Politici Educationale - 1

UNIVERSITATEA DE STAT DIN MOLDOVA
CATEDRA DE STIINTE ALE EDUCATIEI
Politici educaţionale în
contextul integrării
europene
Anul universitar
2010-2011
Mihai Paiu, dr.conf.univ.
CONTEXT 1
 Pe plan internaţional, "Politica educaţională" este
una dintre cele mai importante discipline predate
în cadrul specializărilor universitare şi
postuniversitare destinate celor care urmează să
lucreze sau lucrează în învăţământ.
 Politica educaţională - ca disciplină ştiinţifică - se

ocupă de studierea instituţiilor, proceselor şi
mecanismelor care facilitează analiza şi
elaborarea filozofiei subiacente, a scopurilor,
precum şi a acţiunilor definitorii pentru
dezvoltarea sistemelor educaţionale.
24.05.21 2
CONTEXT 2
 Disciplina este extrem de răspândită la
această oră, astfel încât aproape că nu
există universităţi serioase în lume care să
nu dispună de solide catedre în domeniu.
 In învăţământul universitar din Moldova,

disciplina "Politici educaţionale" este relativ
nouă, inclusiv în facultăţile de ştiinţele
educaţiei, cu atât mai mult în cele care
pregătesc personal pentru învăţământ.
24.05.21 3
CONTEXT 3
 Disciplina se predă şi în România la
Universităţile din Bucureşti şi Iaşi (în
genere, la facultăţile de psihologie şi
ştiinţele educaţiei, Facultatea de Litere şi
Facultatea de Filozofie la Bucureşti),
precum şi la Scoala Nationala de Studii
Politice si Administrative (SNSPA) -
Bucureşti
24.05.21 4
OBIECTIVE 1
 Cursul de faţă se adresează studenţilor din cadrul
Catedrei de Ştiinţele Educaţiei a Universităţii de
Stat din Chişinău.
 Prezentarea cadrul mai larg al actualei mişcări de

idei din domeniul politicilor educaţionale
contemporane, în directă legătură cu exigenţele
modernizării învăţământului din Republica
Moldova.
 Abilitarea studentilor cu principalele concepte,

teorii şi practici relative la analiza şi dezvoltarea
de politici educaţionale.
24.05.21 5
OBIECTIVE 2
 Acestea vor servi pentru înţelegerea contextului
complex al schimbărilor din învăţământul
contemporan, schimbări în cadrul cărora
predarea/învăţarea disciplinelor a trecut prin
mutaţii semnificative.
 Inţelegerea proceselor globale care determină

schimbările din educaţia contemporană este
importantă şi din punctul de vedere al ocupaţiilor
ulterioare pe care studentii le vor avea după
terminarea cursurilor.
24.05.21 6
Descrierea cursului: tematica;
metodologia de lucru 1
 Cursul este structurat în patru module, urmate
de ateliere de dezbateri - pune în discuţia
studenţilor câteva modele actuale de elaborare
şi evaluare a politicilor educaţionale.
 Obiectivul cursului nu este doar de a face o

analiza a principalelor modele de elaborare şi
evaluare a politicilor domeniul educaţiei.
24.05.21 7
 Dimpotrivă, oprindu-se succint la
prezentarea generală a unor asemenea
modele, cursul se va concentra pe câteva
dintre cele mai cunoscute "practici" actuale
din zona elaborării şi evaluării politicilor.
 Prezentarea propriu-zisă a practicilor va fi

urmată în cadrul "atelierelor" de studii de
caz pe care studenţii le vor consulta
anterior.
24.05.21 8
Practicile în discuţie vor fi suprinse din două
puncte de vedere:
 (a) filozofia subiacentă

(plasat imediat de
dedesubt) respectivului demers de
elaborare/evaluare de politici;
 (b) metodologia folosită în elaborare /

evaluare.
24.05.21 9
Ca un element de noutate, cursul va prezenta, şi
modele de elaborare/evaluare a politicilor
educaţionale realizate de trei dintre cele mai
importante instituţii internaţionale în domeniu:
 Comisia Europeana,
 Organizaţia de Cooperare si Dezvoltare

Economica (OECD),
 Banca Mondiala
24.05.21 10
 Totodată, cursul va mai aborda o serie de problematici în
măsură să îi conecteze pe studenţi la aspectele cele mai
recente ale evoluţiilor în domeniu:
 (a) recentele discuţii din UE relativ la dezvoltările de politică

educaţională post-Lisabona (the "Helsinki Process", the
"Graz Process" etc);
 (b) conferinţe internaţionale de politici educaţionale -

importante în procesul de elaborare a politicilor publice în
educaţie (conferinţele anuale de sub egida preşedinţiilor de
ţară ale UE; Global Forum of Education - octombrie 2005
etc).
24.05.21 11
Modul I: Politicile educaţionale:
accepţii, teorii, procese
 Accepţiile curente ale sintagmei "politici
educaţionale";
 Tipurile de politici educaţionale;
 Ciclurile de elaborare a politicilor;
 Componentele şi nivelurile politicilor;
24.05.21 12
Modul II: Instituţii de analiză şi elaborare de
politici: modele de instituţii, modele de
politici
 Instituţii de analiză şi elaborare de politici: Comisia Europeana, Banca
Mondială, OECD
 Atribuţii şi organizare internă
 Modele de analiză şi elaborare de politici
 Studii de sinteză, analize şi proiecte elaborate de aceste instituţii
 Studii de caz: ţările de Europa de Sud Est (în special, Moldova); Asia
Centrală.
 Documentele de politici educaţionale ale UE (Procesul Lisabona,

Procesul Copenhaga, Procesul Helsinki, Procesul Bologna)
24.05.21 13
Modul III: Modele de evaluare a sistemelor
educaţionale
 Evaluarea sistemelor educaţionale: teorii şi

practici
 Modele de evaluare de sistem: Banca

Mondială, OECD, OSI
 Studii de caz: anlizele anuale ale BM;

OECD - Education at a Glance
24.05.21 14
Modul IV: Politica educaţională în Moldova:
modele şi practici
 Principalele politici sectoriale elaborate în

Moldova în ultimii 15 ani;
 Principalele proiecte internaţionale în

Moldova ultimilor 15 ani;
 Elaborarea şi evaluarea de politici

educaţionale în Moldova.
24.05.21 15
Evaluare
Studenţii vor fi evaluaţi pe baza:
 (a) activităţii de atelier, inclusă în cadrul

fiecărui modul;
 (b) unei teze de curs, pe o temă de interes

pentru student şi selectată în colaborare
cu titularul de curs.
24.05.21 16
Modulul A
ISCED – CISE
Clasificarea Internationala Standard a

Educatiei
(1997)
Destinatia ISCED
 ISCED elaborat de UNESCO in anii ’70 in
calitate de instrument pentru analiza
comparativa a sistemelor educationale din
diferite tari
 Scop – asigurarea corectitudinii la

compararea sistemelor educationale
independent de particularitatile nationale
specifice
24.05.21 18
Principii ISCED
1. Obiectul clasificarii – programe si nu institutii
2. Caracteristici de clasificare:
 Orientarea programelor (cunostinte teoretice –
competente profesionale)
 Destinatia programelor (continuarea studiilor –
iesire pe piata muncii)
 Cerinte minime la intrare
 Durata programelor
 Virsta de inscriere
24.05.21 19
Structura sistemului de invatamint
6 (2) Post-
5A (4)
Doctorate
29 Residentura
28 (Post graduate
27 Med)
26
25 6 (1)
Doctorate
24
23
5A (2) Master 5A (3) Long
22
program
21
5A (1)
20
Licenciat
19
19
5B Secondary special education
18
4B
Secondary
vocational
19
3B+5B
18 4A
Secondary
17 3A Liceum 3B Secondary
3B General special
education vocational 3C Secondary
secondary education
16 vocational
15
14
13 2A Gimnasium Education
12
11
10
9
1 Primary education
8
7
6 0 (2) Compulsory Pre-school education

5
4 0 (1) Pre-primary
3
24.05.21 20
Subnivelul 0(l) - învăţămîntul
preşcolar
 Programul include activităţi educaţionale pentru

copii de vîrstă preşcolară, nu este obligatoriu şi
se realizează în diferite tipuri de instituţii
preşcolare (creşe-grădiniţe, grădiniţe etc.).
 Programul are drept scop dezvoltarea

capacităţilor creative ale copilului prin
valorificarea potenţialului psihofiziologic şi
intelectual al acestuia.
Vîrsta tipică la începutul programului este de 3

ani. Durata teoretică a programului - 3 ani.
24.05.21 21
Subnivelul 0(ll) - Pregătirea
obligatorie către şcoală
 Pregătirea către şcoală este obligatorie. Se

realizează în grupe pregătitoare în instituţii
preşcolare sau în clase pregătitoare în şcoli.
 Are ca scop principal pregătirea multilaterală a

copilului pentru viaţă, în vederea integrării în
activitatea şcolară sau, mai precis, pentru
încadrarea în şcoala primară.
 Vîrsta tipică la începutul programului este de 6

ani, iar durata teoretică a programului - 1 an.
24.05.21 22
Învăţămîntul de bază
(obligatoriu)
 Incepe, de regulă, la vîrsta de 7 ani şi
durează pînă la vîrsta de 15 ani.
 La rîndul său, el se împarte în:

 învăţămîntul primar (nivelul 1), care cuprinde
clasele 14 şi se organizează în şcoli primare,
care pot funcţiona atît independent, cît şi în
componenţa unor instituţii de învăţămînt
secundar general;
 învăţămîntul gimnazial (nivelul 2), care
cuprinde clasele 59.
24.05.21 23
Invăţămîntul primar (1)
 Este începutul studiilor sistematice obligatorii.
Programul ofera copiilor tehnici de învăţare de bază,
deprinderi trainice de citit, scris şi calcul paralel cu
perceperile elementare ale unor astfel de obiecte, ca
ştiinţele naturii, arta, muzica etc.
 Programul cuprinde clasele I-IV şi este obligatoriu.

Se realizează ca învăţămînt de zi în şcoli primare,
care pot funcţiona ca unităţi separate sau în cadrul
şcolilor medii de cultură generală, gimnaziilor,
liceelor.
24.05.21 24
 Contribuie la formarea copilului ca
personalitate liberă şi creativă, la
dezvoltarea capacităţilor intelectuale,
abilităţilor privind scrisul, cititul şi calculul,
asigurînd dezvoltarea aptitudinilor de
comunicare şi a competenţelor de
exprimare într-o limbă modernă.
 Vîrsta tipică la începutul programului este
de 7 ani.
24.05.21 25
 Copiii care împlinesc 7 ani în anul calendaristic
respectiv sînt primiţi în clasa întîi. Debutul
şcolarizării pentru copiii care împlinesc vîrsta de 6
ani pînă la 1 septembrie se stabileşte în baza
cererii părinţilor, în funcţie de gradul de maturitate
psihosomatică.
 Durata teoretică a programului este de 4 ani.
 Repartizarea activităţilor învăţătorilor şi a materiei

de studii devine din ce în ce mai flexibilă şi variază
conform vârstei copilului.
24.05.21 26
 Apariţia studierii obligatorii a limbilor străine,
diversitatea în creştere a materiilor de studii şi
multiplele competenţe necesare elevilor, lucrul în
echipă la repartizarea materiilor de studii devin
tot mai importante si sint tot mai mult reflectate
in diferite politici si strategii.
 Este important de pus accente pe analiza
repartizării timpului atribuit materiilor de studii,
numărul anual de ore, repartizarea lor pe vârste
permit analiza cantitativă a treptei
24.05.21 27
Invăţămîntul secundar general
de treapta I (1)
 Are scopul de a continua programul de bază
(obligatoriu) care începe la Nivelul 1 -
învăţămîntul primar.
 Programul Nivelului 2 se caracterizează prin

faptul, că predarea este mai concentrată pe
obiecte, profesorii sînt mai specializaţi şi în
majoritatea cazurilor predau lecţii conform
domeniului său de specializare.
24.05.21 28
de treapta I (2)
 Programul cuprinde clasele V-IX, este
obligatoriu şi se realizează ca învăţămînt de zi în
gimnazii, care pot funcţiona ca unităţi separate
sau în cadrul şcolilor medii de cultură generală,
liceelor.
 Contribuie la dezvoltarea aptitudinilor şi

capacităţilor intelectuale ale elevului şi este
conceput ca nivel de pregătire către Nivelul 3
(învăţămîntul mediu de cultură generală, liceal
sau profesional).
24.05.21 29
de treapta I (3)
 Cerinţele minime la intrare sint Nivelul 1
(învăţămîntul primar). Vîrsta tipică la
începutul programului - 11 ani. Durata
teoretică a programului este de 5 ani.
 Durata cumulativă a învătămîntului la

sfîrşitul programului este de 9 ani. La
absolvire se elibereaza un Certificat de
studii gimnaziale.
24.05.21 30
Învăţămîntul secundar superior (1)
 Nivelul ISCED 3
 Cuprinde clasele 1011(12) din licee, şcoli
medii de cultură generală şi programele de
învăţămînt şi pregătire profesională din
instituţiile de învăţămînt secundar profesional.
 De regulă, la acest nivel învaţă tinerii şi

tinerele în vîrstă de la 16 pînă la 18 ani.
24.05.21 31
Învăţămîntul secundar superior (2)
 La această etapă finală a învăţămîntului secundar
programele sînt destinate să prelungească studierea
anumitor obiecte şi, de obicei, e necesar ca personalul
didactic să posede un nivel mai înalt de specializare sau
calificare decît în învăţămîntul secundar de treapta I -
Nivelul 2.
 Acest nivel al învăţămîntului nu este obligatoriu.
 Asigură pregătire teoretică fundamentală şi instruire

profesională. Programele sînt oferite în special de către
şcolile medii de cultură generală, licee, şcolile
profesionale şi de meserii.
24.05.21 32
Subcategoria 3A - învăţămîntul
mediu de cultură generală (1)
 Programul se organizează pentru
absolvenţii învăţămîntului gimnazial şi are
ca scop de bază pregătirea teoretică
fundamentală şi formarea unei ample culturi
generale necesare pentru continuarea
studiilor.
 Se realizează ca învăţămînt de zi în şcoli

medii de cultură generală cu durata de doi
ani (clasele X-XI) sau ca învăţămînt seral.
24.05.21 33
Subcategoria 3A - învăţămîntul
mediu de cultură generală (2)
 Cerinţele minime a intrare - Categoria 2A.
Vîrsta tipică la începutul programului 16
ani.
 Durata teoretică a programului 2 ani.

Durata cumulativă a învăţămîntului la
sfîrşitul programului 11 ani.
 La absolvire se elibereaza un Atestat de

studii medii de cultură generală
24.05.21 34
Subcategoria 3A - învatămîntul
liceal (1)
 Programul este organizat pentru absolvenţii
gimnaziilor şi are ca scop de bază pregătirea
teoretică fundamentală şi formarea unei ample
culturi generale necesare pentru continuarea
studiilor în învatămîntul superior, mediu de
specialitate sau în instituţii de învătămînt
secundar profesional.
 Se realizează ca învătămînt de zi în licee cu
durata de 3 ani (clasele X-XII) sau ca învătămînt
seral.
 Se organizeaza cu mai multe profiluri – real,
umanistic, sportiv, artistic.
24.05.21 35
Subcategoria 3A - învatămîntul
liceal (2)
 Cerinţele minime la intrare - Categoria 2A.
 Vîrsta tipică la începutul programului 16 ani.
 Durata teoretică a programului 3 ani. Durata

cumulativă a învătămîntului la sfîrsitul
programului 12 ani
 La absolvire se elibereaza Diploma de

bacalaureat
24.05.21 36
Subcategoria 3B - învăţămîntul secundar
profesional/liceul profesional (experiment) -1
 Programul asigură, concomitent cu instruirea

teoretică, şi instruirea profesională a
absolvenţilor învăţămîntului gimnazial.
 Se organizează în licee profesionale cu

durata de 3 ani (în unele branşe, în funcţie
de complexitate - 4 ani), volumul programelor
profesionale sau tehnice la categoria 3B
constituie 35-40%.
.
24.05.21 37
profesional/liceul profesional (experiment) -2
 Cerinţele minime la intrare - Categoria 2A. Vîrsta
tipică la începutul programului este de 16 ani.
 Durata teoretică a programului constituie 3-4 ani.

Durata cumulativă a învăţămîntului la sfîrşitul
programului - 12 ani.
 La absolvire se elibereaza Diploma de

bacalaureat si un Certificat de calificare
24.05.21 38
profesional/şcoala profesională
 Programul oferă, paralel cu învăţămîntul mediu de

cultură generală, şi pregătirea profesională pentru
absolvenţii gimnaziilor.
 Se realizează în şcoli profesionale şi are durata de
3 ani.
tipică la începutul programului - 16 ani.
 Durata teoretică a programului 3 ani. Durata
cumulativă a învăţămîntului la sfîrşitul programului
12 ani.
 La absolvire se elibereaza Certificat de calificare,
Atestat de studii medii de cultură generală.
24.05.21 39
Subcategoria 3C - învătămîntul secundar
profesional/şcoala profesională.
 Programul oferă instruire profesională pentru o

profesiune sau pentru un grup de profesiuni
înrudite.
 Se organizează în şcoli profesionale pentru
absolvenţii învătămîntului mediu de cultură
generală, liceelor cu durata de un an.
tipică la începutul programului 18 (19) ani.
 Durata teoretică a programului 1 an. La
absolvire se elibereaza un Certificat de
calificare.
24.05.21 40
Subcategoria 3C - învăţămîntul secundar
profesional/şcoala de meserii.
 Programul oferă instruire profesională pentru o

specialitate sau pentru un grup de specialităţi
înrudite.
 Se organizează pentru absolvenţii gimnaziilor,
şcolilor medii de cultură generală şi liceelor în
şcoli de meserii cu durata de 1-2 ani.
 Cerinţele minime la intrare - Categoria 2A,
Categoria 3A. Vîrsta tipică la începutul
programului 16 ani 18 (19) ani.
 Durata teoretică a programului 1-2 ani.
 La absolvire se elibereaza un Certificat de
calificare.
24.05.21 41
Nivelul 4 - învătămîntul mediu de specialitate
Categoria 4a
 Aceste programe se află la hotarul dintre învătămîntul

secundar general şi învătămîntul superior. Ele de obicei
cuprind învătămîntul secundar general de treapta II
şi/sau conţinutul profesional al acestui nivel este mai
înalt decît în învătămîntul secundar general de treapta II.
 Conţinutul programelor este mai specializat sau detaliat
şi în unele cazuri studiile sînt mai complexe decît cele
oferite la nivelul secundar general de treapta II.
 In Moldova învătămîntul mediu de specialitate se

realizează în două subcategorii: 4A(I) şi 4A(II). Asigură
pregătirea specialiştilor cu nivel mediu de specialitate.
Ambele programe educaţionale sînt oferite de către
colegii.
24.05.21 42
Subcategoria 4A(I) - Colegiul după învătămîntul
secundar general de treapta I
 Programul asigură pregătirea specialiştilor cu

nivel mediu de specialitate şi studii liceale.
 Se organizează ca învăţămînt de zi pentru
absolvenţii gimnaziilor cu durata studiilor de 4-5
ani (5 ani - profil medical).
tipică la începutul programului este de 16 ani.
La absolvire se elibereaza Diplomă de studii
medii de specialitate.
24.05.21 43
Subcategoria 4A(II) - Colegiul după
învătămîntul secundar general de treapta II
 Se organizează ca învăţămînt de zi şi cu
frecvenţă redusă pentru absolvenţii şcolilor medii
de cultură generală, liceelor şi şcolilor
profesionale, durata studiilor fiind de 2-3 ani (3
ani - profil medical).
 Cerinţele minime la intrare - Categoria 3A,
Categoria 3B. Vîrsta tipică la începutul
programului este de 18 (19) ani.
 Durata teoretică a programului e de 2-3 ani.
 La absolvire se elibereaza Diploma de studii
medii de specialitate.
24.05.21 44
Învăţămîntul superior (nivelul 5)
 Se realizează în instituţiile de învăţămînt

superior (universităţi, academii etc.). Vîrsta
studenţilor care îşi fac studiile la acest
nivel este de la 18(19) pînă la 22-24 ani
(23-25 ani) ani.
24.05.21 45
Nivelul 5 - treapta I a invaţămîntului superior
(nu asigură o calificare avansată de cercetare)
Categoria 5a
 Programele din Categoria 5A au un conţinut mai avansat

decît cele oferite la Nivelul 3 şi Nivelul 4, contribuie la
formarea unei personalităţi multilateral dezvoltate,
aprofundarea şi extinderea studiilor.
 Aceste programe au un conţinut teoretic şi asigură un

nivel de educaţie necesar pentru încadrarea într-o
profesiune cu exigenţe înalte faţă de competenţe sau
accesul la un program de cercetare avansat.
 Programele sînt oferite de institute, universităţi şi

academii.
24.05.21 46
Subcategoria 5A(I) – Licenţiat (1)
 Programul oferă studii superioare de licenţă. Se

realizează ca ciclul I al învătămîntului superior,
ca învătămînt de zi şi cu frecvenţă redusă, cu
excepţia medicinei şi farmaciei.
 Durata studiilor constituie 3-4 ani şi corespunde

unui număr de 60 credite de studiu transferabile
(European Credits Transfer System) pentru un
an de studiu.
24.05.21 47
Subcategoria 5A(I) – Licenţiat (2)
 Diploma de licenţă atestă că titularul acesteia a dobîndit
cunoştinţe şi competenţe generale pentru continuarea
studiilor la ciclul II, precum şi o pregătire profesională
iniţială care îi permite angajarea în cîmpul muncii.
 Cerinţele minime la intrare - Categoria 3A, Categoria 3B.

Vîrsta tipică la începutul programului este de 18 (19) ani.
 La absolvire se elibereaza Diploma de licenţă.
24.05.21 48
Subcategoria 5A(II) - Masterat(1)
 Programul ce oferă studii superioare de
masterat se realizează ca ciclul II al
învăţămîntului superior pentru deţinătorii
diplomei de licenţă, ca învătămînt de zi.
 Invăţămîntul superior în această
subcategorie are o durată de 1-2 ani şi
corespunde unui număr de 120 de credite
de studiu transferabile (European Credits
Transfer System).
24.05.21 49
Subcategoria 5A(II) - Masterat(2)
 Include calificare de cercetare şi profesională (pentru
medicină şi farmacie - doar de cercetare), constituie o
fază premergătoare obligatorie pentru studiile de
doctorat sau asigură aprofundarea unei specializări într-
un domeniu.
 Cerinţele minime la intrare - Subcategoria 5A(I),

Subcategoria 5A(med).
 Vîrsta tipică la începutul programului este de 21-23 ani.
 La absolvire se elibereaza Diploma de master.

24.05.21 50
Categoria 5B - învăţămîntul superior -
formarea profesională continuă
 Programul de învătămînt superior asigură dobîndirea de

competenţe profesionale şi accesul pe piaţa muncii, cu
durata de minimum doi ani la zi.
 Formarea profesională continuă este orientată spre

obţinerea unei calificări suplimentare în baza studiilor
superioare, însuşirea cunoştinţelor speciale şi obţinerea
competenţelor specifice unei noi ocupaţii sau profesii
înrudite cu cea precedentă.
 Cerinţele minime la intrare - Subcategoria 5A, Subcategoria

5A(I), Subcategoria 5A(med). Durata teoretică a
programului 2 ani. La absolvire se elibereaza Diplomă de
calificare profesională suplimentară la studiile superioare.
24.05.21 51
Învăţămîntul postuniversitar
(nivelul 6)
 Se realizează în doctorantură şi
postdoctorantură. La baza acestui nivel al
învăţămîntului este activitatea de cercetare
ştiinţifică.
 Cea mai mare parte a persoanelor încadrate în
studiile de acest nivel au vîrsta de la 23 ani în
sus.
 Nivelul 6 cuprinde programele învăţămîntului
superior care asigură obţinerea unei calificări
avansate de cercetare.
24.05.21 52
Învăţămîntul postuniversitar
(nivelul 6)
 Programele sînt destinate cercetărilor
avansate şi originale şi nu sînt bazate
numai pe cursurile de studiu.
 Aceste programe pregătesc absolvenţii

pentru activitatea profesională, didactică în
instituţiile de învâţămînt superior, de
asemenea pentru posturi de cercetători
ştiinţifici în diverse organizaţii.
24.05.21 53
Subnivelul 6(II) - Postdoctorat
 Postdoctoratul constituie o formă de

aprofundare a cunoştinţelor teoretice şi a
cercetărilor ştiinţifice ale persoanelor ce
deţin gradul ştiinţific de doctor şi se
încheie cu susţinerea publică a unei teze
şi cu conferirea celui de-al doilea titlu
ştiinţific - doctor habilitat.
 Cerinţele minime la intrare - Subnivelul

6(I).
24.05.21 54
Modul I:
Politicile educaţionale:
accepţii, teorii, procese
Accepţiile curente ale sintagmei
"politici educaţionale“ (1)
 Politica educaţiei reprezintă ansamblul deciziilor
strategice stabilite de organizaţii sociale angajate în
conducerea sistemului de învăţămînt la nivel de vîrf
(ministerul învăţămîntului), teritorial (direcţii/inspectorate
școlare), local (unităţi școlare).
 Problema fundamentală pe care o implică orice politică a

educaţiei este cea a optimizării raportului dintre direcţiile
de dezvoltare propuse sistemului și resursele
pedagogice (informaţionale, umane, didactico-materiale,
financiare) existente într-un context social determinat în
timp și spaţiu
24.05.21 56
Politica educaţiei poate fi analizată din două
perspective:
 1) ca domeniu special al activităţii de conducere a
sistemului de învăţămînt, delimitată și orientată în
sens strategic;
 2) ca știinţă pedagogică (a educaţiei) , dezvoltată, în
ultimele decenii, la nivel interdisciplinar (prin
raporturile pedagogie – politologie) și intradisciplinar
(în raport de: filozofia educaţiei, sociologia
educaţiei, managementul educaţiei, economia
educaţiei, planificarea educaţiei).
24.05.21 57
 Ca domeniu special al conducerii sistemului de
învăţămînt, politica educaţiei este activitatea de
elaborare a deciziilor strategice incluse în
documente oficiale:
 programe de guvernare (capitole rezervate educaţiei)
 legea învăţămîntului;
 statutul personalului didactic,
 regulamente ale organizaţiilor școlare (pe trepte și
tipuri școlare);
 plan de învăţămînt, programe școlare,
 proiecte de dezvoltare a învăţămîntului (pe domenii,
teritorii, zone, localităţi, școli);
 planifi căriale cadrelor didactice (anuale, semestriale
etc.).
24.05.21 58
În sens larg, politica educaţiei constituie o sferă de
activitate socială exprimată la nivelul vieţii
publice “printr-o varietate de legi, ordonanţe,
ordine, decizii” care stabilesc:
 a) “ţeluri sau preferinţe”;
 b) “scopuri și mijloace”;
 c) “obiective de perspectivă sau direcţii generale
care servesc drept ghiduri pentru o acţiune cu
rezultat imediat în cazuri specifice”
 Evoluţiile sistemelor (post)moderne de
învăţămînt sînt anticipate astfel, chiar în plan
mondial, prin modelele globale de politică a
educaţiei, propuse la nivel de UNESCO
24.05.21 59
În sens restrîns, politica educaţiei asigură cadrul
deciziilor strategice incluse în Legea
învăţămîntului, care definește:
1) finalităţile de sistem (ideal, scopuri pedagogice);
2) finalităţile de proces (obiective generale și
specifice) dependente de finalităţile de sistem,
“pe care sistemul pretinde că le va îndeplini”;
3) funcţiile organizaţiei școlare de “uniformizare”
(vezi curriculumul comun) și de “diferenţiere”
(anticipînd “inserţia profesională într-o societate
cu o anumită diviziune a muncii”);
4) strategiile necesare pentru îndeplinirea
finalităţilor la toate nivelurile sistemului
24.05.21 60
Politica educaţiei angajează astfel două categorii
de decizii:
a) o primă categorie, care definește direcţiile
macrostructurale de evoluţie a educaţiei și
învăţămîntului (finalităţile concepute ca politics
of education);
b) o a doua categorie, care include liniile de
acţiune concertate, adoptate de organizaţiile
școlare și de profesori la nivelul clasei pentru
realizarea finalităţilor (policy of education).
24.05.21 61
Deciziile de politică a educaţiei, concentrate la nivelul finalităţilor (ideal,
scopuri, obiective generale și specifice) sînt determinate de două
opţiuni strategice:
a) Exercitarea prioritară a unei funcţii generale a educaţiei care

susţine, de exemplu, tendinţa de politizare a învăţămîntului (cînd
este accentuată funcţia politică în detrimentul funcţiei culturale) sau
de politehnizare a învăţămîntului (cînd este accentuată funcţia
economică în detrimentul funcţiei culturale);
b) Aplicarea unei ideologii politice (social-democraţie, liberalism,

conservatorism…) care implică orientarea învăţămîntului în raport
de anumite valori specifice (egalizarea șanselor de reușită școlară,
stimularea competitivităţii și a selecţiei școlare; dezvoltarea școlii ca
factor de reproducere culturală…)
24.05.21 62
Ca știinţă pedagogică (a educaţiei), politica
educaţiei are ca obiect de cercetare specific:
 Analiza fundamentelor (filozofice, economice,

sociologice)
 Analiza deciziilor strategice asumate de factorii

responsabili, implicaţi în elaborarea finalităţilor
educaţiei la nivelul sistemului (implicit și al
procesului) de învăţămînt.
24.05.21 63
 Fundamentele filozofice ale deciziilor de politică a
educaţiei sînt plasate la nivelul raporturilor dintre
orientările valorice asumate și resursele pedagogice
existente.
 Soluţiile corecte sînt cele care asigură rezolvarea politică
a acestor raporturi dintr-o perspectivă filozofică optimă,
de natură axiologică și etică.
 Perspectiva axiologică optimă impune proiectarea
finalităţilor la nivelul intereselor de maximă generalitate
ale comunităţii educative (naţională, teritorială, locală);
 Perspectiva etică optimă impune verificarea permanentă
a gradului de valorificare a resurselor pedagogice
existente, în contextul finalităţilor proiectate pe termen
scurt, mediu, lung
24.05.21 64
 Fundamentele economice ale deciziilor de politică a
educaţiei sînt plasate la nivelul funcţiilor de conducere
managerială (organizare-planificare, coordonare
metodică, reglare-autoreglare) a sistemului de
învăţămînt în perspectiva aplatizării acestuia, a
dezvoltării sale nu numai verticale ci și orizontale
 În consecinţă, finalităţile pedagogice devin produsul

planificării calitative a educaţiei care pune accent pe
valorificarea optimă a investiţiilor în educaţie în contextul
optimizării raportului dintre obiectivele propuse și
rezultatele obţinute, evaluabile la diferite intervale de
timp, angajînd “pilotajul sistemului școlar”
24.05.21 65
 Fundamentele sociologice ale deciziilor de
politică a educaţiei sînt plasate la nivelul
proiectelor de schimbare globală a sistemelor
(post)moderne de învăţămînt prin reformele
școlare iniţiate după 1950-1960, care dobîndesc
un caracter universal.
 Ca soluţii strategice, reformele vizează
optimizarea raporturilor dintre cerinţele sociale și
calitatea învăţămîntului, raporturi dezechilibrate
în condiţiile unei prelungite crize a educaţiei
24.05.21 66
În consecinţă, proiectarea reformei învăţămîntului angajează
următoarele decizii de politică a educaţiei:
a) stabilirea normelor de realizare a reformei (instituţii responsabile,

resurse investite, timp necesar – disponibil);
b) elaborarea conceptului (strategiei) reformei care presupune
elaborarea: noilor finalităţi – noii structuri a sistemului – noului
curriculum școlar (obiective generale și specifice – plan de
învăţămînt);
c) dezbaterea conceptului (strategiei) reformei la nivelul comunităţii
educative în perspectiva perfecţionării ei și a aplicării măsurilor
imediate;
d) traducerea juridică a conceptului (strategiei) reformei la nivelul Legii
(reformei) învăţămîntului;
e) elaborarea măsurilor de aplicare a Legii, tranzitorii (în condiţiile
coexistenţei vechiului și a noului sistem de învăţămînt) și de
perspectivă (în condiţiile promovării noului sistem de învăţămînt)
24.05.21 67
 Societatea informatizată (sau pe cale de
informatizare) solicită o nouă politică a
educaţiei.
 Misiunea sa constă în reconstrucţia

finalităţilor educaţiei în funcţie de noi
cerinţe culturale, politice și economice,
aflate în continuă schimbare, situate la
niveluri superioare de competitivitate.
24.05.21 68
În consecinţă, în opinia noastră, ar putea rezulta
următorul model al finalităţilor, elaborat și angajat
la nivel de politică a educaţiei:
1. Idealul educaţiei – personalitatea deschisă,
inovatoare;
2. Scopurile educaţiei:
 a) conducerea managerială a sistemului de învăţămînt;
 b) democratizarea;
 c) informatizarea – sistemului de învăţămînt;
3. obiectiv general – formarea-dezvoltarea
capacităţii de învăţare inovatoare;
24.05.21 69
Obiective specifice pe trepte școlare:
a) învăţămînt primar – dobîndirea culturii generale instrumentale;
b) învăţămînt secundar inferior (gimnazial) – dobîndirea culturii generale de bază/formarea-

dezvoltarea structurii de bază a personalităţii;
c) învăţămînt secundar superior (liceal, profesional) – aprofundarea culturii generale și de

profil; formarea-dezvoltarea profesională la nivel iniţial și mediu (conform cerinţelor
limitate la anumite domenii, perioade de timp, zone, localităţi);
d) învăţămînt universitar scurt – iniţierea și specializarea socio-profesională la nivel mediu,

pentru anumite domenii și zone;
e) învăţămînt universitar lung – specializarea socioprofesională pe domenii largi la nivel

mediu și de vîrf ;
f) învăţămînt postuniversitar – aprofundarea specializării socioprofesionale pe anumite

domenii, la nivel de vîrf
24.05.21 70
Cadru conceptual pentru analiza
politica
 Analiza situaţiei initiale
 Definirea optiunilor
 Evaluarea opţiunilor
 Luarea deciziilor
 Planificarea implementarii
 Evaluarea impactului reformei
 Ciclurile reformei
24.05.21 71
Analiza situaţiei initiale
 Caracteristicile generale ale tarii
 Contextul politic
 Contextul economic
 Sectorul educatiei
 Dinamica schimbarilor
24.05.21 72
Procesul de elaborare a optiunilor
politice
 Model sistemic
 Model progresiv
 Model ad hoc
 Model importat
24.05.21 73
Evaluarea optiunilor
 Sint optiunile durabile/dorite?
 Sint optiunile abordabile?
 Sint optiunile realizabile?
24.05.21 74
Luarea deciziilor
 Pentru a evalua gradul de severitate al
procesului de luare a deciziilor, în acest stadiu,
este util să punem intrebarile:
 Cum a fost luată decizia - este trecuta prin toate
etapele de analiză politică?
 Această decizie este radical diferita de politica
curenta?
 În ce măsură această decizie este compatibilă
cu politicile din alte sectoare?
 Această politică este exprimată difuza, sau
acesta este definita într-un mod uşor măsurabil?
 Politiciile par să fie operaţionale sau punerea lor
în aplicare este puţin probabila?
24.05.21
24.05.21 75
75
Planificarea implementarii
 Calendar (personal, finante, materiale,
cunostinte tehnice, sistem administrativ)
 Mobilizarea sprijinului politic
 Studii pilot
24.05.21 76
Evaluarea impactului politicilor
 Care este impactul real al politicilor în cauză?
 Impactul este dorit, comparativ cu modificările aşteptate?
 Au fost gasite resurse necesare pentru a face
schimbarile?
 Costurile au fost un obstacol în calea punerii lor în
aplicare?
 Depăşirile de cost au împiedicat punerea în aplicare pe o
perioadă mai lungă sau pe o bază mai largă?
 Aceste politici sint acceptabile atât politic cit şi social?
 Efectele asteptate sint realizabile?
 Au fost ele realizate?
 Eforturile extraordinare sin t necesare pentru a
reproduce aceste efecte în alte circumstanţe?
24.05.21 77
Ciclurile de elaborare a politicilor
24.05.21 78
Noi politici educationale (1)
 Noile politici educaţionale au drept obiectiv prioritar realizarea unei
dimensiuni europene în educaţie.
 Europă unită nu se poate realiza şi nu poate să existe fără educaţie,
fără un învăţământ modern în care se respectă şi se integrează
valorile democraţiei.
 Una din valorile democraţiei care trebuie neapărat practicată în

învăţământ este respectarea drepturilor omului şi realizarea unei
democraţii participative.
 Pentru dezvoltarea „şcolii democratice” există câteva căi care trebuie

urmate:
- promovarea drepturilor omului, drept cadru al dezvoltării democraţiei
în şcoli
- practicarea democraţiei participative în şcoli
- dezvoltarea unei culturi organizaţionale democratice
24.05.21 79
 Drepturile omului furnizează un set de principii şi valori unanim
acceptate.
 Numeroase şcoli includ deja drepturile omului şi drepturile copilului sub
forma contractelor instituţionale, care stipulează drepturile şi
responsabilităţile participanţilor la activitatea şcolii (studenţi, cadre
didactice şi directori):
 - „carta şcolii” (Franţa, Germania, Italia, Suedia), concepută în termenii

drepturilor şi responsabilităţilor civice;
 - „şcoala model” (Belgia, Polonia, Elveţia, Olanda), care defineşte

obiectivele instituţionale, relaţiile cu părinţii, limitele autorităţii şi
libertăţile elevilor.
 În acest context, Comisia ONU pentru Guvernare Globală (1995) a

propus o grilă comună de drepturi şi responsabilităţi care ar putea
constitui baza cetăţeniei şcolare
24.05.21 80
Noi politici educationale (3) Drepturi (1)
 Securitatea vieţii – şcoala este răspunzătoare pentru
siguranţă (atât fizică, cât şi psihologică) a elevilor şi a
cadrelor didactice;
 Tratament echitabil – şcolile trebuie să monitorizeze
rezultatele şi realizările; dar şi pedepsele sau excluderile;
 Posibilitatea asigurării unui trai decent şi a propriei
bunăstări – educaţia şcolară reprezintă baza angajării
viitoare; elevii trebuie să dobândească abilităţi şi
competenţe de bază, care să faciliteze inserţia socială şi
economică;
 Definirea şi păstrarea diferenţelor dintre elevi prin
mijloace paşnice – dezvoltarea încrederii în propria
identitate şi a capacităţii de a dezvolta noi identităţi;
24.05.21 81
Noi politici educationale (3) Drepturi (2)
 Participarea la decizie, la toate nivelurile – aceasta
înseamnă recunoaşterea formală a participării elevului,
structuri deschise, acces la luarea deciziilor şi la
consiliile şcolare;
 Solicitarea liberă şi corectă a reparaţiilor pentru
nedreptăţi crase – sau dreptul copilului la egalitate în faţa
legii (principiul ordinii de drept);
 Acces egal la informaţie – acces liber la curriculum, fără
nici un fel de discriminare sau planuri oculte;
 Acces egal la bunurile globale – întreaga bază materială
a şcolii (biblioteca, baza sportivă, curtea şcolii, sala de
mese, toaletele şi laboratoarele) trebuie sa fie la
dispoziţia tuturor elevilor;
24.05.21 82
Responsabilitati
• Să contribuie la bunurile comune – proprietate şi
participare activă;
• Să ia în considerare consecinţele acţiunilor sale asupra
siguranţei şi bunăstării altora – şcoala este în câştig când
practicile şi procedurile aprobate au putere de normă;
• Să promoveze echitatea, inclusiv echitatea între sexe –
aceasta înseamnă cel puţin ca întregul corp profesoral şi
studenţii să fie familiari cu aspectele referitoare la
egalitatea şanselor şi cu politicile adiacente;
• Să protejeze interesele generaţiei viitoare urmărind
dezvoltarea şi apărarea bunurilor globale;
• Să păstreze patrimoniul cultural şi intelectual;
• Să fie participanţi activi la procesul de conducere;
• Să facă eforturi pentru a elimina corupţia.
24.05.21 83
 Aplicarea corectă a acestor drepturi şi
responsabilităţi fac din şcoală „un spaţiu al legii”.
 Democraţia participativă presupune implicarea
elevilor în luarea deciziilor şi în conducerea
şcolii. Această participare poate fi:
 Participare directă, bazată pe discuţii de grup în

consiliile elevilor, adunări generale sau parlamente
ale elevilor;
 Participare indirectă, în care elevii sunt reprezentaţi
de o delegaţie sau prin alegerea de către colegi.
24.05.21 84
 Aceste structuri şi medii instituţionale nu sunt suficiente
dacă ele nu au suportul unei culturi democratice. În
acest scop sint necesare urmatoarele abordari:
 Practicarea dialogului, a negocierii, a cooperării şi realizarea

consensului în situaţii cotidiene (fumatul în şcoală,
punctualitatea, fondurile pentru autobuzul şcolii, alegerea în
consiliile şcolare, muzica în şcoală, raportul elev – profesor,
disciplina în curtea şcolii etc.);
 Soluţionarea conflictelor şi a diferenţelor de opinii într-o manieră

non– violentă;
 Încurajarea muncii în echipă şi a învăţării prin cooperare precum

şi a unei atmosfere amicale şi neautoritare de lucru în clasă.
24.05.21 85
Deschiderea către comunităţi şi mediul social :
 Implicarea într-o mai mare măsură a comunităţilor în
rezolvarea unor probleme sociale care apar în şcoală.
 Violenţa în şcoală. Majoritatea profesorilor recunosc că este

vorba despre o violenţă socială care se manifestă în şcoală.
Totuşi, cercetările au arătat că există şi factori legaţi de
şcoală care privesc atmosfera din şcoală, modalitatea de a
soluţiona conflictele, relaţiile cu părinţii şi comunitatea, stilul
de conducere, cultura organizaţională, oportunităţile de
participare.
 O acţiune a întăririi relaţiei şcoală- comunitate a fost

realizată în Irlanda, în cadrul programului anului de tranziţie:
24.05.21 86
 Oferă elevilor o largă experienţă educaţională, în scopul
de a atinge un grad mai mare de maturizare, înainte de
a-şi continua studiile şi/sau o pregătire vocaţională.
 Este o punte care-i ajută pe elevi să facă trecerea de la
un mediu extrem de structurat la un mediu în care ei îşi
vor asuma o mai mare răspundere pentru propria lor
învăţătură şi luarea deciziilor.
 Elevii vor participa la strategii de învăţare active şi
experienţiale şi care îi ajută să dezvolte o gama de
tranziţie trebuie, de asemenea, să ofere elevilor un prilej
de a reflecta asupra dezvoltării unei conştientizări a
valorilor educaţiei şi instruirii în pregătirea lor pentru
solicitările mereu noi ale vieţii adulte, ale muncii şi ale
relaţiilor dintre oameni.
24.05.21 87
Noi politici educationale (8) Formarea
profesorilor (1)
 Un rol important în realizarea unei dimensiuni democratice,

europene în educaţie îl are formarea profesorilor.
 noi abordări ale predării şi învăţării (dezbaterea structurată,
rezolvare de probleme, brainstorming, învăţare asistată de
media, ateliere);
 Utilizare curriculum-ul ascuns în cadrul curriculum-ului non-
formal (investigaţia, reţelele, munca de teren, vizite, lucrul la
un proiect);
 Abordare interdisciplinară, holistică şi transversală a
curriculum-ului;
 Axare pe competenţe, îndeosebi pe abilităţile sociale, şi nu
pe cunoştinţe perimate;
 O nouă formă de învăţare, indispensabilă pentru viaţa
comunităţii, şi anume învăţarea traiului împreună;
24.05.21 88
Noi politici educationale (8) Formarea
profesorilor (2)
 Cooperare mai buna cu părinţii, cu media, cu ONG-

urile şi cu comunităţile locale;
 Incurajarea inovaţiilor, într-o abordare de jos în sus,
fără a aştepta instrucţiuni venite de la vârf;
 Educaţia în şcoală este numai o precondiţie a
educaţiei permanente şi nu punctul terminus al
traseului educaţional;
 Reflectare asupra propriei lor practici şi, în
consecinţă, devenirea de practicieni reflectivi;
 Stimularea să se concentreze asupra valorilor, în
special asupra valorilor- cheie ale educaţiei
cetăţeneşti (drepturile omului, pluralism politic,
ordinea de drept).
24.05.21 89

Politici Educationale - 1

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Politici Educationale - 1

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

UNIVERSITATEA DE STAT DIN MOLDOVA

CATEDRA DE STIINTE ALE EDUCATIEI

 Politica educaţională - ca disciplină ştiinţifică - se

 In învăţământul universitar din Moldova,

 Prezentarea cadrul mai larg al actualei mişcări de

 Abilitarea studentilor cu principalele concepte,

 Inţelegerea proceselor globale care determină

 Obiectivul cursului nu este doar de a face o

 Prezentarea propriu-zisă a practicilor va fi

 (a) filozofia subiacentă

 (b) metodologia folosită în elaborare /

 Organizaţia de Cooperare si Dezvoltare

 (a) recentele discuţii din UE relativ la dezvoltările de politică

 (b) conferinţe internaţionale de politici educaţionale -

 Tipurile de politici educaţionale;

 Ciclurile de elaborare a politicilor;

 Componentele şi nivelurile politicilor;

 Atribuţii şi organizare internă

 Modele de analiză şi elaborare de politici

 Studii de sinteză, analize şi proiecte elaborate de aceste instituţii

 Documentele de politici educaţionale ale UE (Procesul Lisabona,

 Evaluarea sistemelor educaţionale: teorii şi

 Modele de evaluare de sistem: Banca

 Studii de caz: anlizele anuale ale BM;

 Principalele politici sectoriale elaborate în

 Principalele proiecte internaţionale în

 Elaborarea şi evaluarea de politici

 (a) activităţii de atelier, inclusă în cadrul

 (b) unei teze de curs, pe o temă de interes

Clasificarea Internationala Standard a

 Scop – asigurarea corectitudinii la

6 0 (2) Compulsory Pre-school education

 Programul include activităţi educaţionale pentru

 Programul are drept scop dezvoltarea

Vîrsta tipică la începutul programului este de 3

 Pregătirea către şcoală este obligatorie. Se

 Are ca scop principal pregătirea multilaterală a

 Vîrsta tipică la începutul programului este de 6

 La rîndul său, el se împarte în:

 Programul cuprinde clasele I-IV şi este obligatoriu.

 Durata teoretică a programului este de 4 ani.

 Repartizarea activităţilor învăţătorilor şi a materiei

 Programul Nivelului 2 se caracterizează prin

 Contribuie la dezvoltarea aptitudinilor şi

 Durata cumulativă a învătămîntului la

 De regulă, la acest nivel învaţă tinerii şi

 Acest nivel al învăţămîntului nu este obligatoriu.

 Asigură pregătire teoretică fundamentală şi instruire

 Se realizează ca învăţămînt de zi în şcoli

 Durata teoretică a programului 2 ani.

 La absolvire se elibereaza un Atestat de

 Vîrsta tipică la începutul programului 16 ani.

 Durata teoretică a programului 3 ani. Durata

 La absolvire se elibereaza Diploma de

 Programul asigură, concomitent cu instruirea

 Se organizează în licee profesionale cu

 Durata teoretică a programului constituie 3-4 ani.

 La absolvire se elibereaza Diploma de

 Programul oferă, paralel cu învăţămîntul mediu de

 Programul oferă instruire profesională pentru o

 Programul oferă instruire profesională pentru o

 Aceste programe se află la hotarul dintre învătămîntul

 In Moldova învătămîntul mediu de specialitate se