Sunteți pe pagina 1din 18

UNIVERSITATEA DIN BUCURESTI

Facultatea de Geografie
Specializarea: Planificare teritoriala

PREZENTAREA ALTOR OBSERVATII


EFFECTUATE INTR-O STATIE
METEOROLOGICA. NORII SI PLATFORMA
NIVOMETRICA
-PROIECT LA METEOROLOGIE-
AUTOR:
STUDENT GOAGA MARIA-ROBERTA
GRUPA 113

BUCURESTI
2019 1
CUPRINS

1. SCHITA PLATFORMEI METEOROLOGICE STANDARD………………………..3


2. PLATFORMA NIVOMETRICA……………………………………...………..5
3. STATIA METEOROLOGICA......................................................................4
4. CARACTERISTICILE PLATFORMEI NIVOMETRICE.……………………………6
5. DEFINITIE+UNITATE DE MASURA ELEMENT METEOROLOGIC…………………7
6. CARACTERISTICILE ELEMENTULUI METEOROLOGIC………………………….8
7. DETERMINAREA STRUCTURII ZAPEZII..........................................................9
8. NORII..................................................................................................10
9. DETERMINAREA INALTIMII SI ALTITUDINII NORILOR.......................................12
10. DETALII ASUPRA INSTRUMENTELOR………………………………………....13-15
11. MODALITATEA CITIRII………………………………………………………16
12. BIBLIOGRAFIE………………………………………………………………17

2
3
SE FAC DETERMINARI
ASUPRA STRATULUI DE
ZAPADA: GROSIME,
DENSITATE

Rigla de zapada
Platforma
nivometrica

4
STATIA METEOROLOGICA DIN MUNTII BUCEGI, VARFUL OMU
5
CARACTERISTICILE PLATFORMEI NIVOMETRICE

• ESTE DE DOUA FELURI – DEGAJATA


- ADAPOSTITA
1. PARCELA DEGAJATA
• SUPRAFATA: 400M2
• TREBUIE SA PERMITA CIRCULATIA LIBERA A AERULUI, FAPT PENTRU CARE SE IMPUNE
CA DISTANTA DINTRE MARGINILE EI SI CELE MAI APROPIATE OBSTACOLE SA FIE CEL
PUTIN DE 20 DE ORI MAI MARE DECAT INALTIMEA ACESTORA
2. PARCELA ADAPOSTITA
• SUPRAFATA: 400M2
• POATE FI AMPLASATA IN INTERIORUL UNEI PADURI, INTR-UN PARC SAU INTR-O LIVADA
• MARGINILE EI TREBUIE SA FIE LA CEL PUTIN 10M DISTANTA DE OBSTACOLELE DIN JUR

6
DEFINITIA SI UNITATEA DE MASURA A ELEMENTLUI
METEOROLOGIC

1. NEBULOZITATEA REPREZINTA GRADUL DE ACOPERIRE A CERULUI CU NORI


• UNITATE DE MASURA: ZECIMI PE BOLTA CEREASCA
2. ZAPADA ESTE O PRECIPITAȚIE ATMOSFERICĂ SOLIDĂ, SUB FORMĂ DE
FULGI ALBI, ALCĂTUIȚI DIN CRISTALE DE APĂ ÎNGHEȚATĂ
• UNITATE DE MASURA: CM

7
CARACTERISTICILE ELEMENTULUI
METEOROLOGIC
1. ZAPADA ARE CONDUCTIBILITATE REDUSA, CEEA CE INSEAMNA CA STRATUL DE ZAPADA
JOACA ROL PROTECTOR PENTRU SOL CONTRA INGHETURILOR RADIATIVE SI ADVECTIVE.
DE ASEMENEA, DATORITA PROPRIETATILOR SALE RADIATIVE, GENEREAZA SCADEREA
ACCENTUATE A TEMPERATURII STRATULUI DE AER DIN VECINATATEA LUI
2. NEBULOZITATEA POATE FI - TOTALA, INTELEGAND PRIN ACEASTA ACOPERIREA DATA DE
TOTI NORII DEZVOLTATI IN PROFIL VERTICAL
- PARTIALA, DATA NUMAI DE NORII INFERIORI
• IN REGISTRUL DE OBSERVATII METEOROLOGICE, NEBULOZITATEA SE INSCRIBE SUB FORMA
DE FRACTIE (NUMITOR: NEBULOZITATE PARTIALA, NUMARATOR: NEBULOZITATE TOTALA)
• NOAPTEA, EA SE DETERMINA IN RAPORT CU APRECIEREA BOLTII CERESTI IN CARE NU SE
VAD STELELE, SAU IN CAZUL EXISTENTEI NORILOR CIRRUS, ACESTEA SE VAD FOARTE SLAB.
UNELE DIFICULTATI IN DETERMINAREA NEBULOZITATII APAR IN NOPTILE INTUNECOASE,
FARA LUNA, CAND EXISTA NORI CIRRUS SAU ALTOSTRATUS SUBTIRI, PRIN CARE STELELE
DAU O LUMINOZITATE SLABA. IN CEST CAZ, SE VA TINE SEAMA DE ASPECTUL CERULUI SI
FORMA NORILOR EXISTENTI INAINTEA APARITIEI INTUNERICULUI 8
DETERMINAREA STRUCTURII ZAPEZII

9
NORII

• REPREZINTA PRODUSELE PRIMARE ALE CONDENSARII SAU SUBLIMARII VAPORILOR


DE APA IN ATMOSFERA LIBERA, ALCATUIND UN SYSTEM VIZIBIL DIN PARTICULE
MINUSCULE DE APA SAU DIN CRISTALE FINE DE GHEATA AFLATE IN SUSPENSIE
• FORMAREA UNUI NOR CURPINDE DOUA STADII:
1. ASCENSIUNEA AERULUI UMED NESATURAT PANA LA ATINGEREA NIVELULUI DE
CONDENSARE
2. ASCENSIUNEA AERULUI UMED SATURAT DUPA ATINGEREA NIVELULUI DE
CONDENSARE
 IN FUNCTIE DE STRUCTURA MICROFIZICA, NORII SE GRUPEAZA IN 3 CATEGORII:
1. NORI DE APA: NORII STRATUS, STRATOCUMULUS, ALTOCUMULUS
2. NORI DE GHEATA: NORII CIRRUS, CIRROSTRATUS, CIRROCUMULUS, PARTEA
SUPERIOARA S NRILOR ALTOSTRATUS, NIMBOSTRATUS, CUMULONIMBUS
3. NORI MIXTI: ALTOSTRATUS, NIMBOSTRATUS, CUMULONIMBUS, CUMULUS

10
11
DETERMINAREA INALTIMII SI ALTITUDINII
NORILOR

12
BALONUL-PILOT

• DETERMINAREA INALTIMII BAZEI NORILOR CU BALONUL-PILOT SE PRACTICA IN CONDITIILE IN CARE


SISTEMELE NOROASE ACOPERA CEL PUTIN JUMATATE DIN BOLTA CEREASCA, IAR VNTUL BATE DIN SENS
OPUS DIRECTIEI DE DEPLASARE A NORILOR
• ACEASTA METODA CONSTA IN LANSAREA UNUI BALON UMPLUT CU HYDROGEN SI IN URMARIREA
ASCENSIUNII LUI CU TEODOLITUL PANA LA INTRAREA BALONULUI IN NORI. INALTIMEA NORILOR SE OBTINE
INMULTIND VITEZA VERTICAL A BALONULUI-PILOT (IN M/MIN) CU TIMPUL DE ASCENSIUNE, EXPRIMAT IN
MINUTE

CEILOMETRU

• PRINCIPIUL DE FUNCTIONARE AL CEILOMETRULUI SE BAZEAZA PE MASURAREA TIMPULUI DE


PROPAGARE A IMPULSULUI DE LUMINA DE LA EMITATIR (LAMPA CU ELECTROZI DE WOLFRAM) PANA
LA BAZA NORULUI SI DE LA ACESTA PANA LA RECEPTORUL CU CELULA FOTOELECTRICA
• IMPULSUL REFLECTAT SE VEDE PE TUBUL CATODIC, IAR SCALA DISPOZITIVULUI DE INREGISTRARE
ESTE GRADATA IN METRI
13
RIGLA DE ZAPADA

• Se fixeaza in pamant, in pozitie verticala, in timpul sezonului de toamna, cu


circa o luna inainte de data medie a primei ninsori. Ele se ridica catre sfarsitul
primaverii, cand nu mai sunt posibile caderi de zapada
• Se folosesc intotdeauna trei rigle nivometrice, care se instaleaza in mijlocul
parcelei de observatii, in acelasi loc (an de an)
• Sunt pozitionate in varfurile unui triunghi echilateral cu latura de 10m
• Riglele nivometrice sunt confectionate din lemn uscat, lungi de 180cm, late de
6cm si groase de 2,5cm, iar diviziunile impare sunt vopsite in negru
• Riglele nivometrice portabile au dimensiuni mai reduse (180x4x2cm) si sunt
utilizate in cadrul expeditiilor microclimatice si pentru efectuarea periodica de
profile nivometrice. Ele sunt divizate in centimetri, iar grosimea stratului de
zapada se determina prin afundarea acestora in stratul de nea, datorita unor
varfuri metalice lungi de 10cm

14
DENSIMETRUL CU BALANTA

• SE DETERMINA DENSITATEA STRATULUI DE ZAPADA, FIIND COMPUS DINTR-


UN CILINDRU METALIC FOLOSIT PENTRU MASURAREA INALTIMII COLOANEI
DE ZAPADA SI O BALANTA COMPUSA DIN DOUA BRATE DE ALAMA
NICHELATE
• DUPA VERIFICAREA ECHILIBRULUI DENSIMETRULUI, SE RECOLTEAZA O
PROBA DE ZAPADA PRIN INTRODUCEREA CILINDRULUI IN STRATUL DE
ZAPADA. PROBA COLECTATA ESTE CANTARITA PENTRU A AFLA MASA ZAPEZII
• DIN
  INTERIORUL CILINDRULUI. DEOARECE FIECARE DIVIZIUNE DE PE SCARA
BALANTEI REPREZINTA 5 GRAME, REZULTA CA GREUTATEA TOTALA A PROBEI
A FI 5XN (NUMARUL DIVIZIUNILOR)
• PENTRU DETERMINAREA DENSITATII STRATULUI DE ZAPADA SE
RECOLTEAZA TREI ASTFEL DE PROBE, INTOTDEAUNA DIN LOCURI CU STRAT
DE ZAPADA INTACT
• REZULTATELE CELOR TREI MASURATORI, EFFECTUATE PE PARCELA CU
RIGLELE DE ZAPADA FIXE SE MEDIAZA ASTFEL: D = 15
MODALITATEA CITIRII

1. CELE TREI RIGLE NIVOMETRICE SE CITESC ZILNIC, DE LA O DISTANTA DE 2-3 M, DUPA


DETERMINAREA GRADULUI DE ACOPERIRE CU ZAPADA, CHIAR DACA NU A MAI NINS,
DACA GROSIMEA STRATULUI DE ZAPADA NU S-A SCHIMBAT IN ULTIMELE 24 DE ORE.
GROSIMEA MEDIE A STRATULUI DE ZAPADA ESTE DATA DE MEDIA ARITMETICA A CELOR
TREI CITIRI, ROTUNJITA LA CM INTREGI. PENTRU DENSITATEA STRATULUI DE ZAPADA,
CITIRILE SE EFECTUEAZA PENTADIC, IN ZILELE DE 5, 10, 15, 20, 25 SI IN ULTIMA ZI A LUNII,
DACA STRATUL DE ZAPADA ESTE DE CEL PUTIN 5 CM. OBSERVATIILE ASUPRA GRADULUI
DE ACOPERIRE CU ZAPADA SUNT VIZUALE SI SE EFECTUEAZA ZILNIC LA ORA 07, IAR
PUNCTUL DE OBSERVARE TREBUIE SA RAMANA MEREU ACELASI SI SA CUPRINDA
ORIZONTUL VIZIBIL AL STATIEI
2. NEBULOZITATEA SE APRECIAZA VIZUAL IN CARE SE CONSIDERA BOLTA CEREASCA UN
INTREG IMPARTIT IMAGINAR IN ZECE PARTI EGALE, APRECIINDU-SE CATE PARTI DIN ACEST
INTREG SUNT ACOPERITE CU NORI: 10/10 (CER COMPLET ACOPERIT DE NORI), 5/10 (CER
ACOPERIT PE JUMATATE), 1/10 (CER SENIN)

16
BIBLIOGRAFIE

• CIULACHE S., 1973, “METEOROLOGIE, MANUAL PRACTIC”, TIPOGRAFIA


UNIVERSITATII DIN BUCURESTI
• DIACONU, D.C., TISCOVSCHI, A.A., 2004, “METEOROLOGIE SI HIDROLOGIE –
LUCRARI PRACTICE”, EDITURA UNIVERSITARA BUCURESTI

17
VA MULTUMESC PENTRU ATENTIA ACORDATA!

18