BĂ T Ă L IA D E L A M A R A T O N

ELEVI;

MĂRUNȚĂLU IASMINA
POPESCU ANISIA
NANU ROBERT
BĂTĂLIA DE LA MARATON
BĂTĂLIA DE LA MARATON  A AVUT LOC ÎN ANUL 490 Î.HR., ÎNTRE ARMATA PERSANĂ CARE INVADASE GRECIA
 CONTINENTALĂ ȘI O ALIANȚĂ A ORAȘELOR-STAT (POLISURI) GRECEȘTI.

A FOST UN EPISOD HOTĂRÂTOR DIN CADRUL RĂZBOAIELOR MEDICE, FIIND PRIMA DATĂ CÂND PERȘII AU FOST
ÎNFRÂNȚI DECISIV ÎNTR-O BĂTĂLIE DESCHISĂ. BĂTĂLIA DE LA MARATON A MARCAT SFÂRȘITUL PRIMEI INVAZII A
PERȘILOR ÎN GRECIA, ACEȘTIA FIIND SILIȚI SĂ SE RETRAGĂ ÎN ASIA. DEȘI RĂZBOAIELE DINTRE GRECI ȘI PERȘI AU
CONTINUAT, CU UNELE ÎNTRERUPERI, ÎNCĂ MULȚI ANI, BĂTĂLIA DE LA MARATON A DEMONTAT MITUL
INVINCIBILITĂȚII PERSANE, PREGĂTIND TERENUL PENTRU URMĂTOARELE BĂTĂLII VICTORIOASE ALE GRECILOR, DE
LA SALAMINA ȘI PLATEEA.
CADRUL ISTORIC
• LA SFÂRȘITUL SECOLULUI AL VI-LEA Î.HR., IMPERIUL PERSAN, ÎN PLINĂ ASCENSIUNE, PUSESE PICIORUL ȘI PE
CONTINENTUL EUROPEAN, CUCERIND O PARTE DIN TRACIA, ÎN TIMPUL CELEBREI EXPEDIȚII A LUI DARIUS I
 (REGELE REGILOR, 521-486 Î.HR.) DIN ANUL 514 Î.HR. ÎMPOTRIVA SCIȚILOR DE LA NORD DE DUNĂRE.

• PREDECESORUL LUI DARIUS, CYRUS „CEL MARE ” (558-528 Î.HR.), CUCERISE ÎN 546 Î.HR., PRINTRE ALTE
PROVINCII DIN ASIA MICĂ, ȘI REGATUL LYDIEI, DE CARE DEPINDEAU, CEL PUȚIN NOMINAL, TOATE COLONIILE
GRECEȘTI DIN IONIA, UNDE SE ÎNFIRIPASE O CONFEDERAȚIE DE DOUĂSPREZECE  POLISURI  DEOSEBIT DE
ÎNFLORITOARE DIN PUNCT DE VEDERE ECONOMIC ȘI CULTURAL. DARIUS A ÎNĂSPRIT ÎNSĂ MODUL DE
STĂPÂNIRE A ACESTOR ORAȘE GRECEȘTI, IMPUNÂND CONDIȚII MAI DURE. ASTFEL, IONIA A FOST INTEGRATĂ
CU LYDIA ÎNTR-O SINGURĂ PROVINCIE (SATRAPIE) CU SEDIUL LA SARDES, IAR ÎN LOCUL UNOR CONTRIBUȚII
NEREGULATE SE INSTITUIE TRIBUTURI ANUALE FIXE, CEEA CE A STÂRNIT MARI NEMULȚUMIRI [1].
În ziua de 23 septembrie a anului 490 înainte de
Christos avea loc una dintre bătăliile legendare ale
Antichității. Este vorba de bătălia de la Maraton, care a
pus capăt mitului invincibilității armatei persane. Într-
un fel, această bătălie a schimbat cursul istoriei
Europei.
BĂTĂLIA
MILTIADES I-A ARANJAT PE CEI 9000 DE ATENIENI ȘI PE CEI 1000 DE PLATEENI ÎN LINIE DE BĂTAIE ÎNTRE
ÎNĂLȚIMILE DE LA AGRILIKI ȘI KROTONI, LA O BĂTAIE DE SĂGEATĂ DE FORȚELE PERSANE. SPRE SFÂRȘITUL
DIMINEȚII, GRECII AU CÂNTAT UN IMN DE MULȚUMIRE ADRESAT ZEILOR ȘI AU ÎNCEPUT SĂ ÎNAINTEZE
SPRE TABĂRA PERSANĂ[7]. PROFITÂND ȘI DE FAPTUL CĂ O PARTE DINTRE PERȘI ERAU OCUPAȚI CU
DESCĂRCAREA PROVIZIILOR DE PE CORĂBII ȘI CU ACȚIUNI DE RECUNOAȘTERE ÎN ZONĂ, MILTIADES A
DECLANȘAT ATACUL ÎNTR-UN MOD OARECUM ATIPIC PENTRU ACELE VREMURI: ÎN LOC SĂ ÎNAINTEZE
LENT, PENTRU A ȚINE STRÂNSĂ FORMAȚIA DE LUPTĂ.