Sunteți pe pagina 1din 33

Jocurile

Jocurile didactice
didactice
Intenţia principală a
jocului didactic
• Nu este divertismentul, ci asimilarea
de cunoştinţe, cu scopul pregătirii
copilului pentru şcoală şi viaţă.
• Pentru a atinge aceste scopuri, jocul
didactic trebuie să fie instructiv, să
consolideze, sistematizeze şi să
fixeze cunoştinţele.
Jocurile didactice
• alcătuiesc cea mai
cuprinzătoare categorie de
jocuri cu reguli,
• ele dinamizează acţiunea
didactică prin intermediul
motivaţiilor ludice care
sunt subordonate scopului
activităţii de predare-
învăţare-evaluare, într-o
perspectivă pronunţat
formativă şi se
diferenţiază de alte jocuri
prin prezenţa sarcinii
didactice.
Jocul didactic este:

• mijloc didactic de instruire şi educare a


copiilor de vârstă preşcolară;
• mijloc didactic de bază în educarea
limbajului şi cunoaşterii mediului
înconjurător;
• mijloc de realizare a liantului dintre
sarcina didactică şi acţiunea de joc.
Jocurile didactice
• sunt importante în activitatea
didactică de la clasă, deoarece:
– rezolvă prin conţinutul lor o mare parte
din problemele educaţiei intelectuale;
– au rol însemnat în consolidarea, adâncirea,
sistematizarea şi verificarea
cunoştinţelor.
Clasificarea jocurilor
didactice
• 1.- după criterii pedagogice (educaţia
cu exigenţele ei,
2.
• - după obiectivele urmărite: jocuri
senzoriale (auditive, vizuale, motorii,
tactile), jocuri de dezvoltare a
limbajului, jocuri de stimulare a
cunoaşterii interactive;
3.
• - după conţinutul instruirii: jocuri
matematice, jocuri muzicale, jocuri
sportive, jocuri literar/ lingvistice;
4.
- după forma de exprimare:
•jocuri simbolice, “a pretinde că...”
•jocuri de orientare,
• jocuri de sensibilizare,
•jocuri conceptuale,
•jocuri-ghicitori,
•jocuri de cuvinte încrucişate;
5.
• - după resursele folosite: jocuri
materiale, jocuri orale, jocuri pe bază
de întrebări, jocuri pe bază de fişe
individuale, jocuri pe calculator;
6.
• - după regulile instituite: jocuri cu
reguli transmise prin tradiţie, jocuri
cu reguli inventate, jocuri spontane,
jocuri protocolare;
7.
• - după competenţele psihologice
stimulate:
– jocuri de mişcare,
– jocuri de imaginaţie,
– jocuri de atenţie,
– jocuri de memorie,
– jocuri de gândire,
– jocuri de limbaj,
– jocuri de creaţie.
Jocul ca metodă
didactică
• Jocurile copiilor devin metodă de
instruire în cazul în care ele
dobândesc o organizare specifică şi
se succed în ordinea implicată de
logica cunoaşterii şi a învăţăturii.
Astfel copiii
• pot ajunge la descoperiri de adevăruri;
• îşi pot antrena capacitatea lor creativă,
• strategiile jocului didactic sunt strategii
euristice, în care se manifestă
spontaneitatea, inventivitatea, iniţiativa,
răbdarea, îndrăzneala, creativitatea şi
inteligenţa.
Structura constitutivă
Fiecare joc didactic are:
• conţinuturi;
• sarcina didactică;
• reguli;
• acţiunea de joc.
Conţinuturile
Cuprind cunoştinţele anterioare ale
copiilor, însuşite în cadrul
activităţilor comune cu întreaga
grupă, cunoştinţe ce se referă la om,
plante, animale, anotimpuri,
reprezentări matematice,
reprezentări despre societate etc.
Sarcina didactică
• o regăsim sub forma unei probleme de
gândire: de recunoaştere, denumire,
reconstituire, comparaţie, ghicire.
• Jocurile didactice pot avea acelaşi
conţinut, acestea dobândind un alt
caracter, datorită acestor sarcini
didactice pe care le au de rezolvat, de
fiecare dată altele.
Regulile jocului didactic
• sunt menite să arate copiilor cum să
se joace, cum să rezolve problema
respectivă, cum să participe la
activitate.
• Totodată regulile îndeplinesc o
funcţie reglatoare asupra relaţiilor
dintre copii.
Acţiunea de joc
• cuprinde momentele jocului şi fac ca
rezolvarea sarcinii didactice să fie
plăcută şi atractivă pentru copii. Ea
reprezintă de fapt desfăşurarea
propriu-zisă a jocului cu elementele
componente: de aşteptare, surprize,
ghicire, întrecere, apreciere.
Jocul didactic
• după obiectivele urmărite este folosit în cadrul
tuturor etapelor curriculare,
• iar după tipul activităţii jocul didactic este folosit
ca mijloc de consolidare, sistematizare, fixare şi
recuperare a cunoştinţelor.
• Indiferent de modul de folosire, jocul didactic îl
ajută pe copil să-şi angajeze întregul potenţial
psihic, să-şi cultive iniţiativa, inventivitatea,
flexibilitatea gândirii, spiritul de cooperare şi de
echipă.
Etapele jocului didactic

• -introducerea în joc;
• - explicarea jocului;
• - executarea jocului;
• - complicarea jocului;
• - încheierea jocului.
Desfăşurare
Jocul didactic se desfăşoară conform unei
metodologii specifice, în aplicarea căreia
trebuie să se ia în considerare următoarele
condiţii :
• jocul să se constituie conform categoriei
de activitate, urmărindu-se scopul şi
sarcinile ei;
• să fie pregătit minuţios de educatoare pe
baza dozării timpului şi a materialului
folosit;
• să fie variat, atractiv, să îmbine
elementele de joc cu cele de învăţare;
• să se introducă diferite elemente de joc şi
surpriză atunci când copiii dau semne de
oboseală sau plictiseală;
• să creeze momente de relaxare, în vederea
recuperării energiei nervoase a copiilor;
• să antreneze toţi copiii în activitatea de
joc;
• să fie proporţionat cu nivelul de vârstă al copiilor;
• să fie structurat în raport cu tipul şi scopul
categoriei de activitate desfăşurată;
• să solicite gândirea creatoare şi să valorifice cu
maximum de eficienţă posibilităţile intelectuale
ale copiilor;
• elementele de joc să fie introduse în orice
moment al activităţii;
• sarcinile didactice să fie repartizate în diferite
secvenţe progresive ca dificultate;
• explicaţiile privind desfăşurarea jocului să fie
clare, corecte, precise, să fie conştientizate de
către copii şi să le creeze o motivaţie pentru
activitate;
• jocul să se desfăşoare într-un cadru activ,
stimulator şi dinamic;
• sarcinile didactice să nu fie nici prea uşoare, nici
prea grele;
• regulile de joc să fie explicate clar şi să se
urmărească respectarea lor de către toţi copiii.
De ce utilizăm jocul
didactic
Folosirea jocului didactic în cadrul procesului
instructiv-educativ din grădiniţă este motivat de
faptul că:
• - randamentul activităţii este mai mare,
sistematizarea, fixarea şi verificarea
cunoştinţelor făcându-se în mod plăcut, activ,
temeinic;
• - gândirea copiilor este permanent solicitată şi
astfel în continuă formare;
• - determină dezvoltarea proceselor psihice ca:
independenţa, creativitatea, perseverenţa;
• - stimulează iniţiativa copiilor, în joc copilul devine
mai curajos, mai degajat, mai puţin inhibat;
• - contribuie la cunoaşterea mai rapidă şi mai
eficientă a copiilor;
• - dezvoltă spiritul de observaţie, de analiză, de
judecată,
• înlătură: monotonia, rutina, stereotipia,
• dă posibilitatea copiilor să-şi dezvolte vocabularul,
comunicarea devine mai permisivă;
• - oferă prilejul de a afla mai uşor cum gândesc
copiii şi de a adapta metodele didactice după logica
gândirii lor.
Dezvoltă virtuţi
• în copiii participanţi la joc:
comunicare, cooperare, răspundere,
flexibilitate, spontaneitate,
creativitate, încredere.
• Jocul este un instrument, un mijloc
de activizare permanentă a copiilor în
activitate.
Jocul didactic
• . trebuie pregătit din timp conform
cu etapele lui:
• organizarea,
• introducerea în activitate,
• desfăşurarea propriu-zisă ,
• valorificarea rezultatelor jocului.
În planificarea jocurilor
• educatoarea trebuie să cunoască situaţia
grupei, nivelul de pregătire, interesele
copiilor.
• Planificarea jocurilor didactice se vor face
pe baza studierii unei bibliografii bogate
(cărţi, cartoteci, culegeri de jocuri) şi
păstrarea în memorie a unui număr mare de
elemente de joc, de care să se poată folosi
în momentul cerut de orice împrejurare a
jocului.
Cerinţe
• Un pas important pentru buna desfăşurare a unui
joc didactic este explicarea lui.
• Educatoarea trebuie să descrie jocul şi în acelaşi
timp să îl demonstreze şi practic.
• Printr-un vocabular adecvat, lejer, fără
complicaţii, educatoarea va motiva jocul,
influenţând pozitiv climatul de joc.
• În continuare conducătorul de joc trebuie să
redea simplu şi clar jocul cu regulile sale.
• Prin cuvintele şi comportamentul ei educatoarea îi
va îndrumă pe copii spre acţiuni simple şi vesele.
Mijloace
• Educatoarea va pregăti din timp şi
materialele ilustrative, sau de orice
natură pe care le va folosi în joc.
Terapia prin joc
• În anumite cazuri, jocul, ca generator
de bucurie şi catarsis, devine mijloc
terapeutic însemnat pentru
echilibrarea psihică a copilului, pentru
eliminarea regresiilor afectiv-
comportamentale şi vindecarea
traumelor.

S-ar putea să vă placă și