INFECŢIILE NOSOCOMIALE

Conf.dr. Irina Dumitru

ATITUDINEA CARE FACE DIFERENTA....
Definitia infectiilor nozocomiale
 Infecția nozocomiala este
infectia dobandita de pacient in cursul spitalizarii
pentru o alta afectiune,
cel mai adesea manifestata clinic pe parcursul
internarii actuale, dar posibil si dupa externare

 Pentru ca o infecție să fie considerată

nosocomială, ea trebuie să apară
în 48 de ore, sau mai mult, de la internarea în
spital, sau
în maximum 30 de zile de la externare.
Cum apar IN?
 In acest scop, unitatile sanitare trebuie sa
fie preocupate de:
identificarea
raportarea prompta a infecțiilor nosocomiale
desfasurarea sistematica a unui program
eficace de activitati preventive.
Ce facem noi?????

 Sub- raportam CU SUCCES

Prevalenta IN in Europa

???
???
Cresterea nr de cazuri de IN

 4 factori responsabili:
Aglomeratia din spitale
Pacienti imunocompromisi
Noi microorganisme
Cresterea rezistentei la antibiotice
Presiunea consumului de antibiotice
in Romania
PREVALENŢA INFECŢIILOR
NOSOCOMIALE

Sectoare medicale cu risc

SECTOARELE MEDICALE CU
RISC:

-   SECŢII DE TERAPIE INTENSIVĂ

-   SECŢII DE CHIRURGIE / ARSI
-   SECŢII HEMATOLOGIE /ONCOLOGIE
PREVALENŢA DUPĂ FORMA CLINICĂ:

 INFECŢII URINARE - 40%;

 INFECŢII DE CATETER - 25%
 PNEUMONII - 20%
 INFECŢIILE PLĂGII OPERATORII - 15%
PREVALENŢA AGENŢILOR PATOGENI
 Bacili Gram (-)  60%
 E. coli = 25%;
 Pseudomonas = 15%
 Coci Gram (+)  30%
 S. aureus = 15%
 Agenti patogeni multirezistenti
 Staphilooccus aureus
 E coli / Klebsiella
 Enterobacter spp,
 Acinetobacter baumani,
 Pseudomonas aeruginosa
 Fungi
Germenii implicati in IN
Consecintele aparitiei IN
BACTERIURIE ASIMPTOMATICĂ
- urocultura cantitativ pozitiva (> 10 colonii/ml) + sondaj vezical (sau la
care s-a retras sonda de 1 saptamâna);
- 2 uroculturi pozitive, cu acelasi germen, in absenta sondei

BACTERIURIE SIMPTOMATICĂ
1. febra > 38°C, fara alte localizari ale unor focare infectioase;
2. polakiurie, disurie, tenesme vezicale;
3. urocultura cantitativ pozitiva + leucociturie > 104 / ml
+ sondaj vezical (sau la care s-a retras sonda de 1 saptamâna);
INFECŢII URINARE
NOSOCOMIALE (IUN)

 PREVALENŢĂ - 40% din IN

 INCIDENŢA - 2,5% SPITALIZAŢI

 PRELUNGESTE SPITALIZAREA > 1 zi

INFECŢII URINARE
NOSOCOMIALE (IUN)

ETIOLOGIE:
Esherichia coli, Klebsiella
Pseudomonas aeruginosa,
Serratia
Enterococi,
Enterobacter,
Candida
 multirezistente
INFECŢII URINARE
NOSOCOMIALE (IUN)
FACTORI DE RISC:
EXTRINSECI
 sondaj vezical (80%) = creste riscul proportional cu
durata mentinerii sondei (5-10% pentru fiecare zi)
 endoscopie, citoscopie/ chirurgie urologica

INTRINSECI
 sex feminin (riscul X 2)
 vârsta > 50 ani
 diabet
 diaree nosocomiala + sonda
 antibioterapie prelungita
 traumatizari
PREVENŢIA IUN
1. Limitarea indicatiilor pentru cateterizare urinara
2. Respectarea regulilor generale de igiena
3. Aplicarea sondei în conditii de asepsie
4. Sistem închis de drenaj
6. Reguli de întretinere a sondei
7. Examen clinic periodic (febra, secretie purulenta,
inflamatia meatului)
8. Consum crescut de lichide
9. Schimbarea sistemului de cateterizare
PNEUMONII NOSOCOMIALE (PN)

PREVALENŢĂ - 20% din IN

INCIDENŢA
0,5 - 1% PACIENTII SPITALIZAŢI
Reanimare: 9-60%,
Asistati respirator: 20-40%
MORTALITATE - 30-60%
PNEUMONII NOSOCOMIALE (PN)
ETIOLOGIE:
 Bacili Gram (-) - 60%
 Pseudomonas - 30%,
 Acinetobacter - 10%,
 Klebsiella - 8 %;

 Staphylococcus aureus - 30%; S. epidermidis - 10%;

 Candida - 10%; S. pneumoniae; H. influenzae = rar;
 Legionella, virusuri – in epidemie;
 Aspergillus, Pneumocystis - imunodepresie;

 Flora multimicrobiana - 30-40%

PNEUMONII NOSOCOMIALE (PN)
FACTORI DE RISC:
EXTRINSECI
 manevre de intubare dupa diverse tehnici (orala/ nazala);
 durata ventilatiei asistate;
 preventia anti-ulceroasa (modificarea pH acid)

INTRINSECI
 vârsta > 70 ani,
 stare de soc,
 sedare;
 anergie,
 interventie chirurgicala recenta;
 detresa respiratorie, insuficienta respiratorie cronica,
 traheotomie, reintubari
 PREVENŢIA PN
SERVICII ATI - PACIENŢI CU RISC EXOGEN

1. Spalarea mâinilor dupa fiecare contact cu pacientul

2. Purtarea de manusi dupa îngrijirea pacientilor asistati
respirator + aspiratie
3. Utilizarea sistemelor de umidificare cu apa sterila
(oxigenoterapie, aerosoli, umidificare)
4. Sterilizarea circuitelor de ventilatie dupa utilizare la
fiecare bolnav
 PREVENŢIA PN
SERVICII ATI - PACIENŢI CU RISC ENDOGEN
1. Prevenirea inhalarii de secretii gastrice:
1. pozitia semisezânda (scade refluxul gastro-esofagian),
2. evitarea sedarii profunde, utilizarea sondei gastrice de calibru redus

2. Prevenirea inhalarii secretiilor oro-faringiene:

1. decontaminarea oro-faringiana înainte de intubatie,
2. umectarea cu antiseptice/ ser fiziologic a oro-faringelui, narinelor, aspirare

3. Prevenirea colonizarii cailor aeriene inferioare:

1. Pastrarea reflexului de tuse prin evitarea unei sedari energice
2. Aspirare bronsica la ancombrati/ respectarea asepsiei
3. Schimbarea canulei de traheotomie/ respectare asepsie
PREVENŢIA PN

MASURI GENERALE

1. Alimentatie enterala

2. Antibioterapie cu spectru restrâns

( pentru evitarea rezistentei)
 INFECŢII ALE PLĂGILOR
OPERATORII (IPO)
 PREVALENŢĂ - 15% din IN

 INCIDENŢA - 5% spitalizati Chirurgie

- 9% spitalizati Reanimare

 MORTALITATE - 0,6-4,6%

 PRELUNGIREA DURATEI DE SPITALIZARE > 7zile

INFECŢII ALE PLĂGILOR
OPERATORII (IPO)
ETIOLOGIE:
 coci Gram (+) - 75% din IPO
 polimorfism microbian - frecvent
 depinde de:
 tipul interventiei,
 localizare,
 antibioticoprofilaxie,
 epidemie de spital,
 conditii ecologice locale
 INFECŢII ALE PLĂGILOR
OPERATORII (IPO)
FACTORI DE RISC:
EXTRINSECI
 tipul interventiei chirurgicale;
 durata spitalizarii pre-operatorii;
 pregatirea pre-operatorie;
 caracteristicile interventiei
 (tipul câmpurilor, experienta echipei, hemostaza, durata, hematoame,
drenajul plagii, cronologia timpilor operatori, marimea echipei din sala de
interventie, rezolvarea în urgenta)
INTRINSECI
 vârste extreme, malnutritie, DZ, imunosupresie;
 soc, anergie;
 antibioterapie prelungita;
 infectii anterioare/ concomitente
PREVENŢIA IPO
PRE-OPERATORIE:
- scaderea duratei (explorare în ambulator),
- depistarea si tratarea infectiilor preexistente, pregatirea
tegumentelor
BLOC OPERATOR
 1. PACIENT: decontaminarea zonei de tegument,
antiseptice
 2. OPERATOR: decontaminarea mâinilor
 3. SALA sI MATERIALELE: întretinere (fisa tehnica,
verificarea contaminarii aerului, circuite)
 4. ANTIBIOTICO-PREVENŢIE:
 diferentiat dupa tipul de interventie (curata, curata contaminata,
contaminata, intens contaminata)

POST-OPERATORIE:
- asepsia drenuri, pansamente
INFECŢII PRIN CATETER (IC)
1. Infectii produse prin contaminarea cateterului
(cultura nesemnificativa, absenta semnelor
locale/generale)

2. Infectii produse prin colonizarea cateterului

(cultura pozitiva în absenta semnelor locale/generale =
colonizarea de la un focar septic la distanta)

3. Infectii clinice prin cateter

(cultura pozitiva, semne locale/generale remise dupa
îndepartarea cateterului)

4. Bacteriemie prin cateter

(cultura pozitiva si bacteriemie cu acelasi ag. patogen în
absenta unui alt focar septic la distanta)
INFECŢII PRIN CATETER (IC)

 PREVALENŢĂ - 18-25% din IN

 INCIDENŢA - 30% DIN BACTERIEMIILE

NOSOCOMIALE

 MORTALITATE - 6% (20% ÎN SECŢIA

ATI)
INFECŢII PRIN CATETER
(IC)
ETIOLOGIE:

 Stafilococ - 30-50%
 Bacili Gram (-)
 Acinetobacter, Micrococcus, Bacillus,
Corynebacterium
imunosupresati
INFECŢII PRIN CATETER (IC)
FACTORI DE RISC:
EXTRINSECI
 mediu:
 modificarea florei cutanate, absenta masurilor de igiena, manipularea
sistemelor de perfuzie, alimentatia parenterala
 cateter:
 tehnica defectuoasa, structura materialului (PVC > poliuretan),
catetere multiluminale, localizare (femurala risc >)
INTRINSECI
 vârste extreme,
 tratament cu imunosupresoare
 chimioterapie prelungita
 neutropenie,
 leziuni cutanate
 infectii la distanta
PREVENŢIA IC
CATETER PERIFERIC
1. Protocol stabilit cu timpi de functionare si pauze
2. Preferabil material metalic/teflon
3. Asepsia riguroasa în perioada de pauza
4. Pansament ocluziv steril
5. Schimbarea abordului venos la fiecare 72 de ore
PREVENŢIA IC
CATETER VENOS CENTRAL
1. Limitarea indicatiilor
2. Protocol stabilit cu timpi de functionare si pauze
3. Perioada de pauza programata de operator experimentat
4. Asepsia timpilor operatori
5. Abord sub-clavicular fata de cel jugular
6. Decontaminare cu polividone-iodat 10%, clorhexidina 2%
7. Fixarea eficienta a cateterului
8. Pansament ocluziv
9. Preparate aseptice de perfuzie
10. Schimbarea totala a tubulaturii de perfuzie la fiecare 48-72
ore în caz de alimentatie parenterala
 INFECTII NOSOCOMIALE
PERSONAL MEDICAL
Principalele infectii care pot fi considerate
profesionale la personalul medical :
 virusurile:
 herpetice, rubeolei, hepatitelor virale B, C, D, G, HIV,
 gripal, virusul Sindromului Respirator Acut Sever (SARS)

 Mycobacterium tuberculosis, Neisseria meningitidis

 oricare agent patogen care provine din mediul de spital

si contamineaza personalul în timpul activitatii
profesionale
Infectiile nosocomiale ale
sangelui
a) SEPSIS dovedita etiologic prin examene de laborator

b) Din cele 2 criterii de mai jos cel putin una trebuie sa fie indeplinite:
Criteriul 1:
c) - una sau mai multe hemoculturi pozitive PLUS
d) - microorganismul izolat din hemocultura nu este in relatie de cauzalitate cu
alte infectii ale pacientului
 Criteriul 2
 Din simptomele de mai jos cel putin unul tb sa fie present:
 Pacient virsta > 1 an
 Febra (> 38C), frisoane, hipotensiune
 Pacient < 1an
 Febra (> 38C), apnee, bradicardie

 PLUS

 din cele trei situatii de mai jos cel putin una tb indeplinita:
1. flora comensuala (ex. bacillus sp. propionibacterium sp.,stafilococcus
coagulazo negativ etc.) trebuie sa fie prezenta in hemocultura in cel putin
doua probe recoltate in timpi diferiti;
2. flora comensuala este prezenta in hemocultura unui pacient cu cateter
vascular montat
3. testele directe de decelare a unor antigenele specifice din sange sunt
pozitive (ex. H.influenzae, S.pneumoniae, N.meningitidis, Streptococi gr B)

Simptomatologia si probele de laborator pozitive nu sunt in relatie cu

o alta infectie a pacientului
 Infectii nosocomiale
cu frecventa mai scazuta
Infectiile cailor respiratorii
inferioare
a) Bronsita-, tracheobronsita-, bronchiolita-, traheita-
nosocomiala

Bolnavul nu are semne clinice sau radiologice de pneumonie

si
din cele de mai jos sunt prezente cel putin doua simptome, fara o
alta cauza:
- febra (peste 38C), tuse, expectoratie nou aparuta sau cu crestere
cantitativa progresiva ale acestuia, stridor, respiratie superficiala
- cultura pozitiva din aspiratul traheal / Detectarea antigenelor
specifice din secretia tractului respirator
Alte infectii nosocomiale ale
tractului respirator inferior

Din criteriile de mai jos trebuie indeplinite cel putin unu:

Criteriul 1: Cultura microbiana pozitiva din tesutul
pulmonar sau lichid pleural
Criteriul 2: Intraoperator sau histopatologic se observa
abces sau empiem
Criteriul 3: Examenul radiologic pulmonar prezinta
imagine de abces
 Infectia plagilor de decubit
Pentru diagnostic sunt necesare urmatoarele criterii:
Criteriu: Prezenta, fara legatura cu o alta infectie, a cel
putin doua din urmatoarele simptome:

- - roseata pielii, sensibilitate / edem la nivelul buzei plagii de

decubit

- PLUS
- - cultura microbiana pozitivadin secretie / hemocultura
pozitiva fara o alta cauza depistata

Escara suprainfectata
Infectiile plagii de arsura

Criteriu:
- Aparitia sau schimbarea caracterului plagii de arsura cu
detasarea brusca a crustei, schimbarea culorii crustei in
brun inchis, negru sau mov-violet, aparitia edemului la
marginile plagii

- Si

- Examenul histologic confirma patrunderea

microorganismelor in tesuturile sanatoase din vecinatate
Alte infectii nosocomiale
 Infectiile cardio-vasculare:
 infectia arteriala si venoasa,
 endocardita de valva (naturala sau artificiala),
 miocardita sau pericardita,
 mediastinita

 Infectiile osoase si ale articulatiilor:

 osteomielita,
 infectiile articulatiilor si ale bursei,
 infectiile meniscului intraarticular

 Infectiile genitale:
 endometrita,
 alte infectii ale organelor genitale (epididimita, prostatita, vaginita,
ooforita, metrita si alte infectii profunde ale tesuturilor din micul
bazin)
 Infectiile tractului digestiv:
gastroenterite,
infectii ale esofagului, stomacului, intestinului
subtire si gros, rectului,
hepatite,
infectii intraabdominale neclasificate in alte locuri
(vezicula biliara si ficat –exceptie hepatita-, splina,
pancreas, peritoneu, cavitatea subfrenica sau
subdiafragmatica si alte tesuturi intraabdominale),
enterocolita necrozanta
 In loc de CONCLUZII……
Trebuie sa facem pasi importanti in

PREVENIREA INFECTIILOR NOZOCOMIALE

PASUL 1 = RECUNOASTEREA si RAPORTAREA

PASII 2, 3, 4, 5
Va multumesc pentru atentie!