Sunteți pe pagina 1din 34

SISTEME INTELIGENTE DE

TRANSPORT

STADIUL ACTUAL IN TRANSPORTURILE


FEROVIAR, NAVAL, AERIAN

1
Cuprins
Exemple de Sisteme Inteligente de Transport
Sisteme Inteligente de Transport – sisteme integrate şi
complexe
Arhitectura Sistemelor Inteligente de Transport
Sisteme Inteligente de Transport pentru transportul pe ape
interioare
Sisteme Inteligente de Transport pentru transportul feroviar
Sisteme Inteligente de Transport pentru transportul aerian
Concluzii

2
Definirea Sistemelor Inteligente de Transport

ITS America:”Sistemele Inteligente de Transport includ o gamă largă de tehnologii: ale


informaţiei bazate pe comunicaţii cu şi fără fir, de control şi electronică. Când sunt integrate în
infrastructura sistemelor de transport şi pe vehicule, aceste tehnologii ajută la monitorizarea şi
managementul fluxului de trafic, reducerea congestiilor, furnizarea rutelor alternative pentru
călători, creşterea productivităţii şi salvarea vieţilor omeneşti, reducerea timpilor de transport şi
economisirea banilor .”
ERTICO: „Serviciile şi Sistemele Inteligente de Transport (ITS) descriu orice sistem sau serviciu
ce face mişcarea oamenilor şi a bunurilor mai eficientă şi mai economică, sau altfel spus mai
„inteligentă”
ITS Coreea: „ITS este un sistem inovativ de transport ce poate să asigure un mediu de
transport sigur şi ieftin dar în acelaşi timp eficient prin conectarea sistemelor electronice, de
comunicaţii şi de control la sistemele de transport existente cum sunt transportul rutier, feroviar,
aerian, fluvial şi maritim.”
ITS este un sistem rezultat din integrarea sistemelor electronice, de comunicaţii, de prelucrarea
şi stocare a informaţiilor şi de control (local şi la distanţă) cu sistemele de transport (rutier,
feroviar, aerian, fluvial şi maritim) în scopul creşterii eficienţei economice, salvării vieţilor
omeneşti, reducerii poluării mediului, reducerii timpilor de transport şi creşterii confortului
călătorilor

3
Exemple de Sisteme Inteligente de Transport I

ITS pentru informarea călătorilor

 Aceasta este una dintre ariile în care s-au făcut paşi


considerabili. Furnizorii de servicii ITS sunt capabili să ofere
informaţii către călători prin intermediul diferitelor canale înainte şi
în timpul călătoriei, ex. dispozitive la bordul vehiculului, servicii
web, panouri de mesaje, kiosk-uri speciale, telefoane mobile, etc.,
oferind suport pentru alegerea celui mai bun mod şi a celei mai
bune rute, dar şi informaţii despre costurile călătoriei.

 Monitorizarea automată a traficului, condiţiilor meteo şi celor


rutiere face posibilă consilierea călătorilor în ceea ce priveşte
modificarea rutelor şi schimbarea modului de transport.

 Pasagerii transportului public pot fi informaţi despre timpul de


sosire estimat la bordul vehiculului, în staţii, pe telefonul mobil sau
chiar pe Internet înainte de startul călătoriei.

4
Exemple de Sisteme Inteligente de Transport -ITS în oraşe şi aglomerări urbane

Majoritatea ariilor urbane din Europa folosesc deja diferite tipuri de ITS
pentru suportul controlului şi managementului traficului şi al operaţiilor de
transport public, dar şi pentru controlul accesului şi al impunerii
reglementărilor.

 Integrarea sistemelor de control al traficului, de management al


transportului public şi de informare a călătorilor face posibile următoarele:

 Regularizarea serviciilor de transport public prin oferirea priorităţii la


semnalele pentru trafic;

Permite conducătorilor de vehicule să evite congestiile şi să găsească


rapid locuri libere de parcare;

Permite călătorilor să compare informaţiile de la diferitele moduri de


transport înainte de efectuarea călătoriei;

Furnizează informaţii ce permit călătorilor să-şi modifice planurile de


călătorie când apar incidente şi întreruperi.

Interoperabilitatea sistemelor electronice permite controlul accesului la


aria urbană prin intermediul diferitelor forme de taxare a utilizatorilor.
5
Exemple de Sisteme Inteligente de Transport
Servicii Suport
Exemple
 Un sistem de plată, ex. un singur „smart card”, care permite
călătorului să plătească pentru parcare, informaţii de călătorie, taxe,
utilizarea sistemelor de transport public, etc. Acest card poate de
asemenea stoca informaţii personale şi obtiuni, ex. dizabilităţi şi
categorii de preţuri la hotel. Cu acest sistem fiecare furnizor de
servicii primeşte plata corectă pentru serviciul utilizat.
 Sisteme de taxare automată care permit vehiculelor să fie taxate
corect fără a opri la ghişeul de plată.
 Un sistem la bordul vehiculului poate genera un apel SOS automat
în cazul unui accident. Centrul care primeşte apelul furnizează
serviciilor de urgenţă locaţia exactă şi le ghidează pe acestea la locul
accidentului cu ajutorul unui sistem de management al traficului.
 ITS poate ajuta în cazul managementului condiţiilor excepţionale
de transport, ex. mărfuri periculoase, şi managementului podurilor şi
tunelurilor.
 ITS poate fi utilizat la detectarea automată a încălcărilor regulilor
de trafic, ex. viteză ridicată, nerespectarea indicaţiilor semafoarelor,
împreună cu detalii despre vehiculele respective. Aceste facilită ţi
cresc eficienţa acţiunilor şi eliberează personalul pentru alte activităţi.

6
Sisteme Inteligente de Transport –
sisteme integrate şi complexe

 Complexitatea Sistemelor Inteligente de Transport generează nevoia definirii şi


realizării unei Arhitecturi ITS. Complexitatea sistemelor ITS poate fi privită din puncte
diferite de vedere:
 sistemele ITS sunt sisteme integrate (şi sisteme mari, cu număr mare de sisteme şi
componente). Astfel încât, sistemul integrat, ca întreg, trebuie să reprezinte mai mult
decât suma elementelor componente;
 există multe relaţii de cooperare între numeroşii participanţi la astfel de sisteme (prin
participant înţelegându-se acea entitate economică, persoană fizică sau juridică, care
doreşte dezvoltarea de astfel de sisteme – autorităţi locale, operatori de infrastructură,
care efectiv dezvoltă sisteme ITS – furnizori de componente, furnizori de elemente de
infrastructură, care utilizează Sistemele Inteligente de Transport – călători,
transportatori de marfă şi care reglementează domeniul ITS – guverne naţionale,
Uniunea Europeană);
 interse comerciale de natură diferită: servicii publice şi servicii comerciale;
 existenţa activităţilor multidisciplinare: software, electronică, inginerie de trafic,
comunicaţii, tehnologia informaţiei etc.
 Implicarea diverşilor producători/tehnologii la construirea sistemelor integrate.
7
Sisteme Inteligente de Supraveghere Si
Control Al Transportului Maritim
Transporturile navale (interioare si maritime) au urmatoarele sfere de activitate:
 transporturi interioare (pe fluvii,rauri,lacuri si canale),care sunt adecvate transportului
marfurilor de masa,cu valoare redusa; aceste mijloace de transport sunt destinate sa
deserveasca unitatile economice amplasate in vecinatatea apelor interioare,precum si
pentru a realiza lantul de transport in traficul combinat (auto-caleferata-apa);
 transporturi maritime (pe mari si oceane), care realizeaza legatura dintre baza de
materii prime si productie si consum.
 Trei sferturi din comertul international se realizeaza prin intermediul transportului
maritim, in permanenta , pe oceanul planetar aflandu-se in circulatie intre 15.000 si
20.000 de nave de diferite capacitati, incarcate cu marfuri din cele mai diverse
 Sistemele Inteligente de Transport constituie un ansamblu de sisteme avansate ce
au la baza elemente din domeniul electronic, al telecomunicatiilor si al tehnologiilor
informatiei, care ofera un transport public si de marfuri eficient.

8
Sisteme Inteligente de Transport pentru
transportul pe ape interioare I
 Termenul utilizat, în Europa, pentru Sistemele Inteligente de Transport
cu aplicabilitate în transportul pe ape interioare este RIS – River
Information Services (Servicii de Informare pentru Ape Interioare). Acest
termen este orientat către serviciile furnizate de către sistemele ITS
specifice acestui mod de transport.
 Termenul „river” din RIS este utilizat pentru definirea tuturor tipurilor de
căi navigabile pe ape interioare: fluvii, râuri, canale, lacuri şi porturi. RIS
constituie de asemenea termenul generic pentru toate serviciile
individuale de informare ce oferă suport pentru navigaţia pe ape
interioare într-un mod armonizat. RIS colectează, prelucrează, evaluează
şi diseminează informaţii referitoare la transport, trafic şi căi de navigaţie.

9
Sistemele de Transport Inteligente sunt aplicate incadrul tuturor modurilor de
transport (rutier, feroviar, aerian, maritimsi pe ape teritoriale) si au un impact
important asupra transportului multimodal.
Sistemul VTMIS este un instrument important de management al traficului si are rolul
de a asista operatorii Port Control din cadrul capitaniilor de port pentru a urmari si
dirija traficul navelor fluviale pe sectorul romnesc al Dunarii.
Acesta furnizeaza in timp util informatii privind navele si rutele de navigatie.
OBIECTIVE
Îmbunătățirea siguranței navigației fluviale în porturi. RIS asigură informații de
trafic regional și local pentru monitorizarea siguranței atât la nivel tactic, cât și
strategic.

Îmbunătățirea eficienței navigației fluviale. Permițând schimbul de informații între


nave, terminale și porturi, RIS optimizează managementul resurselor în cadrul
transportului naval.

Utilizarea mai bună a căilor de navigație interioară prin furnizarea de informații


privind starea acestora.

Protejarea mediului prin furnizarea de informații de trafic și transport pentru


proceduri eficiente de reducere a efectelor calamităților.

10
Sisteme Inteligente de Transport pentru
transportul pe ape interioare II

Prima etapă în dezvoltarea unei arhitecturi o


constituie identificarea participanţilor la dezvoltarea
sistemului corespunzător.

A doua etapă o constituie definirea obiectivelor


sistemelor RIS, aceasta intrând în atribuţiile
decidenţilor în domenul politicilor de transport.

A treia etapă o constituie definirea sarcinilor RIS.


Sarcinile sunt definite ca fiind unităţile de lucru cu una
sau mai multe părţi responsabile.

Următoarea etapă în dezvoltarea arhitecturii RIS o


constituie delimitarea serviciilor RIS (sau a ariilor
funcţionale, pentru utilizarea unei terminologii unitare
pentru toate modurile de transport).

11
Sisteme de informare pe ape
interioare (RIS)
Surse de informatii Prelucrarea
informatiei

Destinatii
Securitatea intermediare ale
Informatiilor informatiilor

Destinatii ale Prelucrarea


informatiilor informatiilor

12
Servicii RIS
 Servicii de informare despre căile navigabile
 Informații despre trafic
 Managementul traficului
 Reducerea efectelor calamităților
 Planificarea voiajelor
 Managementul porturilor și terminalelor
 Managementul flotei și încărcăturii
 Statistici
 Informații necesare serviciilor de poliție

UPB FACULTATEA TRANSPORTURI FLORIN-CODRUT


7 octombrie 2004 TIB
NEMTANU
13
Arhitectura generala RIS

14
Situația actuală – 35 locații RIS de-a lungul sectorului
românesc al Dunării, 4 centre regionale RIS, 1 centru
national RIS

Faza 1 cu 23 centre RoRIS

15
Situația actuală – după faza I de implementare
Senzori și alte subsisteme componente

 rețea de comunicații VHF cu decodare ATIS și subsistem de înregistrare


 senzori radar – la Orșova, Dr. Tr. Severin și Sulina
 sistem de supraveghere CCTV /IR – la Dr. Tr. Severin și Tulcea
 sistem de Identificare Automată AIS (maritim și fluvial) – stații de bază la Dr.
Tr. Severin, Giurgiu, Mahmudia și Sulina
 radiobalize DGPS IALA – la Bechet și Hârșova
 afișare ținte pe sisteme cu hărți electronice ECDIS (Electronic Chart
Display and Information System)

16
ARHITECTURA DE
COMUNICATII RoRIS

17
Stații meteo
o amplasate în fiecare centru RIS ;
o sunt dotate cu senzori pentru măsurarea direcției și
vitezei vântului, temperatura aerului și vizibilitatea.
Rețea de comunicații de voce în banda VHF
 Asigură servicii de informare privind posibile obstrucții pe
șenalul navigabil;
 asigura suportul operațiunilor în cazul producerii de
dezastre;
 furnizează servicii de planificare a voiajului;
 Furnizează servicii de suport pentru impunere respectării
legilor și regulamentelor;

18
19
Aplicații software:
 Aplicația de management al traficului tip ECDIS (Electronic
Chart Display and Information System);
 Raportarea electronică a navelor / voiajelor
(ELECTRONIC SHIP REPORTING);
 Avize către navigatori (NOTICE TO SKIPPERS);
 Aplicația suport pentru reducerea efectelor calamităților
(CALAMITY ABATEMENT)
 Aplicația de monitorizare a navelor cu mărfuri periculoase
(DANGEROUS GOODS)

20
SCOMAR
 Este un sistem operativ de supraveghere, bazat pe tehnologia de ultima
ora, care permite detectarea timpurie, urmarirea, recunoasterea si identificarea
navelor ce desfasoara activitati ilegale de trafic la Marea Neagra.
 Suportul tehnic asigura transmiterea, in timp real, a informatiilor obtinute de
la statiile de senzori la un Centru de Comanda si Control si a dispozitiunilor
necesare pentru interceptarea amenintarilor si realizarea misiunilor de cautare
si salvare.
 Pentru supraveghere si monitorizare, permanent (24 de ore pe zi, 7 zile pe
saptamana), furnizand o imagine tactica a suprafetei apei din zona maritima
teritoriala, zona contigua si zona economica exclusiva (pana la 100 mile
marine in larg), a activitatii aeriene si a situatiei terestre.
 Pentru a atinge acest scop, sistemul propus a fost proiectat pentru a garanta
detectarea din timp a navelor si barcilor astfel incat sa fie localizate inainte de
a se apropia de malul coastei si astfel, asigurand Politiei de Frontiera Romane
timpul de reactie esential pentru a putea intreprinde actiunile necesare.
21
Sisteme Inteligente de Transport pentru
transportul feroviar
 ERTMS (European Rail Traffic Management System) – Sistem European
de Management al Traficului Feroviar - este un sistem complex de control al
trenurilor ce este compus din următoarele:
 ETCS (European Train Control System) – Sistem European de Control al
Trenurilor – ETCS este un sistem sofisticat de control al trenurilor compus
din echipamente computerizate complexe ce sunt amplasate la bord sau în
lungul liniei. Acest sistem este furnizat de câteva companii, ce au format
UNISIG (Alstom, Alcatel, Ansaldo Signal, Bombardier, Invensys, Siemens) în
Europa (UNISIG – UNIFE Signalling Suppliers Group; UNIFE – The Union of
European Railway Industries);
 GSM-R – (Global System for Mobile Communications – Railways)
cuprinde atât infrastructura pentru telecomunicaţii fixe cât şi mobile,
furnizează un staandard pentru transmisia de voce radio. Nivelurile
superioare ale ERTMS cer ca sistemul GSM-R să furnizeze transmisii de
date de la linie către tren.

22
 Reguli şi proceduri pentru operarea cu astfel de sisteme, incepând cu
HEROE (Harmonisation of European rail Rules for Operation of ERTMS –
Armonizarea Regulilor Europene Feroviare pentru Operarea ERTMS).
 Conceptul de SIT este destul de cuprinzător şi, deşi aceste sisteme
acoperă toate modurile de transport, ele sunt realizate în aceleaşi
scopuri.

Sistemele inteligente de transport in transportul feroviar:


 cresc siguranţa circulaţiei prin reducerea riscurilor şi a severităţii
accidentelor;
 sporesc productivitatea sistemelor de transport, prin scăderea costurilor
operaţionale şi reducerea întârzierilor;
 cresc eficienţa sistemului de transport prin optimizarea utilizării capacităţii
reţelelor de trafic, îmbunătăţirea nivelului de accesibilitate şi a serviciilor
oferite;
 aduc contribuţii semnificative calităţii mediului înconjurător prin
optimizarea consumului energetic, prin reducerea ratei emisiilor, a
nivelului de zgomot şi de poluare.

23
Comunicaţiile în plină dezvoltare au facilitat apariţia caracteristicilor care
diferenţiază vechile sisteme feroviare de noile sisteme inteligente de
transport. Transportul feroviar actual furnizează:
 sisteme de management al traficului, sisteme de comandă şi control,
service şi diagnoză, mentenanţă, pentru un trafic fluent;
 reţele de comunicaţii pentru controlul locomotivelor;
 management pentru sistemele feroviare de prelucrare distribuită, pentru
creşterea eficienţei globale feroviare, în vederea prevenirii accidentelor
care pot afecta întregul sistem sau părţi ale sale;
 monitorizare şi sisteme de control pentru trecerile la nivel şi pentru staţii în
vederea sporirii siguranţei;
 servicii informative pentru pasageri (ghiduri de călătorie, orare), disponibile
în staţii şi în trenuri;
 servicii de informare pentru transportatorii de marfă;
 monitorizare şi achiziţii de date în timp real pentru studiul statistic în
vederea îmbunătăţirii serviciilor şi sistemelor;
 sisteme de prevenţie a dezastrelor, sisteme de salvare, sisteme de decizie
şi comandă cu răspuns rapid;
 sisteme de interacţiune directă cu alte moduri de transport pentru
asigurarea eficienţei în cadrul transporturilor multimodale.
24
INSTALAŢII DE CENTRALIZARE
ELECTRODINAMICĂ
 Primele sisteme inteligente de transport în domeniul feroviar au fost
reprezentate de controlarea şi comandarea tuturor elementelor dintr-o staţie
prin centralizarea electrodinamică cu zăvorâri electrice.
 Precursoarele acesteia au fost instalaţiile de centralizare cu zăvorâri
mecanice.
 Acestea din urmă realizau dependenţa între parcursuri, respectiv
excluderea parcursurilor incompatibile prin zăvorâri mecanice realizate la
aparatul de comandă.
 Instalaţiile de centralizare electrodinamică cu zăvorâri electrice mai sunt
denumite şi instalaţii de centralizare cu relee. Acestea realizează zăvorârile
electrice prin stabilirea sau întreruperea contactelor de relee în schemele
electrice de siguranţă.

25
Arhitectura sistemului de
centralizare electrodinamică
Centralizările electrodinamice se interfaţează şi cu alte instalaţii SCB: blocul
de linie automat şi instalaţiile de trecere la nivel cu calea ferată, instalaţii de
semnalizare pentru tuneluri, precum şi cu instalaţii TTR.

26
Avantajele instalaţiilor CED sunt:
 asigurarea controlului optic şi acustic, permanent, asupra stării tuturor
elementelor din staţie (semnale, macazuri, linii, bariere etc.);
 eliminare muncii fizice prin acţionarea unor butoane sau manete pentru
efectuarea comenzii, verificându-se simultan în instalaţie existenţa
tuturor condiţiilor de siguranţă necesare deplasării unui tren;
 imposibilitatea de a comanda accidental macazurile dacă acestea sunt
ocupate de un vehicul, staţionar sau în mişcare, şi nici trecerea pe liber
a semnalelor dacă condiţiile de siguranţă nu sunt îndeplinite.

INSTALAŢII DE CENTRALIZARE DISPECER

 Controlarea şi comanda mai multor centralizări electrodinamice dintr-un


post central de operare se poate realiza printr-o centralizare dispecer.
 Centralizările electrodinamice de tip dispecer reunesc centralizările
electrodinamice a mai multor staţii, succesive, învecinate sau în
configuraţie stelară.
 Ca întindere, centralizările dispecer au fost realizate până la 2000 km.

27
Arhitectura sistemului de
centralizare dispecer
 Aceste instalaţii de centralizare se mai numesc şi instalaţii de comandă
centralizată a circulaţiei (CCC) şi sunt instalaţii de tip post central, care pot
dirija traficul feroviar din mai multe staţii de cale ferată, denumite posturi
locale.
 Centralizarea dispecer se suprapune peste instalaţiile de centralizare
electrodinamică (CED) şi bloc de linii automat (BLA). Dirijarea circulaţiei în
staţiile incluse în zona dispecerului se face de către un operator dispecer.

28
SISTEME DE RUTARE AUTOMATĂ A TRENURILOR ÎN STAŢII
SISTEME DE URMĂRIRE AUTOMATĂ A TRENURILOR DE LA
INTRAREA ÎN STAŢII (ATT - AUTOMATIC TRAIN TRACKING)

 Un sistem de urmărire a trenului ( ATT - Automatic Train Tracking) reprezintă un


sistem care identifică trenul în momentul în care ocupă o anumită secţiune de bloc şi
afişează aceasta pe panoul de comandă.
 Sistemele de urmărire a trenului înregistrează automat toate poziţiile trenului, în
vederea unei evaluări ulterioare a întârzierilor şi iregularităţilor din circulaţia feroviară.
 Prin urmare, pentru circulaţia trenului nu mai este necesară înregistrarea manuală.
 Spre deosebire de blocul de linie automat şi sistemele de telecomandă electronice,
sistemele de urmărire a trenului nu reprezintă sisteme fail-safe.
 Informaţiile furnizate de un sistem de urmărire trebuie folosite exclusiv pentru
reglarea circulaţiei şi nu în aspecte care privesc siguranţa.
 Pentru manevrele în condiţii speciale, unde siguranţa nu este asigurată de sistemul
de semnalizare şi este necesară comunicarea între operatori, aceste comunicaţii
trebuie efectuate telefonic şi înregistrate manual.

29
Principii de urmărire a
trenului
Există trei principii de urmărire a trenului pe anumite secţiuni:
 Trenurile sunt identificate când intră în zona de urmărire, manual. În cadrul
zonei urmărite, descrierea trenului (numărul trenului) este trimis succesiv, din
secţiune în secţiune, folosind informaţia cu privire la ocuparea secţiunii, care
este asigurată de sistemul de semnalizare.

 Trenurile sunt echipate cu identificatoare care conţin descrierea trenului


(numărul trenului). Acestea pot fi citite de echipamentele din cale.

 Poziţia trenurilor este calculată cu ajutorul sistemului de comunicaţii al trenului


(GPS). Aceasta este apoi transmisă radio către sistemul de centralizare.

30
SISTEME DE SETARE AUTOMATĂ A
PARCURSURILOR
Funcţia de setare automată a parcursurilor programează un parcurs convenabil
pentru tren în momentul în care acesta se apropie de semnal.
Un sistem de setare automată a parcursurilor conţine trei funcţii:
 setarea automată a unui parcurs la apropierea trenului de semnal;
 iniţializarea comenzii de setare a parcursului la momentul corect;
 rezolvarea situaţiilor conflictuale apărute.

Clasificare
Pentru selectarea automată a parcursului, există două principii:
 selecţia parcursului cu ajutorul unei rutine preprogramate;
 selecţia parcursului cu ajutorul sistemului de urmărire a trenului.

31
ARHITECTURI INTELIGENTE DE ASISTARE A
DECIZIILOR ÎN MANAGEMENTUL TRAFICULUI
AERIAN INTEGRAT
Managementul Traficului Aerian (MTA) este constituit în principal de 3 activități
distincte:
1. Controlul Traficului Aerian (CTA)
Este procesul prin care aeronavele sunt separate în siguranță pe măsura ce zboară
între aeroporturi. Controlori din turnul de control sunt cel mai bine cunoscuți dar
aeronavele sunt de asemenea dirijate pe măsura ce zboară pe rută de către controlori
regionali din centrele de control al traficului aerian.
2. Managementul Fluxului Traficului Aerian (MFTA)
Este o activitate care se desfășoară de obicei înainte ca aeronava să decoleze.
Orice aeronavă care folosește controlul traficului aerian, de la o aeronava business la o
aeronava de linie, zboară conform unui plan de zbor trimis cu cel puțin 30 min înainte
de decolare. Toate planurile de zbor sunt trimise prin Eurocontrol pentru analiză și
planificare.

32
Folosesc managementul fluxului traficului aerian (MFTA) pentru a calcula exact
unde o aeronavă va fii la un moment dat și verifică dacă controlorii în acea porțiune
de spațiu se pot descurca în acel interval de timp, dacă programele stabilesc un
volum mare de aeronave într-o anumită porțiune de spațiu aerian, atunci
aeronavele trebuie să aștepte la sol până când pot decola în condiții de siguranță.

3. Serviciul de informare aeronautic (SIA)


Aceste serviciu este responsabil pentru crearea și distribuirea informațiilor
aeronautice
necesare pentru utilizatorii spațiului aerian, acestea includ informații de:
- Siguranță;
- Navigație;
- Tehnice;
- Administrative;
- Aspecte legale și actualizările lor.

33
Concluzii
Sistemele Inteligente de Transport au cunoscut o dezvoltare rapidă
datorită apariţiei tehnologiilor avansate de comunicaţii şi prelucrare a
informaţiilor (acestea având aplicabilitate aproape în toate domeniile de
activitate ale vieţii economice şi sociale) dar şi datorită agravării
problemelor provocate de domeniul transporturilor.
Sistemele Inteligente de Transport sunt sisteme integrate, largi şi
complexe. Aceste aspecte au dus la apariţia necesităţii generării arhitecturii
sistemului.
Importanţa Arhitecturii ITS o subliniază şi preocupările pentru dezvoltarea
lanţurilor de transport intermodal, complexitatea sistemelor de transport
intermodal generează nevoia de integrare armonizată şi consistentă.
Elaborarea unui set comun de instrumente pentru generarea arhitecturilor
sistemelor inteligente de transport, indiferent de modul de transport
deservit, va duce la apropierea de conceptul de reţele integrate de
transport european.

34

S-ar putea să vă placă și