http://adl.anmb.

ro

Formele de mişcare ale apelor

marine. Valurile de vânt şi hula.
Curenţii marini pe hărţile „ships'
routeing,”. Regimul termosalin şi
densitatea apei de mare
© Academia Navală “Mircea cel Bătrân” – http://adl.anmb.ro
 Creasta - linia cea mai înaltă a valului în raport cu
nivelul suprafeţei apei. Vârful este partea cea mai
înaltă a crestei.
 Talpa (Baza) - adâncitura sau golul valului, adică

© Academia Navală “Mircea cel Bătrân” – http://adl.anmb.ro

partea cea mai joasă din profilul valului în raport cu
nivelul suprafeţei apei.
 Înălţimea - distanţa măsurată pe verticală între
creastă şi talpa (baza) valului .
 Lungimea - distanţa măsurată pe orizontala care
uneşte vârfurile a două creste consecvente sau a
două adâncituri consecutive.
 Panta - unghiul de înclinare al valului, în raport cu
orizontala. Se exprimă prin raportul dintre înălţimea
şi lungimea valului: P = H / L.
 Frecvenţa - numărul de valuri care trec printr-un
punct oarecare în unitate de timp.
Cauza cea mai frecventă a formării valurilor este vântul,
între cele două fenomene existând legătura :

VAL

© Academia Navală “Mircea cel Bătrân” – http://adl.anmb.ro

VÂNT
˚Bf viteza [m/s] h [m] L [m] τ [sec]
1 2÷3 0,25 până în 10 2÷3
5 10 2,5 40 5
7 16 5 85 7,5
10 25 11 1280 13
11 peste 27 peste 12 1400 16
Identificarea și determinarea elementelor
cu ajutorul hărților de tip “chart routing”.

© Academia Navală “Mircea cel Bătrân” – http://adl.anmb.ro

 Aplicații

© Academia Navală “Mircea cel Bătrân” – http://adl.anmb.ro

Curenţii marini: Definitie, Clasificare
- cauzele formării curenţilor marini;
  
 Curenţii marini sunt mişcări ale maselor de apă oceanice, ce transportă apa

© Academia Navală “Mircea cel Bătrân” – http://adl.anmb.ro

dintr-o zonă într-alta, sub influenţa unor forţe exterioare. Aceste mişcări mai
sunt numite şi mişcări de translaţie.
 Curenţii marini diferă ca formă, lungime şi temperatură. Particularităţile
curenţilor sunt determinate de factorii generatori şi modificatori.
 Factorii generatori sunt reprezentaţi de vânturile regulate şi periodice, diferenţa
de densitate, convecţia liberă sau impusă şi maree.
 Factorii modificatori sunt forţa Coriollis (ce influenţează direcţia curenţilor) şi
forţa de frecare (ce influenţează viteza).
  
 Ca şi valurile, curenţii marini se clasifică în funcţie de mai multe criterii :
  
 după direcţie şi formă :
 curenţi orizontali – de fund sau de suprafaţă (Bosfor, Dardanele);
 curenţi verticali – ascendenţi sau descendenţi;
 curenţi liniari – îşi păstrează direcţia iniţială;
 curenţi circulari – se deplasează în cerc.
  
 după temperatură
 curenţi calzi – temperatura peste 25˚C. Apa este de culoare

© Academia Navală “Mircea cel Bătrân” – http://adl.anmb.ro

albastru închis. Aceşti curenţi au salinitate mare şi majoritatea
se deplasează de-a lungul paralelelor;
 curenţi reci - temperatura sub 16˚C. Au culoarea verzuie
datorită planctonului şi se deplasează de-a lungul meridianelor.
  
 după geneză (cauzele formării):
 curenţi de fricţiune (impulsiune) – sunt generaţi de
vânturile regulate şi periodice : alizee, vânturile de vest şi
musoni. Curenţii produşi de alizee şi vânturile de vest sunt
curenţi de derivă. Aceştia se deplasează pe aceeaşi direcţie ca
în regiunile de formare, iniţial paralel cu direcţia vântului. Când
intervine forţa Coriollis, se produce o deviaţie de 45˚ dreapta
în emisfera nordică. Viteza curentului de derivă (de deplasare),
scade cu adâncimea. În zona temperată viteza este 2% din
viteza vântului, iar în zona subpolară, viteza este 5% din viteza
vântului;
 Procesul se produce în acelaşi mod cu toate celelalte discuri
puse în mişcare până la o limită unde amortizarea este totală.

© Academia Navală “Mircea cel Bătrân” – http://adl.anmb.ro

De obicei, limita maximă se produce la cca. 100 m adâncime,
nivel ce poartă numele de "strat Ekman". Spirala formată din
succesiunea discurilor se numeşte "spirala Ekman“.
 În sectoarele din apropierea coastei occidentale a
continentelor, unde suflă vânturile regulate paralele cu ţărmul

© Academia Navală “Mircea cel Bătrân” – http://adl.anmb.ro

(din nord în emisfera nordică şi sud în cea sudică), ia naştere o
"spirală Ekman" cu direcţie generală de deplasare spre vest.
Fenomenul se petrece când o masă de apă părăseşte regiunile
costiere şi lasă în urmă o imensă "gaură". Golul în cauză este
umplut imediat cu apă provenită din adâncuri ( Fenomenul de
up-welling ) . Apele de adâncime, mai reci, sunt bogate în
substanţe minerale dizolvate care permit "explozia'"
planctonului şi, în consecinţă, creşterea cantităţii de biomasă.
Din păcate, ca urmare a fenomenului amintit, ţărmurile din
apropiere deţin un climat foarte secetos.
© Academia Navală “Mircea cel Bătrân” – http://adl.anmb.ro
Sistemele de curenţi – circulatia
curenţilor oceanici
 Curenţii descriu ample mişcări celulare asociate deplasărilor
zonale, spre est la latitudini mari şi spre vest la cele mici. La

© Academia Navală “Mircea cel Bătrân” – http://adl.anmb.ro

scară planetară se desfăşoară un imens curent, de suprafaţă şi
de adâncime, care reuneşte apele întregului Ocean Planetar (cu
excepţia Oceanului Îngheţat de Nord)
Orientările curenţilor în oceanele planetare
pot fi schiţate în modul următor

© Academia Navală “Mircea cel Bătrân” – http://adl.anmb.ro

© Academia Navală “Mircea cel Bătrân” – http://adl.anmb.ro
© Academia Navală “Mircea cel Bătrân” – http://adl.anmb.ro
 1. Ce sunt valurile?
 a.Valurile sunt mişcări neperiodice ale apei oceanice în care fiecare particulă descrie o orbită circulară
  

© Academia Navală “Mircea cel Bătrân” – http://adl.anmb.ro

 b.Valurile sunt mişcări periodice ale apei oceanice în care fiecare particulă descrie o orbită circulară
  
 c.Valurile sunt mişcări cu amplitudine constantă si periodică ale apei oceanice în care fiecare particulă
descrie o orbită eliptică
  
 d.Valurile sunt mişcări periodice ale apei oceanice în care fiecare particulă este translatată odata cu apa
de mare
  
 2) Care sint factorii care influenteaza caracteristicile valului ?
  
  a )   Suprafata de contact; Coeficientul de frecare si abatere Corolis; Forta vintului; Durata de actiune a
vintului; Adincimea apei.
  b )   Forta vintului; Durata de actiune a vintului; Suprafata de contact; Adincimea apei.
  c )   Forta vintului; Suprafata de contact; Durata de actiune a vintului; Latitudinea locului.
 5) Cum se manifesta un tsunami in ocean deschis?
  
  a )   Mare violenta cu valuri din toate directiile
  b )   Nu sunt schimbari notabile in starea marii
  c )   Hula moderata cu directie nedefinita
  d )   Valuri mari cu lungimi si inaltimi extreme