Efectele stresului

Stresul este o componenta inevitabilă a vieții. Daca înveți cum sa-l gestionezi cu
succes, iti poate imbunatati in mod semnificativ sanatatea mentală si fizica.
Toti ne confruntam cu situatii de stres, insa folosim exemple diferite pentru a-l
descrie. Tu poate definesti stresul ca fiind traficul bara la bara, un termen strans de
executie a unui proiect, o boala care iti provoaca griji sau o cearta cu partenerul. Un
prieten il poate defini intr-un alt mod: o relatie care se degradeaza, necesitatea de a
ingriji o persoana in suferinta sau o atentionare prin e-mail care anunta inca o factura
neplatita.
Sursele stresului difera de la persoana la persoana, iar efectele acestuia asupra
noastra variaza si ele individual, in functie de caracter. Efectele stresului se pot
manifesta la nivel psihic prin incordare, teama, nervozitate sau la nivel fizic prin
cresterea secretiei de adrenalina, intensificarea batailor inimii ori transpiratie. Factorii
stresori nu produc direct nicioboala, insa sunt responsabili pentru agravarea anumitor
afectiuni cardiovasculare, alergii, astm, migrene, depresii, eczeme, psoriazis, sindrom
de oboseala cronica, sindromul colonului iritabil si a altor probleme digestive.
Efectele stresului în plan subiectiv

În plan subiectiv, stresul este un factor major de dezechilibru. O

persoana stresată se confruntă adeseori cu anxietate, agresiune,
indiferență, oboseală, indispoziție, scăderea încrederii în sine,
nervozitate, sentimentul de singurătate.

Fiecare persoană reacționează diferit la factorii de stres, în funcție de

personalitate, capacitatea de a depăși problemele și de a se
automobiliza.
 Efectele stresului în plan fiziologic

Stresul afecectează sistemul respirator și cardiovascular, sistemul digestiv (ulcer), sistemul

muscular (mușchii tensionați pot cauza dureri de cap, de spate, de umeri..), sistemul imunitar
(persoanele care suferă de stres cronic sunt mai predispuse la infecții; de asemenea, stresul poate
prelungi timpul de vindecare)
Stresul și sistemul muscular: Pe termen scurt: mușchii tăi se încordează brusc și apoi se
relaxează când stresorul dispare.Pe termen lung: dacă mușchii sunt întotdeauna tensionați, puteți
dezvolta probleme precum dureri de cap și migrene, precum și alte dureri cronice.
Sistemul respiratorPe termen scurt: respirați mai greu și mai repede și puteți chiar
hiperventila, ceea ce poate provoca atacuri de panică.Pe termen lung: dacă aveți astm, respirația
grea poate face dificilă obținerea suficientă de oxigen.
Sistemul cardiovascularSistemul cardiovascular
Pe termen scurt: inima bate mai tare și mai repede, iar vasele de sânge se dilată, împingând mai
mult sânge în mușchii mari și crescând tensiunea arterială.
Pe termen lung: ritmul cardiac constant crescut, tensiunea arterială și hormonii de stres pot crește
șansele de atac de cord, accident vascular cerebral și hipertensiune. Acestea pot afecta, de
asemenea, nivelul colesterolului și pot provoca inflamații în sistemul circulator.
 Sistemul endocrin
Pe termen scurt: hormonii de stres, cum ar fi adrenalina și cortizolul,
oferă energie corpului dvs. fie pentru a lupta, fie pentru a fugi de un factor
de stres. Ficatul dvs. produce, de asemenea, mai mult zahăr din sânge
pentru a oferi energie corpului.
Pe termen lung: Unii oameni nu reabsorb zahărul din sânge suplimentar
pe care îl pompează ficatul și este mai probabil să dezvolte diabet de tip
2. Supraexpunerea la cortizol poate duce la probleme cu tiroida și vă
poate afecta capacitatea de a gândi clar. De asemenea, poate provoca
exces de grăsime abdominală.
Sistemul gastrointestinal
Pe termen scurt: s-ar putea să simțiți fluturi în stomac, durere sau greață sau
chiar să vomitați. Pofta de mâncare se poate schimba și puteți avea arsuri la
stomac.
Pe termen lung: stresul poate duce la dureri cronice severe și la modificări ale
obiceiurilor alimentare
 Efectele stresului în plan cognitiv

In aria cognitiva pot aparea dificultati de concentrare a atentiei,

scadera capacitatii de memorare, gandirea ilogica, iar evenimentele
stresante din viață produc percepții ale lipsei de control, care creează
depresie. Nevrozismul și anxietatea se corelează cu aprecieri negative ale
unor diferiți factori de stres potențiali și ale capacităților personale.
 Efectele stresului în plan comportamental

D.p.d.v comportamental, stresul afecteaza negativ viata oamenil prin

diferite forme precum:
-tulburari emotionale-izolare sociala
-comportament impulsiv
-plans frecvent
-tendinta de a manca/fuma in exces
-abuz de droguri/alcool
-performanta scazuta la locul de munca/scoala
Efectele stresului in plan prfesional:
• performanta slaba
;• iritabilitate si epuizare;
• dificultate la concentrare, gandire logica si la luarea deciziilor
;• incapacitatea de relaxare;
• stare depresiva si anxioasa.

Stresul angajatilor poate afecta sanatatea si performanta companiei.

Efectele asupra companiei pot fi următoarele
:• Abstenteism
,• Dedicare scazuta;
• Productivitate si performanta in scadere;
• Costuri din ce in ce mai ridicate
;• Cresterea numarului de accidente la locul de munca;
• Afectarea imaginii firmei (atat in ochii clientilor, cat si si a
angajatilor).
CONCLUZIE
Consecintele stresului sunt multiple, ele putand afecta atat
sanatatea individului, cat si comportamentul acestuia, dar si rezultatele
sale profesionale.