Universitatea de stat de Medicina si

Farmacie ,,Nicolae Testemițanu”

Boala Wilson (degenerescența hepato-lenticulara)

 • Ce reprezinta Boala Wilson?

Boala Wilson este o afectiune neurodegenerativa a metabolismului cuprului si se caracterizeaza prin

pierderea capacitatii ficatului de a elimina cuprul prin bila si incorporarea acestuia in ceruloplasmina hepatica-
proteina transportoare. Drept consecinta cuprul se acumuleaza in ficat ,rinichi ,cornee, ganglionii bazali ,materia
alba cerebeloasa si in alte structuri ale creierului.

In 1912 Samuel Wilson a descris-o pentru prima data ca o afectiune familiala care asociaza
simptome neurologice si ciroza hepatica.
Frecvența si incidența
• Aproximativ 1:30.000 suferă de boala lui
Wilson.
• Primele simptome apar : 5-45 de ani
• Majoritatea persoanelor cu virsta 13-24 ani
prezinta simptomele
• Dupa vârsta de 6 ani, problemele hepatice -
cele mai frecvente, simptomele sistemului
nervos nu apar dupa vârsta de 10 ani.
Patogenie si cauze
• Boala este o afecţiune autozomal-recesivă, cauzată de o
mutaţie/deleţie la nivelul genei ATP7b de pe braţul lung al
cromozomului 13, ce codifică o proteină transportoare
transmembranară, o ATP-ază, care realizează atât transferul
cuprului în ceruloplasmină, cât şi excreţia biliară a acestuia.

• Mutatie lipsa încorporării cuprului în ceruloplasmină

scăderea marcată a excreţiei biliare a cuprului acumularea
excesivă în hepatocit ,ulterior şi în alte ţesuturi efectul toxic
celular al cuprului realizat prin acumularea de radicali liberi
oxidarea lipidelor, enzimelor şi proteinelor citoscheletale
inducerea apoptozei celulare leziuni tisulare
Manifestare
• Orice persoana cu boala hepatica recurenta si simptome neurologice inexplicabile
medical necesita investigare pentru boala Wilson.
• Afectarea hepatica poate avea 4 forme de manifestare:
-hepatita acuta,
-hepatita cronica acutizata,
-hepatita fulminanta,
- ciroza.
Episoade repetate de hepatita pot apare dea lungul a mai multor ani de zile inainte de
declansarea semnelor neurologice.
 
• In stadiu final toti pacientii vor dezvolta ciroza hepatica. Lezarea hepatica fulminanta
poate conduce la eliberarea brusca a cuprului in sange cu instalarea anemiei
hemolitice, conditie amentatoare de viata daca nu este corectata prompt.
• Manifestarile neurologice pot apare fara boala hepatica si se prezinta sub o varietate
de semne si simptome, incluzind: tremorul, spasticitate, rigiditate sau coree
Forme ale degenerarii hepatolentice
Există 5 forme:
• Abdominala. Dezvoltarea lentă asimptomatică este caracteristică acestei
forme, motiv pentru care se numește și ea latentă. Această formă se dezvoltă
în principal la copiii cu vârsta cuprinsă 6 -14 ani. Cele mai frecvente
simptome ale formelor abdominale sunt durerea abdominală, pierderea
poftei de mâncare, greața, respirația, diareea. Adesea, această afecțiune a
copilului poate fi însoțită de funcționarea normală a ficatului, din cauza
căreia forma abdominală a bolii nu poate fi luată în considerare și exclusă
din greșeală.
•
• Rigid-aritmohiperceptic . Cursul bolii este dinamic și apare mai des la
copii și adolescenți. O boală de acest tip afectează în mod obișnuit sistemele
musculo-ligamentoase și nervoase și, de asemenea, are un efect negativ
asupra mușchiului inimii, cauzând întreruperea ritmului său contractil.
Boala are o durată de 2-3 ani și se termină cu moartea.
Forme ale degenerarii hepatolentice
• Tremor, rigiditate. Forma cea mai comună a bolii. Apare în
principal în perioada adolescenței. Are o natură lentă și este însoțită de
o creștere a temperaturii (până la 37,5 ° C), dezvoltarea unei forme
severe de rigiditate și tremor de mușchi ritmic (2-8 jitter / sec).
Speranța de viață este de până la 6 ani.
• Scuturarea. Formă lentă, mai frecventă la o vârstă fragedă (20-30
ani). Se manifestă prin tremurături ale membrelor, monotonie de
vorbire, schimbări în psihic, blocaje afective, rigiditate și hipotonie ale
mușchilor. O persoană cu această formă de boală poate trăi mai mult
de 15 ani.
• Ciclul extrapiramidal. Cea mai rară formă de boală. Se
caracterizează prin simptome tipice asupra cărora paralizia membrelor
și forma complexă de demență încep să devină treptat predominante.
Durata de viață după declanșarea bolii este limitată la 6-8 ani.
Simptome

Hepatice:
• -hepatomegalie, splenomegalie
•  icter, ascita, edeme periferice, oboseala
•  tendinta la sangerare prelungita si echimoze (vanatai) 
Neurologice:
• simptome parkinsoniene-rigiditate, bradikinezie
• dizartrie, tremor in repaus sau activitate, distonia fetei
• disdiadocokinezia, scris tremurat, incoordonare, miscari ale ochilor
anormale
• diskinezie respiratorie-tuse neobisnuita
• polineuropatie.
Simptome
Semne psihiatrice:
• comportament hiperkinetic, iritabilitate sau furie
• labilitate emotionala, psihoza, manie, dificultate in concentrare
• comportament anormal, modificari ale personalitatii, depresii, schizofrenie.
• 
Afectarea oaselor scheletului:
• osteoporoza, osteomalacie, condrocalcinoza
• osteoartrita, hiperlaxitatea articulatiilor.
• 
Afectarea oculara:
• prezenta inelului Kayser-Fleischer-Kornealring (KFK): un inel brun sau verzui la
marginea limbului corneean
• cataracta in floare de soare-stralucitoare si colorata, vizibila numai la lampa cu fanta,
nu afecteaza vederea
• strabism exotropic, neurita optica
• orbire nocturna.
Simptome
Alte simptome pot fi:

• colorarea verzuie a unghiilor, anemie.

 

Afectarea hepatica este manifestarea comuna initiala la copii.

Aproximativ 40-50% dintre pacienti prezinta afectare hepatica
si 30-50% simptome si semne psihiatrice si neurologice
Inelul KFK
Diagnostic
Studii de laborator
nivelul seric al cuprului scazut (normal 80-168 mcg/dL)
• nivelul seric al ceruloplasminei scazut <20mg/dL (normal 20-60 mcg/dL)
• nivelul de ceruloplasmina ar putea fi normal la femeile care i-au
contraceptive orale si in timpul sarcinii; poate fi scazut in aceruloplasmie,
scleroza multipla, boala Huntington
• nivelul cuprului urinar crescut >100mcg/24 ore (normal 10-80mcg/24
ore)
• hipercalciurie si sindrom Fanconi secundar cu acidoza tubulara si/sau
aminoacidurie in afectarea renala
• hipoparatiroidism
• anemie hemolitica cu test Coombs negativ
• nivelul transaminazelor anormal.
Diagnostic
Studii imagistice
• Radiologia sau absorbtiometria (DEXA) indica osteoporoza
• CT craniana arata atrofie cerebrala si hipoatenuarea
putamenului.
• Rezonanta magnetica nucleara a creierului arata acumularea
cuprului in ganglionii bazali, talamus, nucleii dintati si materia
cerebeloasa alba, alaturi de atrofie corticala, largirea
ventriculilor.
• Ecografia transcraniana evidentiaza hiperecogenitatea
nucleilor lenticulari la pacientii asimptomatici si este mai
sensibila decat RMN-ul.
• noduli de regenerare de marimi diferite.
Diagnostic
• Studii imagistice:
• Scanarea cu Tc99 si spectroscopia RMN.
• Biopsia hepatica arata depozite hepatice de cupru crescute prin
masurarea spectroscopica, marcarea histochimica cu rhodanina.
• Analize genetice de identificare a genei ATP7B.
• Examinarea oftalmologica la lampa cu fanta pentru evidentierea
cataractei in floare de soare si a inelului Kayser-Fleisher.
• Examenul histopatologic arata in tesutul cerebral: degenerare
cavitara, glioza, depozite de cupru in ganglia bazala, celule Opalski,
pierderi neuronale; in tesutul hepatic: acumularea cuprului difuza in
citoplasma, macro si microsteatoza, nuclei glicogenati, inflamatie
periportala, infiltrat mononuclear, necroza lobulara, fibroza in punte si
corpi Mallory. Tardiv se instaleaza ciroza cu noduli de regenerare de
marimi diferite.
Tratament
Medicamentos:
D-Penicilamina leaga cuprul si formeaza complexe solubile care se excreta prin urina. Acesta poate
determina reversibilitatea semnelor neurologice, a inelului Kayser-Fleischer si cataractei. Amelioreaza
simptomele psihiatrice, aminoaciduria, peptiduria si boala hepatica.
 
•Efectele adverse ale D-penicilaminei sunt reactii alergice, prurit, cefalee, greata si afectare ganglionara.
Uneori produce insuficienta de fier. In aceste cazuri tratamentul va trebui reinceput cu doze mici care se
vor mari gradual ulterior.
•
Acetatul de zinc induce sinteza metalothioninei in celulele intestinale, substanta care are o afinitate
crescuta pentru cupru si previne absorbtia acestuia. Cuprul este excretat in scaun impreuna cu celulele
intestinale degenerate. Acetatul de zinc poate fi indicat gravidelor.
•
Trientina leaga cuprul si creste excretia sa urinara.
•
Tetrathiomolibdatul de amoniu leaga cuprul din tesuturi si blocheaza absorbtia intestinala.
•
Terapia de mentinere include combinatia intre acetat de zinc si doze mici de penicilamina sau trientina.
Tratamentul
• Chirurgical: presupune transplantul hepatic
ortotopic si este indicat la pacientii cu insuficienta
hepatica acuta sau la cei care nu raspund la
terapia medicamentoasa.

Dieta presupune alimente cu continut scazut in

cupru: 1mg/d. Alimentele care contin cantitati
mari de cupru sunt: scoicile, ficatul, ciupercile,
brocoli, ciocolata si nucile. Este necesara
suplimentarea vitaminei A
Prognostic
Ameliorarea apare la 5-6 luni de la initierea terapiei si se
mentine 24 de luni. Deficitele care raman dupa 24 de luni vor fi
permanente.
 
• Simptomele psihiatrice se pot remite ca si multe simptome
neurologice. Pacientii pot avea complicatii secundare cirozei,
hipertensiunii portale, varicelor esofagiene si hipersplenismului
care determina trombocitopenie si leucopenie.
 
• Pacientii care se prezinta cu insuficienta hepatica fulminanta au
o rata a mortalitatii de 70%.
Multumesc!
• Aveti intrebari? (sper ca nu)