INFRACTIUNI LA REGIMUL DE NAVIGATIE

MARITIMA SI FLUVIALA
Cursul nr 1

introducere
 Prezentul curs este menit să servească drept o introducere în materia
dreptului, pentru persoane a căror profesie este de o importanță
deosebită.

Responsabilitățile aferente personalului navigant sunt multiple,

referindu-se la o serie de valori sociale, începând cu viața echipajului de
pe navă, continuând cu relațiile patrimoniale, referitor la bunurile
transportate, și relații internaționale, în referile la normele dreptului
internațional.

De aceea este important a se arăta și analiza prevederile legale în

materie, pentru a se putea evita situațiile în care legea penală este
încălcată, și pentru a putea înțelege destinatarii legii penale – cursanții
care sunt dispozițiile juridice în vigoare.
 În conceperea prezentului curs au fost avute în vedere urmatoarele, pentru bibliografie :

Drept penal, partea speciala – Tudorel Toader, editura Hamangiu, București, 2012

Drept penal, partea generală – Vasile Drăghici, editura Pro Universitaria, București,
2010

The crime of sailing a ship without a license or a capacity certificate, in the

romanian legislation, short presentation - Vasile Drăghici, Constanța Maritime
University, Editura Nautica, 2016

General aspects regarding the crime of taking over the command or control of
a ship, without right - Vasile Drăghici, Constanța Maritime University, Editura Nautica,
2016

Legea 286 din 17 iulie 2009 – Codul penal

Legea 135 din 1 iulie 2010 – Codul de procedură penală

Legea nr 191 din 13 mai 2003 privind infracțiunile la regimul transportului naval
 Norma juridică penală poate fi definită ca fiind acea normă juridică prin
care se prescriu regulile de drept penal, precum şi sancţiunile aplicabile în cazul
încălcării acestora. Există o vădită deosebire între normele de drept penal şi cele
extrapenale din punct de vedere ar modului în care este exprimat conţinutul
preceptiv, sau regula de conduită. De asemenea, există particularităţi între normele
de drept penal şi cele extra penale.

Raţiunea existenţei legii penale este de a apăra valorile sociale

fundamentale, de a menţine şi reintegra ordinea juridică prin care se asigură
existenţa şi dezvoltarea statului de drept

Prin aplicarea legii penale înţelegem executarea sau îndeplinirea obligaţiilor

pe care aceasta le prevede. Executarea poate avea loc, fie de bunăvoie, prin
respectarea preceptului şi supunerea în faţa legii de conduită descrise în faţa normei
de incriminare, fie prin constrângere, adica recurgerea la sancţiunile prevăzute de
normă pentru ipoteza când preceptul nu este respectat. În acest caz, executarea are
loc pe cale de reacţiune sau de aplicare silită a normei, spre deosebire de primul
caz, când executarea s-a realizat prin supunere de bună voie.
 Legea penală, ca expresie a voinţei puterii publice, se aplică tuturor
infracţiunilor pe teritoriul ţării, unde statul român îşi exercită necondiţionat şi în
exclusivitate suveranitatea.

Dar ordinea juridică nu poate fi realizată numai prin incidenţa legii penale asupra
faptelor săvârşite pe teritoriul României, deoarece cetăţeni români pot săvârşi
infracţiuni pe teritoriul altor ţări, sau cetăţeni străini pot săvârşi infracţiuni contra
cetăţenilor români,etc.
Elementele teritoriului:

a) Întinderea de pământ reprezintă uscatul sau suprafaţa terestră cuprinsă între

frontiera de stat a României, limitele exterioare ale acesteia formând frontiera de stat
terestră a ţării.
b) Marea teritorială a României cuprinde fâşia de mare adiacentă ţărmului, ori după
caz, apele maritime interioare cu lăţimea de 12 mile maritime (22.224 m) măsurată
de la liniile de bază.
c) Apele interioare sunt apele curgatoare ( fluvii, râuri ), sau stătătoare ( lacuri,
bălţi), precum și apele maritime interioare – suprafeţele de apă dintre ţărmul mării si
liniile de bază ( liniile celui mai mare reflux/ liniile drepte care unesc punctele cele
mai avansate ale ţărmului )
d) Solul reprezintă suprafața teritoriului României
e) Subsolul este constituit din teritoriul până unde se poate ajunge cu mijloacele
tehnice existente la un moment dat, indiferent dacă este situat sub suprafaţa terestră
ori a apelor interioare sau a mării teritoriale.
f) Spaţiul aerian este constituit de coloana situată deasupra teritoriului până la limita
spaţiului cosmic delimitat de acesta. Asupra spaţiului cosmic nu se exercită
suveranitatea României, fiind aplicate normele dreptului internaţional.
 Răspunderea penală este o formă a răspunderii juridice şi reprezintă
consecinţa nesocotirii dispoziţiei din norma penală
Realizarea ordinii de drept în general presupune din partea tuturor destinatarilor
legii, o conduită conformă cu dispoziţiile normei ce conduce la o desfăşurare
corespunzătoare a relaţiilor sociale.

În principiu norma penală este respectată de bună voie.

Există însă şi situaţii în care membrii societăţii nu se conformează
exigenţelor legii penale şi săvarşesc infracţiuni. Realizarea ordinii de drept este
posibilă numai prin constrângere, adica prin aplicarea sancţiunilor prevăzute de
normele încălcate care nu au loc direct ci mijlocit prin intermediul răspunderii penale.
Numai ca urmare a constatării răspunderii penale intervine sancţiunea de
drept penal prevăzută pentru infracţiunea săvârşită.
 Răspunderea penală reprezintă un ansamblu de drepturi şi obligaţii corelative
ale subiectelor raportului juridic de drept penal de conflict, ce se realizează prin
constrângerea exercitată de stat, în condiţiile legii , faţă de infractor, în vederea
restabilirii ordinii de drept şi prevenirii săvârşirii de noi infracţiuni.

Particularităţi privitoare la fapta ilicită :

Fapta trebuie să constituie infracţiune. Trebuiesc a exista toate condiţiile obiective şi
subiective prevăzute de norma incriminatoare.
Particularităţi privitoare la subiectele răspunderii penale:
Statul – subiect denumit activ care realizează constrângerea juridică pentru aplicarea
şi realizarea sancţiunii juridice, iar
Infractorul – subiect pasiv,care trebuie să suporte consecinţele faptei penale, adica
aplicarea şi executarea sancţiunii.

* în unele cazuri dacă persoana vatămată nu introduce plângerea prealabilă, sau o

retrage, conflictul, se va stinge în condiţiile legii, prin manifestarea de voinţă a
persoanei vătămate Chiar şi în cazurile acestea, persoana vătămată nu este titulară a
dreptului la acţiune penală, şi nu este subiect activ. Numai statul poate fi subiect activ
 Răspunderea penală reprezintă un ansamblu de drepturi şi obligaţii corelative
ale subiectelor raportului juridic de drept penal de conflict, ce se realizează prin
constrângerea exercitată de stat, în condiţiile legii , faţă de infractor, în vederea
restabilirii ordinii de drept şi prevenirii săvârşirii de noi infracţiuni.

Particularităţi privitoare la fapta ilicită :

Fapta trebuie să constituie infracţiune. Trebuiesc a exista toate condiţiile obiective şi
subiective prevăzute de norma incriminatoare.
Particularităţi privitoare la subiectele răspunderii penale:
Statul – subiect denumit activ care realizează constrângerea juridică pentru aplicarea
şi realizarea sancţiunii juridice, iar
Infractorul – subiect pasiv,care trebuie să suporte consecinţele faptei penale, adica
aplicarea şi executarea sancţiunii.

* în unele cazuri dacă persoana vatămată nu introduce plângerea prealabilă, sau o

retrage, conflictul, se va stinge în condiţiile legii, prin manifestarea de voinţă a
persoanei vătămate Chiar şi în cazurile acestea, persoana vătămată nu este titulară a
dreptului la acţiune penală, şi nu este subiect activ. Numai statul poate fi subiect activ
Subiectul pasiv este persoana fizică sau juridică vinovată de săvârşirea infracţiunii
sau care a contribuit la comiterea acesteia în calitate de autor, instigator sau
complice, neavând relevanţă dacă infracţiunea în concret este fapt consumat sau
tentativă pedepsibilă.Pentru a fi subiect pasiv al răspunderii penale trebuie să
îndeplinească anumite condiţii cerute de lege: limită de vârstă, responsabilitate,
libertate de hotărâre şi acţiune.

Particularităţi privitoare la conţinutul raportului juridic de răspundere

penală:

Conţinutul este format din drepturi şi obligaţii corelative ale subiecţilor

Statul are dreptul de a trage la răspundere penală pe infractor, dar şi obligaţia

de a îl sancţiona numai dacă vinovăţia sa a fost dovedită şi numai în limitele
prevăzute de lege.