BINE ATI VENIT!

LECT. UNIV. DR. ADINA

GEAMBAŞU
 PREZENTARE
• NUME PRENUME
• ORASUL NATAL
• PROFIL LICEU
• HOBBY
• DE CE KINETOTERAPIE?
• PERSPECTIVA
 KINETOTERAPIA
DEFICIENTELOR FIZICE
CURS 1- NOTIUNI GENERALE
• KINETOLOGIA- este ştiinta care se ocupa cu
studiul miscării organismelor vii si al structurilor
care participă la aceste miscări. Kinetologia
medicală sau kinetoterapia studiază
mecanismele neuromusculare si articulare care
asigură omului activitătile motrice normale.

• KINETOTERAPIA- este cea mai nouă

componentă a medicinii fizice si reprezintă
metodologia activă de bază pentru consolidarea
sau refacerea functiilor unor părti ale corpului
uman afectate de boală sau de traumatisme.
   
• KINETOTERAPIA- consta in recuperarea
somato-functionala, motrica si psihica,
precum si in educarea sau reeducarea
functiilor secundare, de compensatie, in
cazul indivizilor cu afectiuni irecuperabile.

• KINETOTERAPIA- forma a medicinii fizice,

care utilizeaza factori energetici naturali si
tehnici in scopul recuperarii somatice,
functionale si psihice.
 KINETOTERAPIA- se defineste ca
terapie prin mişcare efectuată prin programe
de recuperare medicală care urmaresc
refacerea unor functii diminuate sau
cresterea nivelului functional în diverse
suferinte.

KINETOTERAPIA- este o formă

terapeutică individualizată care, plecând de
la programe de exerciţii fizice statice şi
dinamice, se poate folosi în programele
terapeutice profilactice (de prevenire),
curative si de recuperare. Astfel,
kinetoterapia îsi găseste aria de utilizare în
cele trei sectiuni de asistentă medicală,
putându-se descrie:
* kinetoterapia profilactică ce cuprinde totalitatea metodelor
şi mijloacelor de realizare a tratamentului prin care se
urmăreşte: menţinerea unui nivel funcţional satisfăcător,
cresterea nivelului funcţional (profilaxie primară sau
gimnastică de întretinere, plimbări, jogging, gimnastică
aerobică, pentru mentinerea stării de sănătate), aplicarea
unor programe de prevenire a agravării sau de apariţie a
complicaţiilor în unele boli cronice (profilaxie primara,
secundară, tertiara);

· kinetoterapia de tip curativ care se asociază cu sectorul

de tip profilactic si de recuperare;

· kinetoterapia de recuperare reprezintă secţiunea cea mai

importantă în programul de recuperare medicală şi urmăreşte
prin intermediul unor programe de exerciţii fizice: refacerea
funcţiilor diminuate, creşterea nivelului funcţional, realizarea
unor mecanisme compensatorii în situaţii de readaptare
funcţională (în cazul în care, de exemplu, un anumit muşchi
este afectat ireversibil, se încearcă tonifierea altor muschi
care îi preiau parţial funcţiile, în scopul realizării miscării în
limite acceptabile).
 POSTURA CORPORALA
• Reprezinta o functie a corpului uman
bazata pe actiunea sinergica si
coordonata a elementelor aparatului
locomotor si a SNC si periferic, cu
ajutorul carora se mentin: stabilitatea
corpului, echilibrul si raporturile constante
intre segmentele corpului, precum si intre
corp si mediul inconjurator. (T. Sbenghe)
 PLANURILE ANATOMICE
• FRONTAL- vertical si laterolateral- imparte corpul uman in 2
regiuni: anterioara si posterioara;

• SAGITAL- vertical si anteroposterior- imparte corpul uman in

2 parti: dreapta si stanga;

• TRANSVERSAL- orizontal si paralel cu solul- imparte corpul

uman in 2 parti: inferioara si superioara
 CENTRUL DE GREUTATE

• In pozitia ortostatica la intersectia

planurilor medio-frontal, medio-sagital si
transversal, care trece prin vertebra a 2-a
sacrala se gaseste centrul de greutate al
corpului.
ELEMENTE DE BAZA ALE POSTURII
CORPORALE
• SISTEMUL PASIV- rol
de sustinere si
mobilizare pasiva,
reprezentat de: parghii
osoase si biologice,
tesuturi periarticulare,
fascii si aponevroze;

• SISTEMUL ACTIV-
reprezentat de sistemul
neuromuscular care
comanda si executa
miscarea.
 TERMINOLOGIE

• Conform OMS exista mai multi termeni folositi:

- INFIRMITATE- pierderea sau anormalitatea unei structuri sau

functii psihologice, fiziologice sau anatomice, ce poate fi
temporara sau definitiva.
- INCAPACITATE- consecinta unei infirmitati si reprezinta
restrictia sau pierderea aptitudinii de executare a unei
activitati considerata normala pt un individ.
- HANDICAP- dificultatea de a realiza relatii normale cu mediul
de viata, determinata de o infirmitate.
- INVALIDITATE- pierderea pariala sau totala a capacitatii de
munca datorata unui accident sau a unei boli.
 DEFICIENTA FIZICA
• A. Ionescu: “orice abatere de la normal in forma si
functiunile fizice ale organismului, care tulbura cresterea
normala si dezvoltarea armonioasa a corpului, ii modifica
aspectul exterior, ii reduce aptitudinile si puterea de adaptare la
efortul fizic si ii scade capaciatatea de munca.

• Stare patologica, morfologica sau functionala care intervine

in cresterea si dezvoltarea armonioasa a corpului modificand
aspectul exterior al organismului, determinand alterarea
personalitatii, pierderea totala sau partiala, temporara sau
definitiva a capacitatii de munca, precum si dereglarea reactiilor
de adaptare la mediul inconjurator.
 DEFICIENTA FIZICA
Deficienta fizica se caracterizeaza prin:
- Reducerea dimensiunilor corporale:
hiposomie
- Exagerearea cresterii dimensiunilor
corporale: hipersomie
- Dezvoltarea neproportionala a unor
segmente in raport cu corpul
- Deviatii ale axului normal al corpului sau
segmentelor
- Deformatii ale segmentelor
- Deformatii morfologice sau functionale
CLASIFICAREA DEFICIENTELOR
FIZICE
• Dupa Dr.
Robanescu-
deficienta poate fi:
- Fizica
- Senzoriala
- Psihica: intelectuala,
caracteriala
- Educationala:
sociala,
profesionala.
CLASIFICAREA DEFICIENTELOR
FIZICE
• Dupa criterii functionale:
- deficit de tonus muscular
- deficit de stabilitate si mobilitate
articulara
- deficit al reflexului de postura corect
- deficit al fortei statice si dinamice a
diferitelor segmente
- deficit in deprinderile motrice.
CLASIFICAREA DEFICIENTELOR
FIZICE
• Dupa criterii morfologice:
- Modificari structurale ale sistemului
osos
- Modificari structurale ale sistemului
muscular
- Modificari structurale ale sistemului
articular si ligamentar.
CLASIFICAREA DEFICIENTELOR
FIZICE
• Dupa criterii de arie corporala:
- globale
- segmentare.
CLASIFICAREA DEFICIENTELOR
FIZICE
* Dupa criterii evolutive:
- stationare: fixate, neevolutive
- evolutive: avanseaza sau regreseaza;
se pot corecta intr-o proportie mare.
CLASIFICAREA DEFICIENTELOR
FIZICE
• Dupa criterii de gravitate:
- functionale- de gradul I- atitudini deficitare ce
corecteaza la examenul cinetic/proba functionala-
segmentele implicate se redreseaza usor in pozitii
corective sau hipercorective
- Structurale; de gradul II- (deficiente)prezinta
modificari structurale care corecteaza partial la proba
functionala
de gradul III- (deformatii)modificari
structurale musculare, articulare, osoase, nu se
redreseaza
de gradul IV- (invaliditati)modificari
structurale exagerate ce pot produce riscuri vitale.
 CAUZELE DEFICIENTELOR
FIZICE
• A. Ionescu a formulat urmatoarea
clasificare:
1.) Cauze predispozante:
- Predispozitii ereditare
- Influente suferite de organism in viata
intrauterina si la nastere
- Tipul constitutional si tipul de activiate
nervoasa superioara.
 CAUZELE DEFICIENTELOR
FIZICE
2.) Cauze favorizante:
- Conditii de igiena si viata necorespunzatoare
- Regim alimentar necorespunzator
- Deficit in organizare a muncii si al repaosului
- Lipsa de aer si lumina
- Imbracaminte stramta, prost confectionata
- Odihna pe un pat necorespunzator (prea moale sau
prea dur)
- Boli cronice, interventii chirurgicale grave
- Defecte senzoriale: vaz, auz
- Convalescenta lunga.
 CAUZELE DEFICIENTELOR
FIZICE
3.) Cauze determinante:
- Deprinderi posturale gresite
- Deprinderi profesionale deficitare
- Malformatii congenitale
- Accidente obstetricale
- Traumatisme
- Boli endocrine si de nutritie
- Avitaminoze
- Boli osoase si articulare.
 EVALUAREA CRESTERII SI
DEZVOLTARII FIZICE

Se realizeaza prin:

- Examen somatoscopic
- Probe functionale
- Examen somatometric
- Anamneza
 EXAMENUL SOMATOSCOPIC

• Reprezinta o inspectie vizuala a corpului

uman, urmarind aspectele generale sau de
ansamblu ale intregului corp.

• Examenul somatoscopic se realizeaza:

- Global
- Segmentar
 EXAMENUL SOMATOSCOPIC GLOBAL

• Urmareste examinarea cresterii si

dezvoltarii corpului in intregime astfel:
1. Talia: - normostaturali
- mediostaturali
- hiperstaturali (1.90- 2.10 m)
- hipostaturali (1.51- 1.31 m)
EXAMENUL SOMATOSCOPIC GLOBAL

2. Greutatea: - normoponderali
- medioponderali
- hiperponderali (obezi)
- hipoponderali (debili
fizici)
EXAMENUL SOMATOSCOPIC GLOBAL

3. Proportionalitatea intre segmente:

- acromegalie ( boala endocrina ca urmare a
excesului de hormon STH, manifestata prin
dezvoltarea exagerata a capului si
membrelor)
- acromicrie (nanism hipofizar, boala endocrina
ca urmare a dereglajului hormonal al hipofizei
si STH, manifestata prin stopare in crestere a
capului si membrelor)
http://raveda.wordpress.com/2009/11/22/
 EXAMENUL SOMATOSCOPIC GLOBAL

• Atitudinea corpului- aprecierea aspectului general al

corpului si a starii psihice centrale a individului.
• Comportamentul motric- aprecierea tuturor actiunilor
statice si dinamice ale individului:
- Hiperkinetici (mobili)
- Hipokinetici (atoni).
• Tipul constitutional- aprecierea caracteristicilor
morfologice si functionale ale corpului transmise pe
cale ereditara.
• Particularitatile tegumentului- constatarea existentei
eventualelor cicatrici, boli de piele, extremitati
cianotice, tesut adipos suplimentar, colorit,
hipertricoza, etc.
 EXAMENUL SOMATOSCOPIC
SEGMENTAR
• Presupune examinarea
corpului pe segmente:

- In plan frontal: * din fata

* din spate;
- In plan sagital: din profil.

* Se urmareste aliniamentul
reperelor anatomice osoase si
cutanate la liniile verticale si
orizontale.
 PROBE FUNCTIONALE

• Teste fizice simple, active sau pasive,

realizate ca poztionari sau exercitii
corective sau hipercorective, cu rolul de a
pune in evidenta capacitatea de redresare
a segmentelor sau de a stabili gradul de
gravitate a deficientelor fizice existente.

• Examenul cinetic va aprecia studiul

adaptarii coloanei vertebrale la diverse
pozitii precum si raspunsul acesteia la
miscari text denumite: “probe functionale”.
 EXAMENUL SOMATOMETRIC

• Este o metoda de apreciere a cresterii si dezvoltarii

fizice, pe baza unor masuratori facute asupra
corpului, care sa permita obtinerea unor valori exacte
si obiective a dimensiunilor acestuia (longitudinale,
transversale, sagitale, circulare, ale masei somatice,
fiziometrice):

• TALIA: inaltimea corpului exprimata in cm si

masurata cu taliometrul din pozitie ortostatica;
• GREUTATEA: exprimata in kg si gr, masurata cu
cantarul;
• BUSTUL: inaltimea trunchiului exprimata in cm,
masurata cu taliometrul din pozitia sezand;
• ANVERGURA: lungimea memebrelor superioare,
exprimata in cm, din pozitia stand cu bratele lateral in
abductie 90*;
 EXAMENUL SOMATOMETRIC

• PERMETRELE: circumferinta pe diferite segmente, masurata cu

banda metrica si exprimat in cm:

- Perimetrul toracic: in repaos respirator

in inspir maxim
in expir fortat
- Perimetrul abdominal
- Perimetrul antebratului
- Perimetrul bratului
- Perimetrul gambei
- Perimetrul coapsei
- Perimetrul fruntii, gatului.
 EXAMENUL SOMATOMETRIC

• DIAMETRE: se masoara cu compasul antropometric

asezat orizontal cu gradatia in sus, exprimat in cm:

- Diametrul biacromial
- Diametrul bitrohanterian
- Diametrul bicretal iliac
- Diametru toracic – antero-posterior
- transvers.
 EXAMENUL SOMATOMETRIC

• PLICILE DE TESUT ADIPOS: se

masoara cu caliperul si se exprima in
mm:

- Plica bratului (triceps brahial)

- Plica subscapulara
- Plica de pe flanc
- Plica abdominala lateral fata de ombilic
- Plica din regiunea treimii superioare a
coapsei.
 EXAMENUL SOMATOMETRIC

• CAPACIATEA VITALA: se masoara cu spirometrul si se

masoara in ml.

• DINAMOMETRIA: se masoara cu dinamometrul si se

exprima in kgf, reprezentand forta musculara (flexorii
palmari)
 ANAMNEZA

• Metoda de examinare ce consta in obtinerea

de informatii cu privire la conditiile de viata,
antecedente, predispozitii, etc.

• Cuprinde date despre:

- nume, prenume, sex, varsta, nationalitate

- Antecedente heredocolaterale (ereditare)
- Antecedente personale (bolile copilariei,
menstra, etc)
- Antecedente patologice (afectiuni infecto-
contagiaose, traumatisme, etc).
 TRATAMENTUL GENERAL AL
DEFICIENTELOR FIZICE
• Tratamentul este complex si depinde de:
intindere, forma, gravitate, varsta, sex,
temperament, grad de antrenament, boli
asociate, etc, si poate fi:

- PROFILACTIC (primar, secundar, tertiar)

- MEDICAMENTOS
- KINETIC
- ORTOPEDIC
- CHIRURGICAL
 TRATAMENTUL KINETIC
• Reprezinta terapia prin miscare, tratament de baza
in deficientele fizice, se aplica exclusiv sau precede si
consolideaza tratamentul ortopedic/chirurgical.

• Mijloace:

- Specifice (posturari, exercitii fizice, ergoterapie,

masaj)
- Nespecifice (agenti fizici naturali: apa, namol, clima;
agenti artificiali: electroterapia; mijloace psihice,
sporturi).
TRATAMENTUL KINETIC
Exercitiul fizic: consta in repetarea
sistematica a unor cicluri de miscari cu
scopul influentarii dezvoltarii fizice si a
capacitatii de miscare a individului.
 TRATAMENTUL KINETIC

• Exercitii statice: mentinerea

unor pozitii simetrice sau asimetrice
corective sau hipercorective
urmarind obiectivele de lucru.
 TRATAMENTUL KINETIC

• Exercitii dinamice:

- Libere: de trunchi, memebre superioare, membre

inferioare.(exemplu metoda Klapp)
- De respiratie
- Cu obiecte portative: baston, minge medicinala,
gantere, corzi elastice, saculeti cu nisip, migea phisyo
ball)
- La aparate fixe: spalier, bancuta, bara, paralele,
scripeti, aparatura de fitness
- Redresari: presiuni si elongatii
- Exercitii aplicative: ex de mers, tarare, alergare,
catarare, echilibru
- Ex cu partener
- Exercitii preluate din ramuri sportive: inot,
gimnastica, baschet, atletism, etc.
PRINCIPII GENERALE IN APLICAREA
TRATAMENTULUI KINETIC
1. Cunoasterea diagnosticului si a starii de
moment a subiectului
2. Precocitatea tratamentului
3. Progresivitatea (dozarea si gradarea
efortului)
4. Individualizarea tratamentului
5. Principiile psihopedagogice
6. Asocierea cu alte mijloace terapeutice
7. Continuitatea tratamentului pana la
recuperarea integrala.
VA MULTUMESC PENTRU
ATENTIE!
 BIBLIOGRAFIE

• Geambasu Adina- „Kinetoterapia deficientelor

fizice functionale si senzoriale”- Ed. Bren 2015

• Sbenghe T- “Bazele teoretice şi practice ale

kinetoterapiei”, Ed. Medicală , Bucureşti 1999

• Cordun Mariana – “Postură corporală normală şi

patologică”, Ed. ANEFS, Bucureşti 1999