Sunteți pe pagina 1din 16

* Analiza sintetică a textelor literare

din manuale/curriculum, clasa III.


* Cuprins :
*Analiza critică a cadrului curricular
*Raportul dintre scriitorii din literatura
română și literatura universală
*Raportul dintre texte originale și texte
adaptate
*Raportul dintre textele populare și
textele culte
*Texte suplimentare pentru fiecare gen
literar.
*Analiza critică a cadrului
curricular
Disciplina Limba și literatura română are un rol deosebit de important în
formarea personalității elevilor, în formarea unor deprinderi și abilități
necesare pentru a le asigura accesul școlar la învățarea pe toata durata
vieții și integrarea activă într-o societate bazată pe cunoaștere.
In acest sens, programele școlare de limba si literatura romana sunt
realizate pe baza pe modelului comunicativ-functional ,model ce
presupune studiul integrat al limbii, al comunicarii si al textului literar,
fiind adecvat nu doar specificului acestui obiect de studiu, ci si
modalitatilor propriu-zise de structurare a competentei de comunicare a
elevilor. De asemenea,modelul comunicativ-functional este comun
pentru disciplinele cuprinse in aria curriculara
Limba și comunicare,ceea ce asigura o perspectiva unitara in abordarea
competențelor.
* Modelul curricular al disciplinei este omogen, competentele generale si specifice
urmarind progresia achizitiilor de la clasa I la clasa a XII-a, intr-un parcurs esalonat,
in cadrul caruia fiecare ciclu si nivel de invatamant are o dominanta,care se reflecta
intr-un anumit decupaj al continuturilor.
Domenii de continuturi:
Invatamant primar (clasele I-IV)
-Lectura/ citire
-Cartea
-Alfabetul
-Citirea cuvintelor si a propozitiilor
-Citirea textelor
-Textul literar
-Textul narativ
-Textul liric
-Textul nonliterar
Cadrul curricular cuprinde urmatoarele elemente:
-Competențele specifice disciplinei
-Administrarea disciplinei
-Repartizarea orientativă a orelor pe unități de conținut
-Unitățile de învățare care includ sisteme de unități de competențe:
* Raportul dintre scriitorii din literatura
română și literatura universală

Raportul dintre literatura română șI literatura universală


Literatura română este literatura scrisă de autori români. În același
timp, termenul se referă la întreaga literatură scrisă în limba română.
Având în vedere faptul cã rãdãcinile cele mai adânci ale literaturii
române sunt în basme, legende și în creația folcloricã, putem spune cã
literatura românã s-a nãscut chiar înainte ca oamenii sã scrie, fiind
deci imposibil de datat acest început.

Literatura universală nu este,cum s-ar crede ,o sumă simplă a tuturor


literaturilor lumii,dar pe lângă criteriul cantitativ,la fel de important
este calitativ,de valoare,pentru că literatura universală nu include și
studiază toate operele din toate literaturile lumii,ci doar
capodoperele,operele clasice,de valoare universală.
În manualul de limba și literatura română la clasa a III-a ,am depistat un șir întreg de autori care și-
au adus aportul în literatură prin lucrările sale printre care de frunte sunt scriitorii:
Maria Petrea ,,Cartea,, ,Petru Cărare,,Toamna în Moldova,,; Mihai Eminescu,,Ce te legeni...,,, Ion
Vatamanu,,Către păsări,,; Dmitrie Bolintineanu,,Mama lui Ștefan cel Mare,,; Vasile
Romanciuc,,Am trei flori,,; Elena Farago ,,Ajunul Crăciunului,,;
Grigore Vieru,,Cântec de Primăvară,,; Vasile Alecsandri cu pastelul ,,Dimineața,,;
M.Popescu,,Paștele,,;
Vali Stavu,,Lecția de hărnicie,,; Alexandru Donici cu fabula,,Racul ,broasca și o știucă,,;
Gellu Naum,,Cartea cu Apolodor,,.

De asemenea în manualul de clasa a III –a ,am descoperit și lucrări în proxă atât a autorilor români
,cât și lucrările sau fragmentele de lucrări ale autorilor din literatura universală.Printre autori de
frunte ,care au și mai multe lucrări din literatura română sunt:
Mircea Santimbreanu,,Aritmetica învățării,,; ,,Cheița,,
Călin Gruia ,,Sărbătoarea frunzelor,,; ,,Noi,albinele,,
Ion Agârbiceanu ,,Culesul porumbului,, ; ,,Culesul viilor,, ; ,,La săniuș,, ; ,,Salcâmi în floare,,
Alexandru Vlăhuță ,,Ștefan cel Mare și Vrâncioaia,,; ,,Cea mai fericită zi,,
George Coșbuc ,,Zilele de toamnă ,, versuri; ,,Decembrie,,
Mihail Sadoveanu ,,Colindătorii,, ; ,,Moș Viscol și Primăvara,,; ,,Povestea cu privighetoarea,,;
,,Veverița,,
Cezar Petrescu ,,Cuibul de Păsărele,, ; ,,Fram ,ursul polar,,
*La fel în manual sunt lucrări și fragmente de lucrări ale
autorilor din literatura universală:
Hans Christian Andersen ,,Crăiasa zăpezii,, ;
,,Ghiocelul,,
Edmond de Amicis ,,Biblioteca din Stardi,,
E.T.A.Hoffman fragment ,,Pomul de Crăciun ,,din
,,Spărgătorul de nuci,,
Silvia Kerim ,,Copacul cu viața veșnică,,
Jill Tomlinson,,Puiul de Bufniță,,
*Raportul dintre texte
originale și texte adaptate

Texte originale- sunt textele în care fiecare acțiune este desfășurată


amănunțit, au o structură mai voluminoasă, conține mai multe personaje.
Texte adaptate- sunt textele preluate, unde avem specificate doar ideile
principale, adică rezumatul textului original, după structură este mic, sunt
prezente doar câteva personaje.
Continuand demersurile intiate la inceputul clasei a II-a, optionalul
„Literatura pentru copii“, clasa a III-a va accentua interesul copilului pentru
lectura si va contribui atat la imbogatirea si dezvoltarea cunostintelor,
cultivarea si imbogatirea limbajului prin formarea si dezvoltarea unui
vocabular adecvat, cat si la stimularea capacitatii de receptare a textului
literar si nonliterar, la dezvoltarea capacitatii de exprimare orala si scrisa si a
celei creative
* GENUL EPIC
Genuri şi specii predilecte în literatura pentru copii, ca şi în
literatura naţională, au un conţinutul tematic ce se conturează în
jurul
marilor teme:
1. universul copilăriei (familie, şcoală)
2. natura şi vieţuitoarele,
3.trecutul istoric,
4.personalităţi, modele, exemple.
Legenda -este o specie a literaturii populare, mai ales în proză,dar
şi înversuri, dee obicei redusă ca dimensiune, care, utilizând
evenimente
miraculoase şi fantastice, tinde să dea explicaţie genetică şi în
genral cauzală unor fenomene, întâmplări, caracteristici ale
plantelor,animalelor, omului, etc.
Basmul este specie a genului epic, naraţiune în proză îndeosebi şi
mai puţin în versuri, în cuprinsul căreia, cu ajutorul unor
mijloace tradiţionale se povestesc întâmplări fantastice, puse pe
seama unor personaje sau forţe supranaturale, din domeniul
irealului.
* Basmul este specie a genului epic, naraţiune în proză îndeosebi şi mai
puţin în versuri, în cuprinsul căreia, cu ajutorul unor mijloace
tradiţionale se povestesc întâmplări fantastice, puse pe seama unor
personaje sau forţe supranaturale, din domeniul irealului.
Schita-în proză, de dimensiuni reduse, cu o acțiune restrânsă la care
participă un număr mic de personaje, în care se redă o întâmplare
scurtă și simplă, caracteristică pentru un individ sau pentru viața
socială
Povestirea este de mică întindere, relatează un singur fapt, are
personaje puține, iar interesul cititorului se concentrează asupra
situației narate.
Snoava-în proză de scurtă întindere și de factură umoristică, în care
sunt ironizate defectele și/sau viciile omenești.
Fabula-scurtă povestire alegorică, care aparține genului epic, de obicei
în versuri, în care autorul personifică animale, plante, fenomene ale
naturii și lucruri care satirizează anumite năravuri, deprinderi,
mentalități sau greșeli cu scopul de a le îndrepta.
*Raportul dintre textele
populare și textele culte
* Textele populare sunt manifestări discursive care sunt încadrate în
textele recreative ale unei culturi specifice. Principala lor funcție este
de a distra și învața indivizii prin utilizarea unor resurse narative sau
discursive care evidențiază un caracter tradițional.

* Datorită transmiterii lor generaționale, textele populare sunt în mod


obișnuit predispuse la tot felul de schimbări și contribuții care sunt
făcute pentru a le adapta la un context social mai potrivit sau pentru a
le menține actualizate cu privire la dezvoltarea culturală de la care au
provenit.

* În textele populare pot fi considerate mai multe "genuri", sau forme


discursive care le fac atât de variate și pitorești. Printre principalele
texte populare se numără enigma, cântecul, glumă, proverb și parodie;
toate acestea cu versiuni multiple și modalități de manifestare.
*Tipuri de texte
populare
Ghicitoare
Ghicitul este un text popular al unui personaj foarte scurt, a cărui manifestare cea mai frecventă este
de obicei orală. Se compune din expunerea unei presupuse probleme sau ghicitori din partea unui
emitent pentru ca destinatarul să o poată rezolva printr-un răspuns foarte scurt sau exact.
Gluma
Este o manifestare populară al cărei scop principal este de a distra și de a provoca râsul
interlocutorului, prin expunerea unei situații cu o temă variată și o dezvoltare simplă, dar cu un
rezultat surprinzător și plin de bucurie
Parodia
Este o manifestare populară cu o sarcină plină de umor, care urmărește să reinterpreteze și să
caricatoreze anumite elemente (indiferent dacă sunt persoane, locuri sau evenimente) ale unei culturi.
Poate fi considerată o imitație care provoacă batjocură, iar manifestarea ei poate fi scenică, orală,
scrisă chiar și ilustrată.
Textele culte- este fixat în scris, dar are și variantă orală (prelegeri, dizertație, dezbatere)
Acestea sunt: pastelul, imnul, legenda, schița, povestirea.
*Texte suplimentare
pentru fiecare gen
* Genul epic:
,,Din nou la școală”de Aurel Ciocanu
literar.
,,Caietele ingamfate” de Sonia Larian
Școala lui Guguta de Spiridon Vanghelie
,, Veverița norocoasă” de Ada Zaporojanu
,,Lebăda ” de Lev Tolstoi
Legenda vitei de vie-folclor
Balada unui greier mic de George Topârceanu
Stefan Vodă și codrul (balada) de Vasile Alecsandri
Divan de oameni bătrâni text din folclor
Genul liric:
,,Suna clopoțelul” de Radu Cârneci
,,Cartea-Om și Omul-carte ,,de Ion Hadarca
,,Toamna” George Topârceanu