Sunteți pe pagina 1din 17

Metodica predării înotului

Formarea deprinderilor motrice la


înot
 Formarea deprinderilor motrice la înot se realizează în
trei faze:

- prima fază constă în învăţarea diferitelor elemente ale


mişcării şi îmbinarea lor într-o acţiune integrală,

- în a doua fază se elimină mişcările suplimentare şi încordarea


musculară inutilă,

- a treia fază este legată de perfecţionarea deprinderii


motrice, proces mai îndelungat care continuă şi în procesul de
antrenament şi duce la apariţia amprentei personale asupra
execuţiei deprinderii.
Factori specifici care influenţează
formarea deprinderii de înot
Înotul este o deprindere motrice specifică,
datorită mediului în care se practică,
determinat de:

- lipsa sprijinului solid,

- poziţiei orizontale a corpului şi a capului

- respiraţiei acvatice.
Factori specifici care influenţează
formarea deprinderii de înot
 Vârsta de 5-7 ani este propice însuşirii înotului, la această vârstă sistemul
nervos este destul de dezvoltat pentru a putea participa cu succes la
un proces organizat de învăţare a înotului şi însuşirea unor tehnici de
bază ale unui procedeu.

 Capacitatea de concentrare a copiilor de 5-7 ani permite


efectuarea exerciţiilor de învăţare specifice înotului.

 Din punct de vedere fiziologic sunt câteva probleme specifice


legate de necesitatea modificării într-o măsură oarecare a unor
reflexe:
- extensia cervicală,
- închiderea ochilor,
- oprirea respiraţiei (apnee involuntară).

 Motivaţia are o mare importanţă în însuşirea înotului


Sarcinile şi condiţiile unui curs de
învăţare a înotului
La organizarea cursurilor de învăţare a înotului iniţial
trebuie alcătuit programul acestui curs.
Aceasta se face ţinând cont de:

- particularităţile şi numărul elevilor,

- numărul şi calificarea instructorilor,

- condiţiile materiale existente

- durata cursului (nr. de lecţii - 12-16 lecţii ).


Sarcinile şi condiţiile unui curs de
învăţare a înotului
Baza materială influenţează în bună măsură programul cursului:

- durata lecţiilor se corelează cu temperatura apei, dacă


bazinul este acoperit sau descoperit

- numărul elevilor din grupă va ţine cont de adâncimea apei


(apă adâncă - grupă mai mică),

- dacă bazinul este public, în alcătuirea orarului se ţine cont de


spaţiul rezervat celorlalte activităţi,

- distanţa la care se află bazinul determină luarea unor


măsuri privind deplasarea elevilor.
Alcătuirea grupelor pentru învăţarea
înotului
Criteriul principal ce stă la baza alcătuirii grupelor de iniţiere este cel
al omogenităţii, din punct de vedere al vârstei şi al nivelului de
pregătire.

Nu se alcătuiesc grupe separate în funcţie de sex şi este indicat să


se alcătuiască grupe omogene ca vârstă şi nivel de pregătire, astfel
vom avea grupe de copii de 6-7 ani, 8-9ani, 10-1 1 ani, etc.

În funcţie de nivelul de pregătire copii se împart în trei grupe


valorice, aproximativ omogene:
- copii care nu ştiu de loc să înoate;
- copii care stăpânesc unele elemente de înot;
- copii care cunosc într-o oarecare măsură tehnica unui
procedeu de înot.
Lecţia de înot
Forma fundamentală de instruire este lecţia.

Orientarea ei este determinată de locul pe care îl


ocupă în şirul lecţiilor şi de scopul întregului curs de
înot, adică învăţarea tehnicii procedeelor de înot.

Sarcinile lecţiei sunt specifice înotului (ex. învăţarea


mişcărilor de braţe sau învăţarea coordonării
mişcărilor, etc.), dar lecţia de înot rezolvă şi
unele obiective generale ale educaţiei fizice cum ar
fi: dezvoltarea fizică armonioasă, călirea
organismului, etc.
Lecţia de înot
 Sarcinile şi conţinutul lecţiilor se stabilesc
în funcţie de cunoştinţele acumulate în
lecţiile precedente şi pregătesc elevii pentru
realizarea obiectivelor lecţiilor viitoare.

 În funcţie de nivelul de pregătire al elevilor şi


de scopul urmărit, lecţiile de înot sunt:
- de iniţiere,
- de perfecţionare,
- de antrenament.
Durata lecţiei
Durata lecţiei de înot este determinată de aceste criterii.
Cele de iniţiere au o durată de 50 de minute, dar ea
poate creşte în concordanţă cu nivelul de pregătire şi
vechimea de înot până la 2,5 ore în cazul lecţiilor de
antrenament la înotătorii de performanţă.
Proporţional cu durata lecţiei creşte volumul de înot şi
intensitatea efortului.

În unele cazuri, durata părţilor lecţiei pot suferi


modificări, în funcţie de temperatura apei şi a aerului.
Temperatura optimă a apei, în cazul lecţiilor de iniţiere,
este de 28-29°C, la copiii de 4-6 ani chiar 30°C.
Structura lecţiei
 Structura lecţiei de înot corespunde, în general,
structurii lecţiei de educaţie fizică, diferenţele fiind date
de specificul disciplinei. De exemplu, în cazul lecţiei de
iniţiere nu se pune accent pe dezvoltarea forţei sau a
vitezei.

 Lecţia de înot are trei părţi:


- pregătitoare,
- fundamentală şi
- de încheiere

În ele se regăsesc în mare parte verigile lecţiei de educaţie


fizică.
Structura lecţiei
 Partea pregătitoare a lecţiei de înot are ca scop pregătirea
organismului pentru lecţie şi dezvoltarea unor calităţi fizice
cum ar fi mobilitatea, supleţea şi capacitatea de
coordonare a mişcărilor.

 Prima parte a lecţiei se desfăşoară pe uscat, ea cuprinde


veriga organizatorică, exerciţii de dezvoltare fizică generală şi
exerciţii pentru dezvoltarea mobilităţii şi stretching, precum şi
o serie de exerciţii specifice pentru învăţarea tehnicii înotului.

 Partea pregătitoare se continuă în apă cu exerciţii şi jocuri de


acomodare cu apa.

 În cazul lecţiilor de antrenament şi de perfecţionare, se


realizează încălzirea în apă.
Structura lecţiei
 Partea fundamentală a lecţiei se desfăşoară în întregime în apă şi
cuprinde aproximativ 65% din durata întregii lecţii. În această parte
se rezolvă sarcinile lecţiei (sarcini de învăţareşi de perfecţionare).

 Exerciţiile folosite, numărul lor, numărul de repetări, lungimea


porţiunilor de înot, precum şi viteza de execuţie trebuie să asigure
o densitate şi intensitate optimă a efortului în această parte a lecţiei.

 O densitate slabă, distanţe de înot prea scurte sau pauze prea


lungi duc la apariţia senzaţiei de frig, deci la scăderea eficacităţii
instruirii.

 O densitate prea mare are ca rezultat oboseală prea timpurie,


executarea cu greşeli a exerciţiilor de tehnică.
Structura lecţiei
Partea de încheiere durează câteva minute şi are ca scop
reducerea excitabilităţii, liniştirea organismului. În această parte a
lecţiei se folosesc exerciţii de respiraţie, înot lent, relaxat; la copii se
pot folosi jocuri sau activităţi libere.

Lecţia se termină pe uscat cu o scurtă apreciere din partea


profesorului asupra desfăşurării lecţiei, cu aprecieri pozitive sau
negative individuale asupra progresului realizat sau a greşelilor
efectuate, eventual comunicări privind conţinutul lecţiilor viitoare.

În cazul elevilor cu reţineri faţă de apă, aprecierile negative nu


trebuie să fie prea aspre, trebuie subliniat orice progres, cât de
mic, pentru a încuraja elevul şi pentru a-i creşte motivaţia pentru
lecţiile viitoare. Un copil descurajat nu mai vine cu plăcere la
următoarea lecţie.
Organizarea şi desfăşurarea lecţiei
Pentru ca un ciclu de lecţii de iniţiere să aibă eficienţa necesară,
este nevoie de o serie de măsuri organizatorice luate de
profesor. Unele dintre aceste măsuri sunt necesare înaintea
începerii lecţiei propriu-zise, precum şi după terminarea
lecţiei.

Deplasarea la bazin se face în grup organizat dacă este vorba


de clasă sau grupă de grădiniţă, copiii vor fi însoţiţi de
educatoare sau învăţătoare, iar în cazul centrelor de învăţare,
de părinţi.
În primele lecţii grupa este preluată din vestiar de către
profesor, copiii trebuie obişnuiţi să se dezbrace în scurt
timp, îmbrăcămintea să fie lăsată în ordine, pentru a nu se
pierde timp cu îmbrăcatul la sfârşitul lecţiei (copiii se pot răci).
Organizarea şi desfăşurarea lecţiei
Tot de la primele lecţii copiii sunt obişnuiţi să folosească duşul,
toaleta înaintea începerii lecţiei.

În bazin se stabileşte locul de adunare unde copiii să aştepte


disciplinaţi începerea lecţiei.

La începutul lecţiei se verifică echipamentul: costumul de baie trebuie


să fie dintr-un material subţire, să se muleze pe corp, să nu fie prea
larg. În cazul în care elevii au păr lung este bine să aibă caschetă de
înot. Aceasta împiedică acoperirea cu păr a ochilor şi a gurii, pe de
altă parte menţine calitatea apei (nu rămân fire de păr pe suprafaţa
apei).

Prosopul trebuie să fie destul de mare ca să se poată şterge


destul de repede şi de temeinic la sfârşitul lecţiei.
Organizarea şi desfăşurarea lecţiei
Profesorul trebuie să aibă şi el echipament adecvat, pentru a
putea interveni prompt în cazul în care acest lucru este necesar.

În timpul lecţiei el trebuie să ocupe o poziţie de unde poate


supraveghea bine grupa şi să fie văzut de elevi. De obicei
profesorul stă pe marginea bazinului cât timp elevii sunt în apă,
iar când intră în apă pentru a demonstra un element nou, elevii
sunt aşezaţi în linie pe marginea bazinului.

Profesorul trebuie să aleagă cele mai bune formaţii de lucru, în


funcţie de adâncimea apei şi de numărul culoarelor de care
dispune. Poate lucra frontal sau pe serii, pentru a asigura spaţiu
suficient de exersare pentru fiecare elev. Astfel, elevii nu se
ciocnesc şi nu se deranjează reciproc.