PSIHOLOGIA EDUCAȚIEI

LECT. UNIV. DR. VLADIMIR ENĂCHESCU

LA ULTIMA ÎNTÂLNIRE AM DISCUTAT DESPRE…

Procese cognitive superioare

Învățarea conceptelor, rezolvarea de probleme, Teoria gândirii sociale.
creativitatea Motivația în procesele de invățare și predare.

I II III

Strategii de invățare
Abordarile sociale ale invățarii.
ASTĂZI VOM DISCUTA DESPRE…

 Învățarea participativă.
 Cooperare și construirea de
comunități de învățare.
 Conflictele și gestionarea acestora
ÎNVĂȚAREA
PARTICIPATIVĂ

Metodele activ-participative sunt un

factor important în crearea de condiţii
optime pentru un învăţământ de
calitate, care să dezvolte deprinderi şi
aptitudini necesare unui bun dialog
elev-elev, elev-profesor. În ultima
perioadă, aceste instrumente de lucru
sunt indispensabile, pentru că valorifică
nu numai competenţele cognitive ale
învăţării ci şi pe cele psihice şi
afective. 
Metodele activ-participative pot
contribui la creşterea performanţei
şcolare, pot fi chiar îmbunătăţite ca
aplicaţie directă la clasă în condiţiile
unui mediu de lucru atractiv şi relaxant
pentru elevi.
 ROLUL METODELOR ACTIV-PARTICIPATIVE ÎN PREDARE-ÎNVĂŢARE-
EVALUARE

 Metodele activ-participative sunt cele care au în

centrul procesul instructiv-educativ pe elev, oferindu-i
posibilitatea de a descoperi singur ceea ce trebuie să
înveţe şi să participe la realizarea lecţiei 
 Aceste metode stimulează potenţialul creativ al
elevului, îi asigură independenţa de mişcare şi îi
creează un aport de curaj şi încredere în a-şi folosi
propriile forţe,
 Profesorul este un mijlocitor sau moderator în cadrul
lecţiilor în care foloseşte metodele activ-participative.
El nu poate totuşi lipsi din mijlocul elevilor săi pentru
că vine cu completări sau oferă informaţii
suplimentare când elevii o solicită
ROLUL METODELOR ACTIV-PARTICIPATIVE ÎN PREDARE-
ÎNVĂŢARE-EVALUARE

Elevii sunt actori cu rol activ-participativ, implicati emoţional şi motivaţional.

Redescoperirea într-o manieră proprie, oferă satisfacţie atât elevilor cât şi profesorului.
Învăţând şi descoperind singuri, faptele şi evenimentele istorice nu mai sunt doar o simplă înşiruire fără
rost şi greu de reţinut.
Metodele active fac apel la capacitatea elevului de a gândi şi acţiona, de a-şi imagina şi crea.
Fiecare elev poate să-şi spună punctul de vedere şi să se manifeste într-un mod creativ.

Cei mai puţin vorbăreţi elevi comunică atunci când sunt ajutaţi sau lucrează în grup.

Învăţământul modern se axează pe implicarea cât mai mare a elevilor în procesul instructiv-educativ
ROLUL METODELOR ACTIV-PARTICIPATIVE ÎN PREDARE-
ÎNVĂŢARE-EVALUARE

 Pentru creşterea calităţii procesului instructiv-

educativ din grădiniţă, urmărim perfecţionarea
metodelor tradiţionale, dar şi introducerea unor
metode şi procedee educative.
 Metodele implică mult tact pedagogic din partea
educatoarelor deoarece stilul didactic trebuie să-l
adopte în funcţie de personalitatea copiilor.
 Regândirea educaţiei formale duce la schimbarea
relaţiei cu copii promovând un dialog reciproc,
constructiv. Proiectarea unui demers didactic, diferit
de cel tradiţional dă posibilitatea fiecărei educatoare
să-şi valorifice propria experienţă prin utilizarea unor
metode moderne într-o abordare interdisciplinară.
ROLUL ELEVILOR SI
AL CADRELOR
DIDACTICE
Ce face cadrul didactic?
• Asigură ambianţa propice
muncii în echipă.
• Stabileste criteriul de şi
dimensiunea grupului
• Stabileşte regulile de lucru
• Explică foarte clar obiectivele
activităţii, specifică timpul pe
care îl au copiii la dispoziţie.
Tinerii trebuie să fie
capabili:
• să asigure conducerea grupului;
• să coordoneze comunicarea;
• să stabilească un climat de
încredere;
• să poată lua decizii;
• să medieze conflictele;
• să fie motivaţi să acţioneze conform
cerinţelor
 COOPERARE SI
CONSTRUIREA DE
COMUNITATI DE
INVATARE

Invăţarea prin cooperare este o

modalitate eficientă de
stimulare a comunicării şi
învăţării active, facilitând
acomodarea firească a copilului
la sistemul de relaţii, norme,
valori şi comportamente ale
grupului din care face parte.
EXISTĂ MULTE STRATEGII DE GRUPARE A ELEVILOR ÎN VEDEREA
COOPERĂRII

Predarea reciprocă

O strategie de grupare pentru

cooperare, prin care elevilor li
se solicită să devină
„profesori” şi să lucreze
împreună ca un grup pentru a
da înţeles textului.
METODA MOZAICULUI

Tehnica mozaic de învăţare prin cooperare promovează

un proces mai bun de învăţare, îmbunătăţeşte motivaţia
elevilor şi permite ca un volum mai mare de conţinut
să fie studiat şi împărtăşit de membrii unui grup.
Tehnica mozaic a fost elaborată iniţial de Elliot
Aronson şi studenţii săi. Tehnica asigură:
   * O modalitate eficientă de învăţare a conţinuturilor
    * Ascultare, implicare şi empatie
    * Interdependenţă între elevi
    * Interacţiuni între elevi
METODA GÂNDIŢI – LUCRAŢI ÎN PERECHI – COMUNICAŢI

Profesorul:
1. Adresează o întrebare deschisă sau ridică o
problemă
2. Le dă elevilor un minut sau două pentru a se
gândi la răspuns
3. Îi grupează pe elevi în perechi pentru a discuta
răspunsul şi a-şi împărtăşi ideile
4. Le oferă elevilor posibilitatea de a-şi împărtăşi
răspunsul unui grup mic sau cu toată clasă
GRUPURI DE BRAINSTORMING

Principalul obiectiv al acestor structuri este de a

promova:
    * Participarea prin interacţiuni structurate
    * Participarea în mod egal
    * Interacţiunea elevilor cu privire la orice
conţinut
    * Comunicarea eficientă
    * Lucrul împreună pentru a învăţa împreună
    * Învăţarea prin cooperare ca parte a oricărei
lecţii
CONFLICTELE SI GESTIONAREA ACESTORA

 Ce intelegeti prin conflict?

 Care este ultimul conflict in care ati fost
implicat/a?
 Cum ati gestionat aceasta situatie?
 Ce recomandati unei persoane care este
implicata intr-un conflict?
CONFLICTELE SI
GESTIONAREA
ACESTORA
Conflictul reprezintă o
opoziţie deschisă, o luptă între
indivizi, grupuri, clase sociale,
partide, comunităţi, state cu
interese economice, politice,
religioase, etnice, rasiale etc.
divergente sau incompatibile,
cu efecte distructive asupra
interacţiunii sociale.
CE ESTE
CONFLICTUL?
Conflictul este o modalitate
neconstructivă de exteriorizare a
emoţiilor acumulate. El este însoţit
de procese emoţionale negative,
care dezorganizează
comportamentul şi reduc eficienţa
activităţilor persoanei.
Conflictul poate avea un rol pozitiv pentru persoanele implicate în el sau
un rol negativ, degenerând în dispute interpersonale, destructurarea unor
relaţii sociale. Rolul pozitiv se reflectă prin:
• reconsiderarea poziţiei celor doi subiecţi ai comunicării sau dintre
unul şi mai multi subiecţi, reformularea mesajelor,
• îmbunătăţirea feedbackului, autocunoaştere în plan personal,
• autocontrol viitor,
• recunoaştere socială din partea celorlalţi
ASERŢIUNI DE BAZĂ PRIVIND CONFLICTELE:

1. Cele mai multe conflicte au la baza motive mixte, în care părţile implicate au atât interese de cooperare cât şi de
competitivitate.

2. Conflictele pot fi atât constructive cât şi distructive.

3. Problema care se pune nu este atât prevenirea şi/sau eliminarea conflictelor cât rezolvarea paşnică a acestora. În ce
condiţii putem da naştere unei controverse aprinse în locul unei dispute pe viaţă şi moarte?

4. Interesele de cooperare şi de concurenţă dau naştere la două procese distincte în soluţionarea conflictelor –
cooperare şi competiţie.

5. Ponderea relativă a intereselor de cooperare şi competiţie la părţile aflate în conflict şi modul în care acestea
variază, pe parcursul conflictului sunt principalii factori determinanţi ai acestuia;
SURSELE CONFLICTULUI

Cele mai multe conflicte sunt legate de

următoarele surse : 1. nevoile fundamentale
2. valorile diferite
3. percepţiile diferite
4. interesele diferite
5. resursele limitate
6. nevoile psihologice
 TIPURILE DE BAZĂ
ALE CONFLICTELOR

• conflict pentru interese

materiale tangibile: dispute
teritoriale, tentative de
succesiune, tentativă de
asigurare a controlului asupra
altor guverne sau conflicte
economice privind banii,
resursele naturale, comerț,
traficul de droguri.
• conflict pentru idei etnice,
religioase, ideologice
• conflict violent/război
CONFLICTE ÎNTRE Printre cele mai dese cauze se pot enunţa:
ELEVI  Atmosfera competitivă a procesului educaţional;
 Intoleranţa scăzută la frustrare;
 Abilităţi comunicative scăzute;
 Incapacitatea exprimării emoţiilor negative;
 Dorinţa de afirmare cu orice preţ;
 Invidia, antipatia reciprocă;
 Lupta pentru dominarea grupului;
 Lipsa priceperilor de rezolvare a conflictelor;
 Utilizarea greşită a puterii de către cadrul didactic;
 Agresiunile nemotivate din partea colegilor, criticile aduse familiilor lor, agresarea
prietenilor;
 Aroganţa, minciunile şi ridiculizarea aspectului fizic
CONFLICTELE
DINTRE PROFESORI
Conflictele dintre profesori sunt determinate, în special de:
 lupta pentru obţinerea unor avantaje;
 lupta pentru obţinerea unor funcţii de conducere
 dorinţa de a-şi satisface propriile interese
 dorinţa de afirmare
CONFLICTELE
DINTRE CADRELE  Nerezolvarea unor stări mai vechi, pe fondul cărora se acumulează noi
DIDACTICE ŞI tensiuni.
ELEVI  Stimularea, aprecierea inegală practicată în activitate.
 Supraîncărcarea cu sarcini nediferenţiate, corelată cu evaluarea incorectă.
 Evaluarea subiectivă a cunoştinţelor şi a comportamentului afectiv-
atitudinal.
 Acordarea unei importanţe sporite informativului şi mai puţin
formativului.
 Nevalorificarea preocupărilor elevilor de studiu independent, de afirmare
a creativităţii, de completare a cunoştinţelor prin activităţi extraşcolare.
 Redusa diversifi care a metodelor activ-participative şi de implicare
efectivă a elevilor în activitatea de predare - învăţare.
CONFLICTELE • Comunicarea defectuoasă ca urmare a neînţelegerilor sau
ÎNTRE PĂRINŢI ŞI numărului mic de contacte pe parcursul unui an şcolar;
CADRELE • Conflictul de valori şi lupta pentru putere
DIDACTICE
• Informarea periodică, în scris sau verbală, a părinţiilor în
legătură cu realizarea obiectivelor educaţionale, cu reliefarea
progreselor înregistrate de copilul lor.
• Creşterea numărului de contacte în care solicitaţi părinţilor
sugestii şi opinii
• Familiarizarea cu ideile diferite ale părinţilor privind
desfăşurarea procesului de învăţământ şi explicarea, pe
înţelesul lor, a demersului educaţional care a generat
diferenţele de opinii.
ARGUMENTE PENTRU • Nu vă surmenaţi peste masură;
DIMINUAREA
STĂRILOR • Nu faceţi mai multe lucruri deodată;
CONFLICTUALE • Faceţi de la început orice lucru calitativ, corect pentru a nu
mai fi necesar să reveniţi;
• Fiţi calm/calmă;
• Respectaţi programul zilnic pe care l-aţi stabilit deja;
• Fiţi prietenos/prietenoasă;
• Autocontrolaţi-vă stările emoţionale violente, furia, frustrarea
şi starea de agresivitate interioară;
• Învăţaţi să aveti simţul umorului în abordarea unor probleme.
6 PASI PENTRU PREVENIREA APARITIEI CONFLICTELOR

Stabilește natura nemulțumirilor

Discută despre respectivele nemulțumiri

Expune-ți punctul de vedere și ascultă activ

Comunicarea așteptărilor și stabilirea limitelor

Consecvența

Asumarea responsabilității
AVANTAJE stimulează rezolvarea creativă a problemelor;
FUNCŢIONALE ALE
CONFLICTELOR
previn stagnarea;

stimulează schimbări (personale,

organizaţionale, sociale);

contribuie la autoevaluarea şi testarea

abilităţilor
INTREBARI? SUGESTII? COMENTARII?
ASTAZI AM
DISCUTAT
DESPRE…
• Invatarea participativa.
• Cooperare si construirea
de comunitati de
invatare.
• Conflictele si
gestionarea acestora
 TEST
Raspundeti la toate intrebarile  Ce intelegeti prin “Dezvoltare”?
alaturate.
 Enumerati teoriile dezvoltarii studiate
Pentru a va formula raspunsurile
 Ce este invatarea?
in scris, puteti folosi absolut toate
resursele de care dispuneti.  Prezentati organizatia Sistemului Psihic Uman

Acest test nu va fi evaluat de  Care este diferenta dintre cauza si sursa in dinamica unui
catre cadrul didactic si nu are nici conflict?
un fel de impact asupra notei
finale.
Aveti la dispozitie 15 minute.
VA MULTUMESC PENTRU ATENTIE!!!
TEMA PENTRU VACANTA…
SARBATORI
FERICITE SI
VACANTA
PLACUTA!!!