Fibrele 

naturale

Blagoescu Adrian 
Anul IV SIM
 Fibră naturală
  Orice materie primă asemănătoare părului care poate fi obținută direct
dintr-o sursă animală, vegetală sau minerală și convertibilă în țesături
nețesute, cum ar fi pâsla sau hârtia sau, după ce se învârte în fire, în
pânză țesută.
 O fibră naturală poate fi definită în continuare ca o aglomerare de celule în
care diametrul este neglijabil în comparație cu lungimea.
 Clasificarea fibrelor naturale
• Vegetale
• Animale
• Minerale
 Fibrele naturale de origine vegetala
• Fibrele vegetale pot lua naștere prin alungirea celulelor.
•  Sunt folosite în industrie.
•  Provin din plante ca: bumbac, in, canepa
 Fibrele naturale de origine animala
• Casmirul
• Mohairul
• Lana
• Alpaga
• Vicuna
• Camila
• Filamentele de paianjen
• Fibrele de scoici
 Fibrele naturale de origine minerala
• Fibrele de azbest sunt extrase din diferite varietăţi de roci (crisotil,
crocidolit, amosit etc.), care conţin zone cu structură fibroasă, intercalate
cu zone de steril.
• Fibrele de azbest prezintă o serie de proprietăţi care le-au făcut des
utilizate în trecut: sunt rezistente la tracţiune, sunt neaprinzibile, au bune
proprietăţi de izolare termică, electrică şi acustică
 Propietatile fibrelor naturale
• Cele mai frecvente sunt fibrele de bumbac. Ele sunt obținute dintr-o cultură special cultivată.
Bumbacul este cultivat în mai mult de 50 de țări. Reprezintă o cultură termofilă pe termen lung.
• Se pare ca o planta sub forma unui arbust al carei inaltime este de un metru si mai mult. Anual,
după înflorire, fructele formează cultura.
•  Ele sunt prezentate sub formă de cutie cu semințe. Acestea acoperă între 7 și 15 mii fire de păr.
Sunt fibre de bumbac. Lungimea firelor de păr este în intervalul de 12-60 mm. Cu cât sunt mai
lungi, cu atât firele și țesăturile sunt mai bune.
• Parul de la animale (lâna, parul din blana animalelor) sunt fibre proteice. Acestea ard mai greu
decât matasea. Aceste fibre sunt constituite din catene macromoleculare cu structura de proteine.
Prelucrarea industriala a fibrelor naturale
• Culoarea coconului depinde de tipul de vierme de mătase. Sunt galbeni
roșiați, albi, gălbui. Se elimină și alte tipuri de viermi de mătase, care țese
coconi de culoare roz pal, verde și albastru.
•  Ar trebui totuși spus că culoarea naturală a firelor nu este stabilă. În plus,
fibrele colorate pot complica ulterior procesul de vopsire. Înainte de
utilizarea ulterioară în industrie, cocoașele sunt albe.
• Pentru fabricarea materialelor compozite folosite în construcţii, fibrele cel mai
frecvent utilizate sunt din carbon, sticlă şi aramidice.
•  Rolul materialului textil în materialul compozit cu matrice minerală este de armare,
deci de creştere a rezistenţei şi rigidităţii compozitului în principal, această creştere
fiind proporţională cu fracţia volumetrică de fibră.
•  Rolul matricei minerale în materialul compozit este de a stabili forma finală a
produsului, de a proteja fibrele atât în procesul de formare cât şi pe durata utilizării,
de a împiedica flambajul fibrelor, de a asigura compatibilitatea chimică şi termică în
raport cu armătura şi de a evita propagarea rapidă a fisurilor prin compozit.
 Aplicatii ale fibrelor naturale
•  Pentru capitonări  faptul ca bumbacul lasă sa treacă aerul este un avantaj absolut. Pentru o
camera în care oamenii stau mai mult timp - un living, de exemplu - acest lucru va mari gradul
de confort al mobilierului.
• Pânza este excelenta ca fata de masa pentru ca este ușoara.
• Mătasea este potrivita pentru decorarea ferestrelor, dar și pentru capitonarea unor piese de
mobilier, deoarece este destul de rezistenta. Sa nu uitam ca înainte de apariție fibrelor
sintetice, mătasea și bumbacul erau folosite din plin.
• Covoarele fabricate din lâna sunt cu adevarat fabuloase. De asemenea, pielea de oaie, cu tot cu
blana, neprelucrata, este materia prima ideala pentru covorașele care
se așează lângă pat, în mijlocul living-ului.
Multumesc pentru
atentie!