CENTRUL JUDEŢEAN DE RESURSE ŞI ASISTENŢĂ EDUCAŢIONALĂ

GRUPUL ŞCOLAR DE ARTE ŞI MESERII OLTENIŢA

CABINETUL ŞCOLAR DE ASISTENŢĂ PSIHOPEDAGOGICĂ

PROGRAM EDUCATIV
ANTIDROG

DIRECTOR EDUCATIV, PROF. PSIHOPEDAGOG,

prof. Niculiţă Paul Robert Ruse Marina

martie 2009
 DROGURI

DEFINIŢIE
DEFINIŢIE
Drog
Drog==substanţă
substanţădedeorigine
originevegetală,
vegetală,
animală
animalăsau
sauminerală
mineralăcare
caresese
întrebuinţează
întrebuinţeazălalaprepararea
preparareaunor
unor
medicamente;
medicamente;stupefiant;
stupefiant;grozamă;
grozamă;
substanţă
substanţătoxică
toxică

Drogue
Drogue<<frfr==medicament
medicament
Categorii de droguri
CCaannnna
abbisis
CCooccaai in
năă
HHeerrooi in
năă
EEccsstatasy
sy HHaaşşişiş
AAmmfefeta r i j u aan n aa
tamminine M a
Marij u
e
IInnhhaal lan
antete ssaauuaaltltee
u r i d d ee
CCooccaai in o g
ddrrogu r i
nă
hheerrooininăă ssaauu ssuubbssttaannţă
ţă
ă p i zizii
ininjejecctta peeccaalele D
LLSSD, , a ac c
abbiliălă
 Prevalenţa consumului de droguri ilegale de-a lungul
vieţii, în funcţie de regiune, 2007

H
A
R
T
A
Când eşti tentat să consumi droguri?

 În perioade de tranziţie, în momente critice

în procesul de înfruntare a unor provocări
mai mari sau mai mici, personale şi sociale
(trecerea de la învăţământul primar la cel
secundar, încorporarea la universitate sau
în muncă, încorporarea în diverse culturi
profesionale sau înfruntarea cu şomajul,
pensionarea etc.)
 Efecte supra individului

 Falsa impresie că te simţi bine, efect

asupra factorilor relaţionaţi cu
consumul, cum ar fi sentimentul asupra
propriei valori
(Mosckowitz şi colab, 1994; Tobler, 1997).
 Asigurarea eficienţei intervenţiilor

 Dezvoltarea de norme sociale contrare abuzului de

droguri.
 Transmiterea de informaţii veridice, prin canalele de
difuzare credibile.
 Corectarea percepţiilor eronate sau mitice cu privire la
droguri.
 Antrenarea în activităţi sociale şi activităţi pentru viaţă
 Antrenarea în activităţi de rezistenţă faţă de presiunile
promovării consumului de droguri
 Utilizarea de metode didactice interactive pentru
dezvoltarea de programe educaţionale despre
droguri.
 Factori de risc

 abuzul sau consumul problematic de droguri

 factorii sociali şi culturali ampli
 factori fiziologici
 factori psihologici - unele studii semnalează de
exemplu, căutarea de senzaţii noi, un prag scăzut în
evitarea durerii - răniri, incapacitatea de a controla
emoţiile, labilitate emoţională sau agresivitate şi
ostilitate, anxietate, depresie sau stima de sine scăzuta,
în timp ce alte studii au adus precizări asupra faptului ca
labilitatea emoţională pare a fi mai degrabă o
consecinţă a abuzului de droguri decât o cauză.
 continuare

 atitudini şi comportamente familiale permisive cu

privire la droguri. Consumul de droguri care se
produce în familie influenţează consumul de droguri
de către copii şi adolescenţi.
 disfuncţii educative ale familiei/ stiluri parentale
inconsistente. Diverse studii arata rolurilor părinteşti
şi a funcţiilor familiei în stabilirea de norme de
comportament în familie şi problemele de abuz de
droguri, mai ales la copii care prezintă un tip de
comportament dezadaptativ (tulburări de atenţie,
iritabilitate şi agresivitate).
 continuare

 eşecul şcolar, randamentul şcolar scăzut au fost

identificate ca factori de predispoziţie al frecvenţei şi
intensităţii consumului de droguri.
 angajamentul scăzut faţă de şcoală - diverse studii
indică o relaţie inversă între abuzul de droguri şi
integrarea şcolară şi/sau existenţa expectativei de
continuare a studiilor secundare.
 asocierea cu colegi care consumă droguri
(anturajul)
Imaginile vorbesc: NU-I URMA PE EI !
 Droguri de petrecere (party drugs)

1. "Poppers"
Substanţa:
Substanţa amilnitrit, butilnitrit, aditivi, de ex. solvenţi organici
 Formă de consum:
consum se inhalează şi în nici un caz nu se ingerează (beau).
Efectul stupefiant se instalează după 3 - 5 minute.
 Acţiune:
Acţiune dezinhibare puternică, creşterea apetitului sexual, sentiment
sporit de intimitate, percepere redusă a durerii, relaxare musculară,
creşterea sensibilităţii tactile
 Efecte adverse de scurtă durată:
durată
- tuse, tahicardie, senzaţie de căldură a pielii, hipoxie, posibil colaps - în
funcţie de dozare = inconştienţă
- iritarea pielii şi a mucoaselor
 Efecte de lungă durată:durată
- iritarea mucoasei nazale
- aritmii cardiace
- impotenţă
 Pericole:
Pericole uşor inflamabile, pericole de intoxicaţie, nu se păstrează în
apropierea alimentelor.
 Potenţialul de dependenţă:
dependenţă
dependenţă psihică
 continuare

2. "GHB, Fantasy, Liquid E, Liquid X (multe denumiri şi variante ortografice)"

 Substanţa:
Substanţa
GHB (gama-hidroxi-butiratul) este o substanţă naturală, produsă şi de organismul
uman. Concentraţia maximă este la nivelul creierului. A fost utilizat în medicină, în
domeniul anesteziei, ca narcotic, şi ca adjuvant în tratamentului delirului din
sevrajul alcoolic. Din cauza efectelor secundare nedorite, a pierdut din ce în ce mai
mult din însemnătatea sa şi azi abia se mai utilizează în Germania.
 Pericole în caz de abuz:
abuz
Au fost relatate primele cazuri de intoxicaţie, mai ales prin supradozarea şi
combinarea cu alte substanţe sinergice. Sunt cunoscute cazuri de deces. Riscul
este deosebit de mare în cazul consumului concomitent de alcool, ecstasy sau
heroină.
 Acţiune:
Acţiune
GHB începe să acţioneze la circa 15 minute după administrarea orală şi efectul
durează până la 3 ore. Prin administrarea unei doze noi, durata acţiunii se poate
prelungi. Efectul seamănă cu cel al Ecstasy, dar este mult mai slab.
 Riscuri:
Riscuri
Riscul principal legat de acest drog este necunoaşterea concentraţiei şi purităţii,
respectiv a amestecului cu alte substanţe, în primul rând alcool. În doze mari
intervine o sedare puternică, până la comă, a persoanei. Supradozarea poate duce
la convulsii şi confuzie marcată.
 Factori de protecţie individuali

 Rezolvarea problemelor.
problemelor Capacitatea individuală a copilului
sau adolescentului de a rezolva probleme şi sentimentul de
autoeficienţă, chiar dacă, pentru a putea stabili capacitatea
predictiva a acestui factor este nevoie de mai multe studii
prospective.
 Interiorizare normelor.
normelor Capacitatea individuală de a interioriza
norme sociale cu privire la controlul consumului de droguri.
 Factori de protecţie familiali
 Legătura emoţională.
emoţională Existenţa unor legături emoţionale
puternice între părinţi/tutore şi copii.
 Participarea.
Participarea Prezenţa părinţilor/tutorilor în viaţa copiilor:
participarea importantă a acestora la activităţile copiilor.
 continuare

 Norme familiale consistente.

consistente Existenţa unor norme
familiale generale, clare şi stabile.
 Supervizare.
Supervizare Supervizarea părintească asupra
vieţii copiilor.
 Factori de protecţie educativi
 Randamentul şcolar.
şcolar Existenta unui randament
şcolar satisfăcător cu aspiraţii şi expectative
rezonabile de a continua studiile.
 O bună legătură cu şcoală.
şcoală Existenţa unei legături
afective pozitive cu şcoala şi/sau cu profesorii.
 eveniment

 Joi, 5 februarie 2009,

2009 ora 11.00, Agenţia
Naţională Antidrog a organizat, la sediul din
B-dul Unirii nr.37, Bloc A4, parter, sector 3,
o conferinţă de presă cu ocazia finalizării
Proiectului de Înfrăţire Instituţională
RO/06/IB-JH-04 "Creşterea eficienţei
cooperării între instituţiile implicate în lupta
împotriva drogurilor", finanţat de către
Uniunea Europeană.
 LISTA documentelor de interes public
emise de către A N A
 1. Acte normative care reglementează organizarea şi A N A; A
2. Structura organizatorică, atribuţiile direcţiilor din A N A, programul de funcţionare şi
programul de audienţe;
3. Numele şi prenumele persoanelor din conducerea A N A;
4. Coordonatele de contact ale instituţiei, respectiv: denumirea, sediul, numerele de
telefon, fax, adresa de e-mail şi adresa paginii de Internet;
5. Programele şi strategiile proprii în domeniul antidrog;
6. Obiectivele ANA în domeniul integrării europene;
7. Rapoartele de evaluarea anuală a activităţilor desfăşurate de A N A;
8. Acorduri încheiate de A N A cu parteneri externi;
 9. Proiecte de acte normative iniţiate şi supuse dezbaterii publice;
publice
10. Comunicate de presă, buletine informative, documentare de presă, broşuri, pliante,
afişe, ghiduri, privind activităţile instituţiei;
11. Studii privind evoluţia fenomenului drogurilor şi măsuri preventive în vederea limitării
acestor fenomene;
12. Materiale prezentate în cadrul conferinţelor de presă ;
13. Materiale de educaţie antidrog;
19. Informări privind drepturile asistaţilor la servicii medicale;
 20. Raportul anual privind situaţia drogurilor;
drogurilor
 21. Rapoarte semestriale şi anuale privind implementarea strategiei naţionale antidrog.
 Adresele unor centre

 CENTRUL DE ASISTENŢĂ INTEGRATĂ A ADICŢIILOR OBREGIA (CAIA OBREGIA)

Şoseaua BERCENI Nr.10 - 12 (în incinta Spitalului Clinic de Psihiatrie Prof. Dr. Al. Obregia,
intrarea dinspre Str. Emil Racoviţă, pe lângă Capela Sf. Teodora) Sector 4, Bucureşti Tel.:
021 - 334 03 02
 E-mail: caia.obregia@gmail.com
 Program de funcţionare: Luni - Vineri: 08:00 - 16:00
 Sâmbăta şi Duminica: ÎNCHIS.
 acordă servicii gratuite de asistenţă medicală, psihologică şi socială
pentru consumatorii de droguri în regim ambulatoriu, inclusiv tratament
substitutiv
 CENTRUL DE ASISTENŢĂ INTEGRATĂ A ADICŢIILOR PANTELIMON
 (CAIA PANTELIMON)
 Şoseaua PANTELIMON Nr.255, Bl.43, Sector 2, Bucureşti
 Alternative la consumul de droguri
FF
ăă
cc
aa
ee
ii
!!
 Îţi mulţumesc pentru atenţie!

Nu uita!
 Tu contezi mult pentru societate!
Ajută la progresul şi prosperitatea ei!
 Tu contezi mult pentru prietenii tăi!

Nu-i dezamăgi!
 Tu contezi mult pentru familia ta!

Arată-i, prin faptele tale, cât de mult o iubeşti!

 Întindemâna
Întinde mânade deajutor
ajutorspre
spre
celce
cel ceţi-o
ţi-ocere!
cere!
Aiîncredere
Ai încredereîn întine!
tine!
Învingetentaţiile
Învinge tentaţiilece
ceîţi
îţipot
pot
cauzaatâta
cauza atâtasuferinţă!
suferinţă!
Bibliografie:

www.ana.gov.ro/
Gabriela Lemeni , Mircea Miclea “Consiliere şi orientare în
carieră”, Editura ASCR, 2008