Sunteți pe pagina 1din 21

CANCERUL DE

COL
UTERIN
Colul uterin sau cervixul reprezintă
porțiunea inferioară a uterului, fiind
parte componentă a aparatului genital
feminin. Granița dintre corpul uterin
și col este marcată de istm. Colul
uterin este de formă aproximativ
cilindrică, de obicei de 2-3 cm
lungime și grosimea de 2 cm,
suportând modificări în
timpul sarcinii. Canalul cervical
realizează legătura dintre cavitatea
uterină și canalul vaginal.
Ce este cancerul de col uterin?
 Cancerul de col uterin sau cancerul cervical este un tip de cancer care apare în
celulele colului uterin (partea inferioară a uterului, care face legătura cu
vaginul). Constă în dezvoltarea exagerată a celulelor atipice (neoplazice) și
apariția formațiunii tumorale la nivelul colului uterin. Colul uterin este format
din două părţi diferite şi este acoperit cu două tipuri de celule diferite:
- Endocervix- partea colului uterin de lângă corpul uterului, acoperită cu
celule glandulare
- Exocervix sau ectocervix- partea de lângâ vagin, acoperită  cu celule
scuamoase
 Celulele glandulare şi celulele scuamoase se întalnesc într-un loc numit zonă
de transformare. Locaţia exactă a zonei de transformare se schimbă după ce
naşti şi pe masură ce înaintezi în vârstă. Cele mai multe tipuri de cancer de
col uterin încep în celulele din zona de transformare.
CLASIFICARE

 Carcinoamele cu celule scuamoase sunt cele mai multe (până la 8-9 din
10) cazuri de cancer de col uterin. Se dezvoltă în celulele din exocervix
şi celulele canceroase au caracteristici de celule scuamoase, care apar, de
obicei, în zona de transformare a colului uterin.
 Adenocarcinoamele (1-2 din 10 cazuri) sunt cancere care se dezvoltă din
celulele glandulare. Adenocarcinomul de col uterin se dezvoltă din
celulele glandei producatoare de mucus din endocervix.
 Rar se depistează cazuri de cancer de col uterin care au atât caracteristici
de carcinoame cu celule scuamoase, cât şi de adenocarcinoame. Acestea
sunt denumite carcinoame adenoscuamoase sau carcinoame mixte.
ETIOLOGIE

 Principala cauză este reprezentată de iritația cronică a colului: Human Papiloma


Virus, herpex simplex;
 Vârsta: peste jumătate din cazuri apar între 40 și 55 de ani;
 Relații sexuale: precoce, numeroase, cu mai mulți parteneri, boli cu transmitere
sexuală;
 Igienă deficitară;
 Multiparitatea si maternitatea precoce;
TABLOU CLINIC

 Inițial: metroragii (cu sânge roșu, indolore-nedureroase), leucoree (fetidă-miros


puternic, respingător; gălbuie; cu striuri sangvinolente);
 Tardiv: dureri pelviene, stare generală alterată (cu manifestări asociate
organelor afectate: polakiurie, hematurie, constipație etc.).
 Apar și: scădere în greutate, astenie, paloare, inapetență;
 Examenul ginecologic evidențiază la:
1. inspecție (cu valvele și speculul), examen digital și palpare abdominală: o
tumoare neregulată (burjonantă sau ulcerantă, bine vascularizată) sau o burjonare
minimă cu o zonă eritematoasă.
2. tușeul vaginal: o zonă indurată uneori și eventuala extindere locoregională.
SURSE DE DIFICULTATE

 Factori de mediu: poluare, radiaţii, ereditate

 Psihici: stres

 Bio-fiziologici: predispoziţie genetică

 Sociali: locul de muncă şi relaţiile interumane de la locul de


muncă, relaţiile familiale, obiceiuri

 Spirituali: influenţa mediului cultural


INVESTIGAȚII
 Examenul clinic constă în examenul general (inclusiv palparea sânilor) și
ginecologic, completat de tușeul rectal (prin care se apreciază mobilitatea
uterului și infiltrarea parametrilor);
 Probel de laborator: frotiuri cervico-vaginale pentru examenul histopatologic,
proba sangvină – HLG, VSH;
 Examene imagistice:
• Radiografie toracică pentru observarea eventualelor metastaze;
• Urografie IV (depistarea invaziei urinare);
• Histerosalpingografia;
• Flebografie, ecografie abdominală, radiografii osoase;
 Examenul Babeș Papanicolau;
 Explorări endoscopice: colposcopie, cistoscopie, rectoscopie.
TRATAMENT
1. PROFILACTIC:
 Evitarea relațiilor sexuale necorespunzătoare;
 Menținerea igienei riguroase;
 Tratarea corectă a iritațiilor locale și a BTS;
 Consult ginecologic periodic și frotiu cervico-vaginal.
2. MEDICAMENTOS:
 Chimioterapie: Cysplatin;
 Simptomatice, antibiotice
 Radioterapie: curieterapie vaginală (Cesiu, Radiu) sau externă (Cobalt);
3. CHIRURGICAL:
 Histerectomie totală;
 Conizație – constă în excizarea unui fragment în formă de con al colului uterin.
MANIFESTĂRI DE DEPENDENŢĂ
 Alimentaţie inadecvată, în exces;
 Deshidratare;
 Intoleranţă la activitatea fizică şi intelectuală;
 Anxietate;
 Risc de alterare a integrităţii tegumentelor şi mucoaselor;
 Risc de complicaţii acute şi cornice;
 Vulnerabilitate;
 Refuzul de a conforma tratamentului;
 Refuzul de a accepta schimbarea regimului de viaţă;
 Cunostinţe insuficiente despre boală.
OBIECTIVE
Pacienta:
 Să se alimenteze în raport cu nevoile sale

 Să nu fie deshidratată

 Să îşi recapete condiţia fizică şi intelectuală


 Să beneficieze de confort fizic şi psihic

 Să prezinte tegumente şi mucoase integre

 Să nu prezinte complicaţii acute sau cronice

 Să se simtă în siguranţă

 Să accepte şi să urmeze tratamentul

 Să prezinte interes faţă de schimbarea regimului de


viaţă
 Să prezinte cunoşinţe suficiente despre boală
INTERVENŢIILE ASISTENTEI
MEDICALE
Monitoritorizarea F.V. şi vegetative de două ori/zi: T.A., puls, TºC, respiraţie, diureză
Asigurarea condiţiilor de mediu
Prevenirea complicaţiilor
Sfătuirea pacientei de a vizita periodic medicul pentru controlul ginecologic, iar la primele semne
de bolă se face testul Papanicolau
Sfaturi pentru combaterea anxietăţii şi a fricii de operaţie
I se explică desfăşurarea investigaţiilor, şi se însoţeşte în timpul efectuării acestora
Ajutăm pacienta să accepte operaţia
Se explică recomndările medicale efectuate la extermare:
- evitarea efortului fizic
- evitarea relaţiilor sexuale 4-8 săptămâni
- igiena locală
- continuarea tratamentului
INTERVENŢII DELEGATE

 Recoltări de produse biologice:


- Recoltarea se sânge pentru: glicemie, colesterol total, LDL, HDL, HLG, VSH,
trigliceride, proteină serică, ionogramă, acid uric
- Recoltarea de urină pentru: examen sumar urină şi sediment urinar, proteinurie,
urocultură
- Recoltarea celulelor din colul uterin pentru examenul citologic (examenul
Babeş-Papanicolau)
 Examen colposcopic
 Biopsia de col
 Examenul histopatologic
BIBLIOGRAFIE

– https://ro.wikipedia.org/wiki/Col_uterin
– https://www.reginamaria.ro/screening-uri-esentiale/cancerul-de-col
-uterin
VĂ MULŢUMIM PENTRU
ATENŢIA ACORDATĂ!

S-ar putea să vă placă și