Sunteți pe pagina 1din 10

PETRECEREA

TIMPULUI LIBER
Scurt istoric
 Ideea de timp liber este vehiculată încă
din antichitate.
 Încercând o definiţie, Aristotel spunea că
timpul liber nu înseamnă sfârşitul
muncii, ci , dimpotrivă, munca înseamnă
sfârşitul timpului liber.
 Timpul liber trebuie consacrat artei,
ştiinţei, filozofiei.
Definirea timpului liber

 Timpul liber este un ansamblu de


activităţi în care individul poate să se
dedice din plin, după preferinţe,fie
pentru a se reface, fie pentru a se distra,
fie pentru a-şi dezvolta informarea sau
formarea , după ce şi-a îndeplinit
obligaţiile sale profesionale, familiale şi
sociale.
Ce reprezintă timpul liber
 Timpul liber se constituie dincolo de obligaţiile
şcolare, profesionale, familiale sau sociale.
 Timpul liber diferă de la un tip de societate la
altul, depinzând în general de gradul de
dezvoltare socio-economică a societăţii
respective.
 Timpul liber are activităţi stabilite de individ şi
sunt efectuate cu plăcere de acesta.
 Timpul liber este reprezentat prin
destindere,divertisment şi dezvoltare .
Cele trei funcţii ale timpului liber
 Funcţia de destindere constă în refacerea organismului după o
zi de muncă, de şcoală, regenerarea capacităţilor fizice prin
activităţi de relaxare.

 Funcţia de divertisment a timpului liber vizeaz ă crearea


climatului optim de viaţă şi se realizează prin activităţi
distractive, dar care pot avea ca efect consumarea unei cantit ăţi
mari de energie, timp şi care al ătuându-se oboselii produse de
munca şcolară/ sarcini de serviciu are consecinţe negative.

 Funcţia de dezvoltate a personalit ăţii , funcţie ce preocupă în


mod deosebit oamenii şcolii, părinţii, societatea în general,
căci este prin excelenţă o funcţie educativă sau autoeducativă.
Ea vizează satisfacerea intereselor, înclinaţiilor, aptitudinilor
de tip artistic, tehnic, îmbogăţirea vieţii spirituale prin lectur ă,
vizionări de spectacole, vizite în muzee, activit ăţi de creaţie,
etc.
Valorificarea timpului liber
 R. Covey indică direcţiile spre care ar trebui să ne orientăm
pentru a da valoare timpului nostru. Autorul ne sugerează să ne
călăuzim în viaţă după busolă, căutând "nordul autentic", şi nu
după ceas.

 Prima reprezintă "viziunea noastră, valorile, principiile, crezul,


conştiinţa - ceea ce simţim că e cu adevarat important şi felul în
care ne orientăm în viaţă".

 Ceasul semnifică "angajamentele, răspunderile, planificările,


scopurile, activităţile noastre - ceea ce facem cu timpul nostru
şi modul în care reuşim să-l administram".

 Problemele apar atunci când cele două elemente nu se mai


suprapun şi ne cheltuim mai tot timpul cu lucruri care nu sunt
importante.
Organizarea timpului liber
Proiectarea şi organizarea timpului liber ne determină să
înţelegem că orice acţiune de destindere şi de
divertisment a elevilor urmeaza trei trepte:

1) Pregătirea activităţilor extraşcolare potrivit capacităţilor


intelectuale şi motivaţionale;
2) Desfăşurarea activităţilor personale şi timpul liber prin
cultivarea iniţiativei, inventivităţii şi comportamentului
civilizat;
3) Valorificarea formelor de petrecere a timpului în zilele de
şcoală, la sfârşit de săptamână şi în vacanţă.
Timpul liber pentru adolescenţi
 Modalităţi de organizare a timpului pentru adolescenţi sunt
multiple: sport, muzică, lectură, excursii, calculator, televizor,
reviste, întalniri cu prietenii etc, toate sunt surse de informare şi
dezvoltare a umorului, inteligenţei unei persoane.
 Organizarea timpului adolescenţilor se bazeaz ă pe activitatea
intelectuală, pe sănătatea şi dorinţa de explorare a celor două
culmi: om şi natură.
 Desfăşurarea activităţiilor extraşcolare pe baza iniţiativei şi
inventivităţii reprezintă dorinţa mare a tuturor elevilor să se
relaxeze, practicând diversele hobby-uri din societate.
 Inventivitatea proprie fiecărui elev, determină de altfel
modalitatea originală de organizare a timpului liber.
Pentru a fi unic şi creativ, elevul îşi construieşte "un stil" în
petrecerea timpului, compatibil cu personalitatea şi interesele
lui.
Timpul liber pentru adolescenţi
 Arta este proprie spiritului liber şi cu multă imaginaţie, sportul
este propriu spiritului competitiv, informatica şi matematica
este specifică spiritului logic şi pentru fiecare disciplină şi arie
culturală, personalitatea elevului, în general, îşi găseşte timp
pentru a se manifesta.

 Pentru a da valoare acţiunilor extraşcolare efectuate de elevi


înseamnă de fapt să dai valoare elevului şi să-l consideri o
persoană capabilă de a-şi cunoaşte şi de a cultiva propriile
interese. Dacă în vacanţă, timpul elevului pare nesfârşit, iar
excursia, lectura, spectacolele, concertele sunt optime pentru a
lărgi orizontul lui cultural, la sfârşit de săptămâna, timpul este
limitat ca modalitate de relaxare şi se va regăsi în activităţi ca:
muzică, film, întâlniri cu prietenii, sportul şi calculatorul.
Concluzii:
 Dobândirea deprinderilor de organizare a timpului liber
face posibilă atitudinea pozitivă de acţiune şi decizie în
viaţa socială - o autoevaluare în lupta cu timpul şi a
câştiga “bucuria de a şti să trăieşti”.

 Managementul timpului nu are nicio legătura cu timpul,


ci cu energia, cu inteligenţa ta şi cu atitudinea ta faţă de
tine însuţi. Și primul lucru pe care-l ai de realizat este să
afli care îţi sunt dorinţele, interesele, pasiunile şi valorile
personale ce îţi conduc viaţa. Abia apoi, înveţi să creezi,
să reorganizezi şi reordonezi acele activităţi prin care îţi
vei canaliza energia spre realizarea a ceea ce doreşti.
Atitudinea justă presupune să te înţelegi, să te încurajezi,
să te stimulezi, să te respecţi şi să te preţuieşti şi atunci
vei avea tot timpul din lume.