Bedrich Smetana

 Crunt exploatat pe domeniile feudale şi

robit imperiului habsburgic, poporul ceh
şi-a păstrat de-a lungul veacurilor
cultura lor naţională.
 Se ştie că muzicienii cehi au jucat un rol
important în dezvoltarea artei
europene. Multă vreme Boemia a fost
considerată „Conservatorul Europei”.
Compozitorii formaţi aici, cum ar fi Jan
Stamitz, Franz Xaver Richter,
răspândindu-se la curţile princiare din
Europa, au contribuit prin munca lor la
ridicarea nivelului cultural al popoarelor
respective.
 Şcoala muzicală cehă a luat fiinţă în
condiţiile luptei poporului ceh
împotriva absolutismului
habsburgic prin crearea de lucrări
muzicale inspirate din melodiile şi
ritmurile folclorului muzical ceh.
 Cei mai de seamă reprezentanţi ai
şcolii muzicale naţionale cehe au
fost:-
- Bedrich Smetana,
- Antonin Dvoŕac.
 Bedrich Smetana
(1824-1884)
 După cum Glinka a fost înaintaşul marilor
compozitori clasici ruşi, aşa şi Smetana
a arătat calea pe care aveau să meargă
cei mai de seama reprezentanţi ai culturii
muzicale din patria sa. El este primul
compozitor ceh care militează pentru o
artă muzicală cu caracter naţional,
bazată pe cântecul şi dansul popular
ceh.
 Programatismul
 Puternic influenţat de concepţiile novatoare
ale lui Liszt, Smetana îşi însuşeşte principiile
programatismului.
 Principalele sale domenii de creaţie au fost
opera şi poemul simfonic.
 Lucrările sale sunt create cu un profund
caracter naţional, inspirate din trecutul
istoric şi frumuseţile patriei.
 Pentru a exprima aceste imagini naţionale
Smetana foloseşte intonaţii specific populare,
pe care le ridică la rangul unui limbaj muzical
complex şi totuşi accesibil.
 Creaţia
 Din creaţia de operă se evidenţiază „Mireasa
vândută” despre care critica muzicală a vremii
scria: „<Mireasa vândută> a fost cel mai de
seamă suport moral al cehilor într-un timp când
ei luptau pentru propria lor existenţă naţională.”
 Poemele simfonice sunt inspirate din
trecutul glorios al poporului ceh, din natura
patriei şi legendele populare. Aceste lucrări îl
situează pe Smetana printre marii reprezentanţi
ai simfonismului programatic. Capodopera
creaţiei sale în acest domeniu este ciclul de 6
poeme simfonice, intitulat
„Patria Mea”.
Antonin Dvoŕac

1841-1904
 Antonin Dvoŕac
 Alături de compatriotul său mai vârstnic,
Smetana, compozitorul Antonin Dvoŕac
este un strălucit reprezentant al şcolii
naţionale cehe şi un ilustru muzician al
literaturii muzicale universale.
 Îndrăgostit de cântecul popular ceh, el
nu folosea întotdeauna melodia populară
în chip direct, ci ştia să compună melodii
proprii în spirit popular, care evocau cu
multă forţă viaţa neamului său.
 Antonin Dvoŕac
 Angajat ca violonist în orchestra
Teatrului condusă de Smetana, Dvoŕac
cunoaşte lucrările acestuia, precum şi
arta marilor clasici şi romantici.
 Este atras de Schubert, Schumann,
Brahms, Wagner dar folclorul ţării sale
va deveni principalul izvor de inspiraţie.
 Antonin Dvoŕac
 Însuşindu-şi cunoştinţele necesare în domeniul
compoziţiei şi orchestraţiei dă frâu liber
imaginaţiei sale creatoare abordând aproape
toate genurile muzicale.
 Între anii 1892-1895, Dvoŕac se stabileşte în
America, unde conduce Conservatorul din
New York. Aceasta şedere înseamnă un profit
pentru şcoala muzicală Nord-Americană aflată
la începuturile ei, cât şi pentru compozitor, care
descoperă noi tipuri melodice la popoarele
băştinaşe americane din „Lumea Nouă”.
 Creaţia
 9 simfonii,
 3 concerte,
 11 opere,
 oratorii,
 cantate,
 serenade,
 uverturi,
 dansuri slave, etc.
 Dvoŕac a compus 9 simfonii; fiind însă
foarte exigent cu creaţia sa, el nu a
încredinţat tiparului decât ultimile cinci,
pe care le-a numerotat ca atare.
Ulterior, când s-a recunoscut şi
valoarea simfoniilor de tinereţe, s-a
ajuns la o nouă clasificare a lor. Aşa se
explică faptul că, Simfonia a V-a în mi
minor din „Lumea Nouă” este de fapt a
IX-a.