apex pentru a evita combustia periodontului. Dacă canalul se va optura fără ca hemoragia să fie rezolvată primim o altă complicaţie- formarea unui hematom în periodont care va duce la dureri postobturatorii îndelungate, iar pasta în aceste canale se va resorba. O altă eroare în tratamentul pulpitelor poate fi subopturarea canalelor radiculare, iar ca complicaţii apar procesele inflamatorii periapicale ( periodontita ). Supraopturarea (nimerirea materialului obturator în spaţiul periapical) este o eroare şi ca conseciinţă apar dureri post opturatorii de durată. Rezolvarea acestei complicaţii se va face cu ajutorul procedurilor fizioterapice şi anume : Curenţi fluctuenţi (3-5 proceduri a câte 15 min. ) Laser terapia – o minută în regiunea apexului radicular 5-7 proceduri Cureţi Darsomvali – 3-5 proceduri 15 min. În caz de complicaţii cu periostită se va efectua o incizie pe linia trecătoare prin care se va îlătura materialul opturator şi se va administra antibiotici şi preparate hiposensibilizante Blocare a canalului cu rumeguş de denti nă sau cu ţesuturi moi.
Cauzele acestor complicaţii cel mai des sunt utilizarea prea
timpurie a instru-mentului de mărime mare şi nerespectarea regulii de revenire la un file mai mic pentru controlul permeabilităţii canalului pe toata lungimea. La blocarea canalului poate aduce şi înlăturarea incompletă a pulpei, şi irigarea insuficientă a canalelor în procesul de prelucrare instrumental ă Profilaxia. Pentru a exclude această complicaţie trebuie nu maidecât de respectat regulile şi etapele prelucrării instrumentale a canalelor radiculare, de irigatabundent canalele după utilizarea fiecărui instrument endodontic.
Tactica medicului. In cazul blocării canalului acesta trebuie irigat bine, trecut pe întreaga lungime de lucru cu un instrumentsubţire (K - reamer sau PassFinder),iar apoi - deblocat orificiul apical cu K- reamer numărul 06 sau 08. Supralărgire a canalului în regiunea treimii medii pe curbura internă arădăcini- "Stripping". Cauzele acestei complicaţii, de regulă, este subestimarea curburii canalului decătre medic, şi lucrul în canalul curbat cu un instrument insuficient de flexat Profilaxia. Pentru a evita supralărgirea canalului în regiunea "curburii mici"trebuie flexat preventiv file-ul conform curbării canalului, iar în timpul prelucrării de utilizat "tehnica antiperforativă" când file-ul se sprijină în "curburamare" a canalului. Evitarea acestei complicaţii deasemenea devine posibilă prinutilizarea safety Hedstrom,file-urilor flexibile şi instrumentelor rotative din titan-nichel Trebuie exclusă supralărgirea canalelor înguste, curbate: se recomandă a filărgite nu mai mult de 2-4 numere de la lăţimea iniţială O altă eroare este nimerirea materialului opturator în canalul mandibular, pacientul va simţi o durere foarte mare iar apoi va apărea parestezia hemiarcadei în cauză. Această complicaţie se rezolva cu chirurgul stomatolog în staţionar în caz că cantitatea materialului este mică se poate de rezolavat print-o terapie antiinflamatorie şi fizioproceduri (ultrasunet, Darsomvali, laser Fracturarea instrumentului endodontic în canal este tot o complicaţie foarte des întâlnită. Pentru a evita această complicaţie e necesar de a respecta regulile de lucru cu instrumentarul endodontic. În caz ca instrumentul fracturat depăşeşte apexul se va rezolva printr-o rezecţie apicală, hemisecţie, sau amputaţia unei rădăcini în dinţii pluriradiculari. Dacă instrumentul va fi fracturat în profunzimea canalului ne vom strădui sa-l trecem cu un alt instrument cu ajutorul soluţiilor pe bază de EDTA. În caz că aceste încercări vor fi nereuşite vom efectua 1-2 proceduri electroforeză intracanalară cu soluţie Kaliu Iodat de 2% cu o putere de 2-3 mkA-20 sec. sau cu sol. de Iod-5% după aceiaşi schemă(ac. metodă este contraindicată în dinţii frontali pentru a evita coloraţia). Mai departe canalul se va obtura cu pastă (atît căt vom avea acces) pe bază de rezorcin-formalină p-u dezinfectarea şi mumificarea rămăşiţelor pulpare. Toate aceste date se vor fixa în fişa medicală a pacientului Predozarea pastei arsenicale, nerespectarea terminilor de aplicare, aplicarea pastei în pulpite gangrenoase duce la periodontita arsenicală. În aşa cazuri pacientul va acuza dureri insuportabile. Medicul trebue să deschidă cavitatea dintelui în cauză, să înlăture totul de pe canale şi să prelucreze canalele cu antidoţi ai acidului arsenical: şi anume cu: -sol.Iodinol 1%; unitol; tiosulfat de Na; iod 2% -pân când vom primi vata filetată pe instrument incoloră. Foarte efectiv în aşa cazuri de făcut electroforeză intracanalară cu 2% caliu iodat sau cu iod 5%.Canalul se va obtura pînă la apex în aceiş vizită. În caz că periodontita arsenicală din stadiu de intoxicaţie a trecut în stadiu de exudaţie dintele se va lăsa deschis pe 3-4 zile. În caz că pasta arsenicală a nimerit pe gingie va trebui să prelucrăm gingia cu fermenţi, să înlăturăm sectorul necrotizat şi să aplicăm pe acest loc soluţie de magneziu, unitol, iodinol, caliu iodat prin tamponare sau aplicaţie pe 10 minute Perforarea peretelui dentar (cel mai des în regiunea coletului se întâmplă de obicei în rezultatul căutării coarnelor pulpare în deosebi când cavitatea dintelui este obliterată) . În caz că perforul sa efectuat în regiunea cervicală va fi rezolvat prin obturare cu cimenturi stecloinomere. În caz că perforul a fost efectuat mai profund atunci, după lărgirea canalului principal se va obtura şi canalul şi perforul cu acelaşi material, dar fără presări ca materialul să nu nimerească în ţesutul periodontal. Neobturarea canalelor accesorii- dezvoltă în continuare periodontita apicală. Deschiderea largă a camerei pulpare înlăturarea obstacolelor şi a rămăşiţelor deasupra orificiilor canalare, cunoaşterea topografiei camerei pulpare îl va ajuta pe medicul stomatolog să evite aceste complicaţii şi să efectueze un tratament endodontic cu succes. În aşa mod cu încredere în sine se poate de spus că o prelucrare mecanică şi medicamentoasă minuţioasă a canalelor radiculare, condusă de o obturare ideală până la apexul fiziologic ne vor ajuta să păstrăm dintele ca organ întreg funcţional pe mulţi ani înainte.
Cheia succesului în endodonţie nu constă doar în
dorinţa medicului de a face un tratament calitativ, dar şi în cunoştiinţe foarte bune despre anatomia şi topografia fiecărui dinte în parte. Cunoaşterea şi efectuarea celor mai moderne şi înalte tehnologii ne vor ajuta să efectuăm un tratament endodontic repede şi cu succes.