GESTIONAREA DEŞEURILOR

 Gestionarea deşeurilor, cunoscută şi ca

managementul deşeurilor, se referă la
colectarea, transportul, tratarea, reciclarea şi
depozitarea deşeurilor.
 De obicei, termenul se referă la materialele
rezultate din activităţi umane, şi la reducerea
efectului lor asupra sănătăţii oamenilor, a
mediului, sau aspectului unui habitat.
 Gestionarea deşeurilor are ca scop şi
economisirea unor resurse naturale prin
refolosirea părţilor recuperabile.
 Deşeurile gestionate pot fi atât solide, cât şi lichide
sau gazoase, precum şi cu diverse proprietăţi (de
exemplu radioactive), necesitând metode de tratare
specifice fiecărora.
 În România activitatea de gestionare a deşeurilor este
fundamentată pe OUG 78/2000, care implementează
o serie de directive ale Consiliului Europei.
 Coordonarea acestei activităţi cade în sarcina
Ministerului Mediului şi Dezvoltării Durabile şi a
Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Mediului
(ANPM).
 Din punct de vedere economic, activitatea de
gestionare a deşeurilor în România are o pondere de
10 miliarde de EUR.
 TIPURI DE DEŞEURI

A. Deşeuri municipale şi asimilabile, care sunt deşeuri

generate în mediul urban şi rural.

Ele sunt grupate în:

A1 - Deşeuri menajere, provenite din activitatea casnică,
magazine, hoteluri, restaurante, instituţii publice.
A2 - Deşeuri stradale, specifice fluxurilor stradale (hârtii,
mase plastice, frunze, praf).
A3 - Deşeuri din construcţii şi demolări, provenite din
activitatea de construcţii şi modernizarea şi întreţinerea
străzilor.
A4 - Nămol orăşenesc, rezultat din staţiile de tratare a
apelor uzate şi menajere.
B. Deşeuri sanitare, provenite din spitale, dispensare şi cabinete
medicale.

C. Deşeuri de producţie, rezultate din procesele tehnologice industriale

sau agricole.
C1 Deşeuri industriale stocabile, pe care normele europene le clasifică
în:
Clasa 1 Deşeuri industriale periculoase, dar netoxice, de exemplu
azbest.
Clasa 2 Deşeuri industriale nepericuloase şi netoxice.
Clasa 3 Deşeuri inerte, de exemplu cele provenite din construcţii.
Clasa 4 Deşeuri toxice, de exemplu cele medicale, radioactive.
Clasa 5 Deşeuri industriale produse în cantităţi foarte mari, de
exemplu cenuşile produse de termocentralele care funcţionează
pe cărbune.
C2 Deşeuri agro-zootehnice, provenite din agricultură şi, în special,
din zootehnie.
C3 Deşeuri speciale, categorie în care intră explozibilii şi substanţele
radioactive.
COLECTAREA ŞI TRANSPORTUL DEŞEURILOR

 Precolectarea deşeurilor se referă la

adunarea lor în diferite recipiente: coşuri de
gunoi, pubele (pentru deşeurile menajere) şi
containere (pentru deşeurile stradale şi cele
produse de agenţii economici).
 Pentru a permite reciclarea, colectarea
deşeurilor care conţin materiale refolosibile
se face separat în recipiente de culori
diferite.
 Culorile recipientelor disponibile sunt:
galbenă, roşie, verde, albastră, maro şi
negru antracit.
 Culorile recomandate pentru recipientele destinate diferitelor tipuri de deşeuri sunt:
roşu (portocaliu) - materiale plastice,
galben - metale,
verde - biodegradabile,
albastru - hârtie, carton şi sticlă,
maro - electrice şi electronice,
negru - nereciclabile (acestea nu sunt respectate întotdeauna).

Pe recipente există etichete care precizează exact ce fel de deşeuri se pot pune în recipientul respectiv
 ETICHETE PE RECIPIENTELE DE PRECOLECTARE SELECTIVĂ

 Pentru materiale plastice

 Pentru metale

 Pentru hârtie şi carton

Container de 1,1 m3 zincat

Container de 4 mc

Container de 8 mc de tip Abroll

Container de tip Abroll.

UTILAJE PENTRU COLECTAREA DEŞEURILOR

 Autogunoieră tipică

 Încărcarea unei pubele

 Autogunoieră cu încărcător frontal

 Autospecială pentru cupe

 METODE DE ELIMINARE
ELIMINAREA DEŞEURILOR TREBUIE FĂCUTĂ PRIN METODE CARE NU PERICLITEAZĂ SĂNĂTATEA
OAMENILOR ŞI FĂRĂ UTILIZAREA UNOR PROCESE SAU METODE CARE POT FI DĂUNĂTOARE PENTRU MEDIU.
 Depozitare pe sol şi în sol (de exemplu, depozite de deşeuri etc.),
 Tratarea în sol (de exemplu, biodegradarea deşeurilor lichide sau a nămolurilor depozitate în
sol)Injectare la adâncime (de exemplu, injectare a deşeurilor care pot fi pompate în puţuri domuri
de sare sau falii geologice naturale etc.)
 Descărcare pe suprafeţe (de exemplu, descărcarea de deşeuri lichide sau de nămoluri în puţuri,
iazuri sau lagune etc.)
 Loc de descărcare special amenajat (de exemplu, dispunerea în celule etanşe separate, acoperite şi
izolate unele de altele şi de mediul înconjurător etc.)
 Evacuare în mediu acvatic, exceptând mările/oceanele
 Evacuarea în mări/oceane, inclusiv îngroparea în subsolul marin
 Tratare biologică, nespecificată în altă parte în prezenta anexă, având ca rezultat compuşi sau
amestecuri finale care sunt eliminate prin intermediul oricăreia dintre operaţiunile numerotate D1-
D7 şi D9-D12
 Tratare fizico-chimică, nespecificată în altă parte în prezenta anexă, având ca rezultat compuşi sau
amestecuri finale care sunt eliminate prin intermediul oricăreia dintre operaţiunile numerotate D1-
D8 şi D10-D12 (de exemplu, evaporare, uscare, calcinare etc.)
 Incinerare pe sol
 Incinerare pe mare
 Depozitare permanentă (de exemplu, amplasarea de containere într-o mină etc.)
 Amestecare sau mixare înainte de efectuarea oricăreia dintre operaţiunile numerotate D1-D12
 Reambalare înainte de efectuarea oricăreia dintre operaţiunile numerotate D1-D13
 Stocare în aşteptarea oricăreia dintre operaţiunile numerotate D1-D14 (excluzând stocarea
temporară, până la colectare, în locul unde se produc deşeurile)
DEPOZITE

 Depozit de gunoi în Hawaii.

 Compactarea deşeurilor într-un depozit

Compactarea deşeurilor într-un depozit

Instalaţia de incinerare Spittelau, la Viena.

METODE DE RECUPERARE
Prelucrarea biologică

Deşeuri de oţel sortate şi

balotate în vederea reciclării

Amenajare de compostare.
GESTIONAREA INTEGRATĂ A DEŞEURILOR

GESTIONAREA INTEGRATĂ A DEŞEURILOR

IERARHIZAREA MĂSURILOR DE GESTIONARE INTEGRATĂ A DEŞEURILOR CONFORM PRINCIPIULUI PREVENIRII.

IERARHIZAREA MĂSURILOR DE GESTIONARE INTEGRATĂ A DEŞEURILOR CONFORM PRINCIPIULUI PREVENIRII.

 PRINCIPIILE PE BAZA CĂRORA SE FACE COORDONAREA MASURILOR DE
ELIMINARE A DEŞEURILOR SUNT:

 Principiul prevenirii, conform căruia activităţile sunt ierarhizate în ordinea

importanţei: evitarea apariţiei deşeurilor, minimizarea cantităţilor de deşeuri
produse, reutilizarea, tratarea prin recuperare, tratarea prin eliminare.
 Principiul BATNEEC, care stipulează că se vor folosi cele mai bune metode
disponibile care nu presupun costuri excesive (engleză Best Available Technique
Not Entailing Excessive Cost ).
 Principiul poluatorul plăteşte, conform căruia costurile de gestionare a
deşeurilor şi de acoperire a pagubelor produse mediului să cadă în sarcina
celui care le produce.
 Principiul substituţiei, care stipulează înlocuirea materialelor periculoase cu
materiale nepericuloase.
 Principiul proximităţii, care prevede că deşeurile să fie tratate cât mai aproape
de sursa lor. Transportul (exportul) este admis doar spre capacităţi care dispun
de tehnologia necesară tratării lor.
 Principiul subsidiarităţii, care promovează iniţiativa nivelelor de decizie
inferioare, pe baza unor criterii uniforme.
 Principiul integrării stabileşte că activităţile de gestionare a deşeurilor fac parte
integrantă din activităţile social-economice care le generează.
SPOR LA TREABĂ!