 Majoritatea cazurilor, stărilor de îmbolnavire

parodontală nu sunt însoţite de durere

 Complicaţiile de tip acut se însoţesc de reacţii
dureroase uneori destul de violente
 Toate aceste situaţii impun instituirea unui
tratament de urgenţă
 Gingivitele acute
microbiene,toxice,traumatice,termice.
 Gingivita din leucemia acuta
 Gingivita si gingivostomatita ulcero-necrotica
 Pericoronaritele
 Gingivita alergica
 Gingivita herpetica
 Gingivita micotica
 Abcesul parodontal marginal
 Hiperestezia dentinara.
 Pulpitele acute laterograde si retrograde
 Necroze pulpare
 Parodontite apicale subacute retrograde
 Etiologie:bacteriana, toxica ,traumatica,
termica
Evolutie rapida si inflamatie manifesta
 Dupa intindere –papilita
 -gingivita marginala
 -gingivita difuza
 -gingivita localizata
 -gingivita generalizata
Simptomatologie –prurit gingival
-dureri la periaj
-dureri la masticatie
-usturime
-sangerari spontane

 Clinic obiectiv -hemoragii gingivale

 -hiperemia gingivala
 -prezenta de leziuni cu
parti necrozate ale epiteliului gingival
 Depistarea si intreruperea factorului cauzator
 Aplicarea substantelor antimicrobiene si
antiseptice, zilnic, prin badijonari
mesaje,instilatii
 Instruirea pacientilor pt igienizarea corecta
 Detasarea epiteliului necrozat
Simptomatologie

Sindrom hemoragipar- prezenta de bule

hemoragice in cavitatea bucala ce se sparg cu
usurinta lasand ulceratii sangerande si dureroase

-
Semne clinice,obective
-gingivoragii precoce
-ulceratii gingivale suprainfectate acoperite de
false membrane si extrem de dureroase la
atingere,masticatie sau chiar deglutitie
-petesiile si infiltrate leucemice
-hiperplazie gingivala
-fatigabilitate,paloare faciala,
-leucocite --- intre 10.000 si 100.000/mm3
 Denumita si gura dureroasa a soldatilor sau
gura de transee (descrisa pt prima oara in
timpul primului razboi mondial la soldati)

 Etiologie -bacteriana(spirochete,bacili)
 -prevotela intermedia
 -porfyromonas gingivalis
 Pericoronaritele
 Igiena bucala incorecta sau absenta
 Fumatul excesiv
 Deficitul de vitamine C,B1,B2
 Boli cronice casectizante(sifilis,tumori maligne
 Alcoolismul
 Factori psihosomatici stresul, razboi,nevroze
anxioase si depresive
 Subiectiv-dureri intense la atingerea gingiei
 -dureri spontane iradiante
 -dureri la contactul mucoasei cu
alimentele fierbinti
 -gust metalic si alterat
 - trismus
 -halena fetida intensa
 Obiectiv - Papile interdentare prezentant o
ulceratie crateriforma la varf cu aspect decapitat
 -ulceratii acoperite cu depozit
pseudomembranos de culoare alb galbuie sau
cenusiu murdar
 -aspectul papilelor crenelat
 -hipersalivatie vascoasa
 -gingivoragii spontane
 -rigiditatea fetei
 -adenopatie regionala
 -stare febrila si generala alterata

 Spalaturi bucale largi din ½ ora cu sol
antiseptice Cloramina 0,3% sau Permanganat
de potasiu1/5000
 Depozitele infectate se indeparteaza prin
stergere cu comprese si apa oxigenata
 Se disloca blocurile mari de tartru- de
preferinta cu ultrasunete
 Aplicatii locale colutorii cu
antibiotice,corticosteroizi,anestezice
 Antibiotic per os (Augmentin,Ampicilina)
 Repaus la pat
 Se interzice consumul de alcool sau fumatul
 Dupa amendarea fen. acute se practica
detartrajul minutios si indepartarea factorilor
favorizanti (odontectomia,asanarea
focarelor,etc)
 Se poate produce printr-o reactie alergica la
diferiti compusi(coloranti
alimentari,aromatizanti)
 Simptomatologie
 -gingie de culoare rosie
 -consistenta gingivala este friabila
 -hemoragii gingivale spontane
 Dupa diagnosticare se administreaza
antihistaminice local si general
 Tavegyl
 sol orala 0,1% fenistil
 Se exclude contactul cu agentul alergizant
incriminat
 Afectiune contagioasa produsa de virusul
herpetic
 Apare preponderent la copii si este prezenta
alaturi de eruptiile din zona de tranzitie
cutaneo mucoasa
 Prezenta de vezicule gingivale si pe mucoasa
bucala care se sparg lasand o ulceratie
inconjurata de un halou rosu.
 De obicei se suprainfecteaza
 Spalaturi bucale cu sol antiseptice:cloramina
0,3%;ceai de musetel,solutie
Romazulan,Ticiverol
 Stergerea ulceratiilor cu tampoane si apa
oxigenata 3%
 Atingerea ulceratiilor cu albastru de metilen 2%
si violet de gentiana
 Unguente cu antibiotice (tetraciclina)
 Medicatie antivirala
 Imunoprofilaxia specifica cu vaccin antiherpetic
 Factorul etiologic este Candida Albicans care in
mod normal este prezenta fiind nepatogena
 Conditii favorizante in care devine patogena-
consumul excesiv de antibiotice
 -boli endocrine(hipotiroidismul)
 -sarcina si anticonceptionalele
 -tratament cu citostatice
 -tratament cu medicatie imunosupresiva
 -diabet
 Subiectiv -senzatie dureroase la atingere
 masticatie,contactul cu alimente
 -fisuri dureroase ale comisurilor

 Obiectiv –depozite alb crem ce se desprind greu

lasand puncte sangerande
 -atrofia papilelor filiforme ale limbii
 -fisuri si ulceratiiale comisurilor cu
exudat seros
 - xerostomie
 Abcesul parodontal marginal

 se formeaza in interiorul pungilor parodontale

 se produce cand virulenta germenilor patogeni
este mare si drenajul este blocat.
 cel mai frecvent vestibular,mai rar palatinal
 Subiectiv--Jena dureroasa la masticatie
 -- Durere spontana iradianta

 Obiectiv -- tumefactie circumscrisa

rotunda ,ovala
 -- mucoasa acoperitoare este
intinsa, lucioasa ,rosie
 --adenopatii loco regionale
 Incizie la nivelul bombarii maxime
 Indepartarea exudatului purulent prin lavaj
abundent cu sol antiseptice
 Tratament antibiotic
 Aplicarea pentru 24 ore a unei lame de dren
 Senzatia dureroasa ce apare la contactul unei
fete dentinare expuse cu excitanti termici
,mecanici sau chimici
 Se instaleaza dupa-retractii gingivale prin
involutie sau distructie parodontala
 -dupa detartraj
 -chiuretaj radicular
 -gingivectomie
 Indepartarea completa,zilnica a placii
bacteriene
 Atingerea cu glicerina calda(efect higroscopic)
 Aplicatii cu cristale de clorura de zinc
mentinute 2-3 min
 Impregnari cu ferocianuri de potasiu
 Aplicatii cu solutii clorura de calciu
 Aplicatii de florura de sodiu
 Cele laterograde au loc cand prin canale
aberante focarul de periodontita cronica
infecteaza pulpa

 Cele retrograde au loc cand pulpita ia nastere

prin orificiul apical in parodontitele marginale
profunde