UNIVERSITATEA DE STAT DIN MOLDOVA

FACULTATEA BIOLOGIE ȘI PEDOLOGIE

DEPARTAMENTUL ȘTIINȚELE SOLULUI, GEOGRAFIE,
GEOLOGIE, SILVICULTURĂ ȘI DESIGN

ASPECTE ECOLOGICE ȘI FENOMENUL DE

SECETĂ
ÎN BAZINELE HIDROGRAFICE
PRUT, DUNĂRE ȘI MAREA NEAGRĂ
Teză de licenţă

Conducător științific: Adrian Delinschi, lect. univ. dr.

Autor: Bolocan Doina

Chișinău, 2019
 Cuprins
•  
• Lista abrevierilor…………………………………………………………………………………....3
• Adnotare (în limbile română şi engleză)..........................................................................................4
• Introducere...........................................................................................................................................6
• Capitolu I. Cacterizarea fizico-geografică a bazinelor Prut Dunăre și Marea Neagră ……7
• 1.1 Aspecte generale …………………………………………………………….……….....….…..7
• 1.2 Structura geologică și geomorfologică…….………………………………………….....…….7
• 1.3 Elementele climatice……………………………………………………………….………….8
• 1.4 Învelișul de sol și vegetația………......………………………………………………………10
• 1.5 Zone protejate în bazinele hidrografice Prut Dunăre și Marea Neagră……………………12
• Capitolul II. Evaluarea resurselor de apă ale bazinelor hidrografice Prut, Dunăre și
• Marea Neagră………………………………………………………………………………….. 14
• 2.1 Resurse de apă de suprafaţă …………....………………..……………………………..…..14
• 2.2 Resurse de apă subterană ……………….....................................................................................20
• 2.3 Utilizarea apelor în bazinele Prut Dunăre şi Marea Neagră………………………...…..…...25
• 2.4 Sursele de poluare a resurselor de apă………………..…………………………………..….27
• Capitolul III. Schimbări climatice.................................................................................................29
• 3.1Felomenul de secetă pe teritoriul interfluviului Nistru-Prut, aspecte generale…...….……...31
• 3.2 Analiza secetelor istorice..............................................................................................................33
• 3.3 Măsurile pentru atenuarea riscurilor de secetă și de conservare a apei..…...……. .……….39
• Concluzii şi recomandari.................................................................................................................43
• Bibliografie........................................................................................................................................44
 Introducere
Suprafața bazinelor hidrografice Prut Dunăre și Marea Neagră, actual sunt
Actualitatea supuse atât unor presiuni a naturii ce se reflectă prin încălzirea globală și
temei fenomenul de secetă, cît și a presiunilor antropice exprimate printr-un grad
impresionat de poluare a corpurilor de apă.

Valoare practică a acestei lucrări se exprimă prin faptul că informațiile

Importanța reflectate în teză, pot servi la infomarea și atenționarea socieetății civile
temei despre procesele și fenomenele naturale de risc legate de încălzirea
globală cât și probleme de poluarea corpurilor de apă din zona de studiu.

Scopul acestei lucrări este de a evidenția problemele legate de utilizare

irațională a resurselor acvatice, poluarea excesivă a lor în contextul
Scopul schimbărilor climatice și intensificarea fenomenului de secetă în bazinele
hidrografice Prut, Dunăre și Marea Neagră.

Obiectivele în mare parte sunt reflectate în denumirile capitolelor. Astfel

dezvăluid subiectul pe parcursul elaborării tezei, s-a încercat să se atragă
atenția la problema bazinelor hidrografice menționate din diferite
Obiectivele aspecte, fiind pus accent pe poluare, schimbări climatice și fenomenul de
secetă.
Capitolul 1. Cacterizarea fizico-geografică a bazinelor Prut Dunăre și Marea Neagră.

1.1 Aspecte generale

Suprafața totală a districtului Dunărea-
Prut și Marea Neagră, în limitele
Republicii Moldova este de 14 770 km2 ,
ceea ce reprezintă 43,6% din suprafața
țării. Cota absolută maximă a bazinului
este de 429,5m, iar cea minimă - 1,6m.

O caracteristică importantă a bazinului

rîului Prut o reprezintă originea sa
hidrologică montană, astfel încît debitul
acestuia e suficient pentru a provoca
inundații frecvente.

Fig1. Bazinul Prut, Dunăre și Marea Neagră

 1.2 Structura geologică și geomorfologia
Tabelul 1. Teritoriul bazinului împărțit în clase topografice

Terenuri cu o altitudine mare: 250–300 m

• Pînă la 400–420 m în Podișul Codrilor și pînă la 300 m în Podișul Moldovei de Nord și
Dealurile Tigheci
Terenuri cu o altitudine medie: 200–250 m
• Cîmpia Prutului de Mijloc, Cîmpia Sărata, Podișul Hadjiderului Superior; Cîmpia
Prutului Inferior

Terenuri cu o altitudine joasă: pînă la 60 m

• Cîmpii inundabile

Tabelul 2. Clasificarea văilor

• tipice afluenților rîului Prut din Podișul Moldovei de Nord: Larga, Vilia, Racovăț, Draghiște,
Ciuhur, etc. Acestea sunt formate în calcare cu versanți abrupți, cu trecerea direct spre albie, cu
Văi
numeroase praguri și cascade mici.
înguste/chei
:
• sunt tipul predominant de văi, inclusiv valea rîului Prut și văile afluenților acestuia din Podișul
Codrilor în partea de mijloc a bazinului și pînă la gura de vărsare a rîului Prut
Văi
inundabile
largi terasate Erele geologice
Tabelul 3. regionale

Arheozoică Proterozoică Paleozoică Mesozoică Cenozoică

 În Bazinul râului Prut,
1.3 Elementele climatice precipitaţiile sunt mai reduse în
partea sudică, care este limitată de
Tabelul 4. Precipitațiile medii lunare și anuale izohieta de 500 mm şi cresc spre
Nord unde depăşesc 600 mm la
Briceni și Cornești (tab.1). Cele mai
multe precipitaţii cad vara (34-
45%), cantităţile maxime fiind în
luna iunie (în medie 80-92 mm), iar
cele mai puţine iarna, mai ales în
februarie (29-31 mm).

1.4 Învelișul de Sol și Vegetația.

• Vegetația în mare parte este determinate de influența zonalității
latitudinale, influența reliefului și a climei

• În sectorul de nord a bazinului hidrografic Prut Pe soluri cenuşii molice,

cenuşii tipice, rendzine tipice şi levigate şi cernoziomuri levigate se
dezvoltă păduri de stejar cu cireş. Ponderea terenurilor agricole
alcătuieşte 70-87% din suprafaţa totală a regiunii .

• În bazinul de mijloc al r. Prut care corespunde Cîmpia de silvostepă a

Prutului de Mijloc, pe soluri cenuşii molice şi cernoziomuri levigate din
lunca largă a Prutului şi pe soluri aluviale molice şi stratificate s-au
păstrat comunităţi de stejar, salcie, plop.

Fig. 2. Regiunile fizico-geografice ale Republicii Moldova

 Capitolul 2. Evaluarea resurselor de apă ale bazinelor hidrografice Prut, Dunăre și Marea Neagră.
2.1. Resurse de apă de suprafaţă

Tabelul 5. Resursele de apă de suprafaţă ale râului Prut, Republica Moldova

Resursele apelor de suprafaţă ale r. Prut au fost evaluate în baza datelor din reţeaua de
monitorizare a Serviciului Hidrometeorologic de Stat al Republicii Moldova. Volumul
scurgerii medii anuale a r. Prut este de 2,7 km3 şi variază de la 1,2 km3, în anii cu
umiditate insuficientă, până la 5 km3, în anii cu umiditate abundentă. Debitul mediu
anual echivalează cu 78-94 m3/s, cu fluctuaţii cuprinse între 40 şi 162 m3/s
 Supraf Debitul Debit
Lung aţa Debit Volumul Lungi Suprafaţa Scurgerea
mediu mediu
Afluent imea bazinul specific anual al Afluent mea bazinului medie
anual specific
(km) ui (l/s/km2) debitului (km) (km2) mln. m3/an
(m3/s) (l/s/km2)
(km2) (mln. m3)
Vilia 50 298 2,3 21,40 Cahul 44,8 577,9 0,27 0.46 8,5
Lopatnic 57 265 2,3 16,00
Racovăţ 67 795 2,3 57,40 Salcia Mare 30,1 563,2 0,2 0,31 6,3
Dragişte 70,7 279 2,04 17,97
Ciuhur 90 724 1,93 60,86 Ialpug 113,3 1595,5 0,64 0,4 20,0
Camenca 93 1230 2,64 83,38
Lunga 77,5 1030,0 0,3 0,26 9,5
Căldăruşa 40 318 1,87 58,93
Glodeanca 30 147 1,3 41,00 Lunguţa 48,5 173,6 0, 5 0,27 1,6
Gîrla Mare 40 285 1,21 10,72
Cogîlnic 104,2 1031,1 0,7 0,63 22,1
Delia 30 219 1,62 51,08
Nîrnova 49 358 1,66 18,79 Saca 12,2 30,5 0,02 0,56 0,6
Lăpuşna 70 483 1.64 24,91
Ceaga 17,8 339,9 0,2 0,53 0.63
Sărata 59 716 1,2 27,12
Tigheci 43 205 1,8 11,67 Sărata 19,4 101,3 0,03 0,3 0,95
Larga (2) 33 150 1,8 8,5 Copceac 23,2 112,9 0,04 0,32 1,3
Bebei 27,2 178,6 0,06 0,31 1,9
Hadjider 7,8 201,9 0,06 0,28 1,9
Căplani 17,9 123,6 0,04 0,29 1,26
Tabelul 6. Total   6060     75,91
Resursele de apă ale principalelor cursruri de apă al BHP
Tabelul 7. Resursele de apă ale râurilor din BH DMN

Tabelul 6 prezintă valorile estimative ale resurselor de apă ale principalilor afluenţi
ai r. Prut de pe teritoriul Republicii Moldova, iar în tabelul 7 sunt reprezentate
valorile estimative ale principalelor cursuri de apă care se varsă în Dunăre și
Marea Neagră
 2.2. Resurse de apă subterane
 
Tabelul 8. Principalele corpuri de apă subterană în bazinul hidrografic Prut
Numărul de identificare Codul temporar al
Denumirea complexului şi orizontului acvifer Litologia al corpului de apă corpurilor de apă
subterană (CAS) subterane

Orizontul acvifer ale Holocenului în

valea râului Prut şi terasele acestuia Nisip, pietriş, nisip lutos 1 G100
(aA3)
Complexul acvifer al Badenian-
Sarmaţianului Calcare cu intercalaţii de nisip fin
1 G200
granulate, uneori argile şi marne
( N1b+S1)
Complexul acvifer al Sarmaţianului Nisipuri de granulaţie fină sub
1 G300
Superior Meoţian (N1S3+m) formă de lentil discontinui
Orizontul acvifer al Sarmaţianului Nisipuri de granulaţie fină cu
mediu (Congerian) straturi intermediare de argile, 2 G401, G402
(N1S2) gresii şi calcare
Argile nisipoase cu intercalaţii de
Orizontul acvifer Ponţian (N2p) 2 G501, G502
nisip şi calcar
Complexul acvifer al Cretacic-Silurian Calcare, gresie, cu straturi
2 G601, G602
(K2S2) intermediare de marne
Total: 9  

În bazinul hidrografic Prut, resursele de ape subterane constituie 137,38 mil.

m3/an, dintre care 50,71 mil. m3/an sunt utilizate în diverse scopuri: ca apă
menajeră şi potabilă – 39,84 mil. m3/an (78,32%), ca apă tehnică – 10,16 mil.
m3/an (20,09%), iar în scopuri terapeutice şi recreaţionale – 0,71 mil. m 3/an
(1,58%). Principalele orizonturi acvifere sunt prezentate în Tabelul 8.
 2.3 Utilizarea apelor în bazinele Prut Dunăre şi Marea Neagră
Ape captate Ape utilizate
Bazine
hidrografice total subterane total menajere Industrie agricultură inclusiv irigare

  mii m³ % mii m³ % mii m³ % mii m³ % mii m³ % mii m³ % mii m³ %

Prut 24211 15 12894 53 18104 15 3760 21 1692 9,3 12533 69 4162 23

Prut albia 9670 6,0 1824 19 6,9 5,9 3013 44 1084 16 2738 40 1150 17

Ialpug 5080 3,1 4406 86 034 3,4 951 24 132 3,3 2598 64 280 6,9

Cahul 934 0,6 537 54 859 0,7 122 14 29 3,4 527 61 233 27

Cogâlnic 2982 1,8 2636 88 2678 2,3 846 32 60 2,2 1883 70 472 18

Kitai 263 0,2 254 85 258 0,2 34 13 18 6,9 207 80 7 2,6

Sărata 581 0,4 471 94 508 0,4 127 25 9 1,8 369 73 93 18

Hadjider 623 0,4 182 30 618 0,5 66 11 73 12 568 92 407 66

BH DMN 10464 6,5 8486 81 8954 7,6 2146 24 321 3,6 6151 69 1492 17

BH PDMN 34676 21,4 21380 62 27057 23 5900 22 2012 7,4 18683 69 5656 21

Tabelul 9. Volumul şi ponderea apelor captate şi utilizate după categorii de folosinţă în BH PDMN (media pentru anii 2007-2015)

Per ansamblu, în aprovizionarea cu apă a republicii, BH PDMN are o contribuţie

mult mai redusă în comparaţie cu bazinul Nistru. Acestui bazin îi revine doar 4,1%
din volumul total al apelor captate şi utilizate
 2.4 Sursele de poluare a resurselor de apă

• Sursele de poluare ale corpurilor de apă din cadrul BH

PDMN reprezintă apele uzate (menajere, orăşeneşti,
industriale, pluviale şi de drenaj), care sunt colectate într-
un sistem de canalizare şi evacuate într-un receptor
natural (râu sau lac) prin conducte sau canale de evacuare.
Cele mai mari volume de ape uzate netratate provin din
oraşele care deţin un sistem de alimentare cu apă, dar nu
dispun de sisteme de canalizare şi staţii de epurare
conforme
 Capitolul 3. Schimbări climatice
3.1 Felomenul de secetă pe teritoriul interfluviului Nistru-Prut, aspecte generale.
Fig. 9 Numărul de zile pe an cu t° ≥25°C Fig. 10 Numărul de zile pe an cu t° ≥30°C [10].

Principala condiție de formare a secetei pe teritoriul Republicii Moldova este pătrunderea maselor de aer
rece cu insuficiență de umeditate prin periferia de est al anticiclonului stabilit pentru mai mult timp
deasupra teritoriului Europei de Sud-Est. Ca consecință se formează un timp uscat, aerul rece încălzinduse,
contribue la rândul său la uscarea în continuare a maselor de aer. Cercetăririle efectuate pe teritoriul
Republicii Moldova asupra fenomenului de secetă au evidențiat acest fenomen în baza unor criterii ca:
indicii de ariditate (Fig. 9, Fig. 10), indicii de umeditate, bilanțul apei în sol, indicii bioclimatici, etc
 3.2 Analiza secetelor istorice

Analiza datelor dezvoltării secetelor din ultimii ani relevă că chiar în anii
următori seceta se va repeta în fiecare al 2-lea, al 3-lea sau al 4-lea an.
Dinamica anilor secetoşi din secolele X-XX  este reprezentată în Tabel
Tabelul 13. Dinamica anilor secetoşi din secolele Х-ХХI.
Secolul X XI XII XIII XIV XV XVI XVII XVIII XIX XX XXI
Numărul 1 2 5 2 9 15 8 6 9 33 54  
anilor
secetoşi
Anii secetoşi 994 1024 1124 1223 1325 1403 1508 1616 1708 1801 1874 1900 1935 1963 2001
  1092 1145 1298 1330 1408 1516 1639 1715 1809 1875 1902 1936 1964 2003
    1161   1332 1412 1525 1648 1737 1811 1880 1903 1937 1967 2007
    1170   1364 1414 1533 1666 1747 1815 1883 1904 1939 1968 2009
    1173   1365 1423 1560 1680 1766 1823 1884 1907 1942 1975 2012
        1366 1424 1572 1696 1767 1830 1885 1908 1945 1976 2015
        1371 1430 1575   1773 1832 1886 1911 1946 1981  
        1374 1431 1585   1774 1833 1889 1914 1947 1982  
        1384 1442     1780 1834 1890 1915 1948 1983  
          1443       1839 1891 1916 1949 1986  
          1451       1840 1892 1918 1950 1989  
          1468       1851 1895 1921 1951 1990  
          1471       1863 1889 1923 1952 1992  
          1473       1864 1899 1924 1953 1994  
          1485       1865   1925 1954 1999  
                  1866   1930 1957 2000  
                  1867   1931 1960    
                  1871   1934 1961    

Consecinţele secetelor meteorologice şi agricole sunt pierderea totală a plantelor

pe suprafeţe mari şi scăderea bruscă a productivităţii culturilor agricole.
Consecinţele nefaste ale acestor  secete se vor resimţi pe parcursul a câtorva ani
asupra productivităţii sectorului zootehnic.
Figura 11. Schema relaţiilor dintre diferite nivele de percepţie a secetei şi impactele acestora asupra mediului şi a
sistemului socio-economic.
 3.3 Măsurile pentru atenuarea riscurilor de secetă și de conservare a apei.
• În Planul de acțiuni pentru implementarea Strategiei Republicii Moldova de adaptare la schimbarea climei
până în anul 2020 au fost stabilite, pentru domeniul apă, un sistem de acțiuni de adaptare la nivel național,
regional și local, cu referire la:

acțiuni de adaptare la nivel local și regional:

- intensificarea procesului de extindere a teritoriilor
acoperite cu vegetație forestieră și de reconstrucție
acțiuni de adaptare la nivel local:
ecologică a pădurilor, crearea coridoarelor de
- crearea unor baze de date la nivel local referitoare
interconexiune între masivele împădurite;
la schimbările climatice, care să concentreze
- reevaluarea resurselor de apă la nivelul bazinelor și
informațiile periodice hidrometeorologice și
sub-bazinelor hidrografice în condițiile schimbărilor
climatice;
climatice;
- sensibilizarea publicului privind riscul schimbării
- utilizarea în agricultură a unor specii/soiuri
climei și măsurile de adaptare la această schimbare;
rezistente la secete intense și persistente;
- crearea fâșiilor forestiere pentru protecția
- revizuirea și completarea curriculei școlare pentru
terenurilor agricole, drumurilor și apelor.
ciclul primar, gimnazial și liceal, în vederea includerii
temei „Schimbarea climei” în obiectele de studii de
referință;

dezvoltarea cercetărilor științifice:

- cartarea riscurilor climatice la nivel regional (pentru nordul, centrul și sudul țării) și sectorial
(agricultură, sectorul forestier, energetică, transporturi, sănătate umană etc.);
- elaborarea scenariilor climatice pentru Republica Moldova, pe termen mediu și lung, în baza
modelelor generale de circulație globală și a modelelor climatice regionale (fig. 8.1 – 8.4);
- evaluarea temporală și spațială a impactului schimbării climei asupra apelor de suprafață și
subterane;
- evaluarea resurselor de apă disponibile în condițiile schimbărilor climei;
- întreprinderea măsurilor de combatere a secetei/deficitului de apă
 Recomandări
• Ca recomandări putem menționa ca măsurile complexe pentru diminuarea fenomenului de secetă ar trebui
să prevadă implicarea tuturor instituțiilor din domeniu (SHS, IEG).

• Acordarea unei importanţe sporite consumului economic de apă.

• Crearea rezervelor de apă, îmbunătăţirea şi dezvoltarea sistemelor de alimentare cu apă cu utilizarea

resurselor de apă subterană.

• Planificarea secetelor şi atenționarea publicului.

 • În conluzie putem menționa că studiind multilateral aspectele de mediu de
pe teritoriul bazinelor hidrografice Prut, Dunăre și Marea Neagră, am ajuns
la concluzia că în mare parte apele din această regiune au un grad mare de
Concluzii poluare în mare parte provenite de la activități umane.

• O altă problem este folosirea irațională a resurselor acvatice, astfel în urma

utilizării incorecte a apelor din diferite surse, se pune o presiune sporită atît
asupra apelor de suprafață cît și a apelor subterane observînduse o
diminuare semnificativă a gradului de calitae a resurselor acvatice.

• Problema poluării și utilizării iraționale a resurselor de apă, se agravează o data cu

intensificarea încălzirii globale care se reflectă direct în fenomenul de secetă. Astfel
analizând secetele istorice de pe teriroriul studiat am ajuns la concluzia că intensitatea
și perioada lor sau extins mult în ultimile decenii.

• Corespunzător studiind subiectul în cauză rezultă necesități de a

întreprinde mai multe acțiuni pentru diminuarea gradului de poluare și a
fenimenului de secetă în regiunea de studiu.