PROMOVAREA

SĂNĂTĂȚII

FACTORI DE
RISC
 FACTORI DE RISC
CLASIFICARE
1. FACTORI FIZICI
2. FACTORI CHIMICI
3. FACTORI FIZICO-CHIMICI
4. FACTORI BIOLOGICI
 CLASIFICARE
Factorii de risc se clasifică după natura lor:
 de risc mecanic
 de risc termic
 de risc electric
 de risc chimic
 de risc biologic
 FACTORI BIOLOGICI
 bacterii
 virusuri
 fungi
 paraziţi
 FACTORI FIZICI
 microclimat
 radiaţii ionizante
 radiaţii neionizante
 zgomot
 vibraţii
 FACTORI CHIMICI
 metale grele: Pb, Hg
 metaloizi: As, Fl
 hidrocarburi alifatice şi compuşi: benzine, alcool metilic
 hidrocarburi halogenate alifatice: clorura de metil,
tetraclorura de carbon
 hidrocarburi aromatice: benzen
 gaze nocive:

 simple asfixiante: metan

 asfixiante chimice: acid clorhidric
 iritante: amoniac
 FACTORI FIZICOCHIMICI
 Pulberi
 minerale
 metalice
 organice

Efecte
 toxice sistemice: Pb, As, Mn
 alergice (bumbac, in, cânepă)
 carcinogene (materiale radioactive, compuşi ai Cr, As)
 minerale proliferative şi neproliferative
 FACTORII DE RISC ŞI BOLILE
PROFESIONALE PE CARE LE
DETERMINĂ
FACTORI
FACTORI FIZICI BIOLOGICI
 Tempetatura: crampe calorice,  Boli infecţioase:
colaps caloric, şoc caloric bacteriene, virale,
 Zgomot: hipoacuzie şi surditate fungice şi parazitare
 Radiaţii ionizante: efecte
somatice şi genetice
 Radiaţii neionizante: efecte
somatice generale şi locale
 Vibrațiile: boala de vibraţii
 FACTORII DE RISC PROFESIONALI ŞI BOLILE
PROFESIONALE PE CARE LE DETERMINĂ

FACTORI CHIMICI FACTORI FIZICOCHIMICI

 Intoxicaţii
acute, cronice  Pneumoconioze colagene
 Sindroame iritative  Pneumoconioze necolagene
 Pneumoconioze mixte
(SICAS)
 Afecţiuni toxice sistemice
 Astmul bronşic
 Bisinoza
 Bronşita cronică
 Cancer
CLASIFICAREA FACTORILOR DE RISC DUPĂ ALTE
CRITERII

După importanţă
principali
secundari
După frecvenţa consecinţelor
extrem de rare
foarte rare
rare
puţin frecvente
frecvente
Măsurile profilactice tehnico-organizatorice

 combaterea riscurilor la sursă

 evaluarea riscurilor ce nu pot fi evitate
 adaptarea locurilor de muncă şi a utilajelor la om
în vederea respectării normelor ergonomice
 adaptarea progresului tehnic prin înlocuirea
pericolelor cu nonpericole
 menţinerea noxelor în limitele admise
 Măsurile profilactice tehnico-
organizatorice
 eliminarea noxei profesionale din procesul tehnologic
(înlocuirea substanțelor nocive cu altele mai puțin
nocive sau inofensive). Dacă nu se poate realiza acest
lucru se încearcă izolarea aparaturii generatoare de noxe
 împiedicarea pătrunderii noxei la locul de muncă
(ermetizare, procedee umede pentru pulberi, ventilație
locală)
 reducerea concentrațiilor noxelor profesionale la locul
de muncă sub limita maximă admisibilă prin procedee
specifice
 Măsurile profilactice tehnico-
organizatorice
 împiedicarea acțiunii noxei profesionale prin:
 reducerea efortului fizic, a suprasolicitărilor fizice și
neuropsihice;
 reducerea duratei zilei de muncă;
 asigurarea unor condiții adecvate de recreere în timpul
pauzelor;
 folosirea echipamentului individual de protecție (măști,
mănuși, antifoane);
 întreținerea și funcționarea anexelor igienico-sanitare: dușuri,
băi, vestiare;
 instruirea și educarea muncitorilor.
 Măsuri medicale
 examenul medical la angajare
 examenul medical în perioada de adaptare
 examenul medical periodic
 examenul medical la reluarea activităţii
 recunoașterea riscului profesional
 educația pentru sănătate, care se adresează:

a) cadrelor de coordonare tehnice şi administrative

b) personalului muncitor
! Se va insista asupra respectării regulilor de igienă individuală,
purtarea corectă a echipamentului individual de protecție, reducerea
chiar suprimarea fumatului și a consumului de alcoolul, cunoașterea
primelor simptome și semne de intoxicație acută, acordarea primului
ajutor, prezentarea la controlul medical periodic!
 Măsuri medicale
În funcție de rezultatul examenului medical la
angajarea în muncă, se fac propuneri pentru:
a) adaptarea postului de muncă la caracteristicile
anatomice, fiziologice, psihologice și la starea
de sănătate a lucrătorului,
b) îndrumarea persoanei care urmează a fi
angajată către alte locuri de muncă,
c) includerea în circuitul informațional din
sistemul sanitar a acelor persoane care necesită
o supraveghere medicală deosebită.
Examenul medical la angajare

Se efectuează pentru:
a) lucrătorii care urmează a fi angajați cu contract individual de
muncă pe perioadă determinată sau nedeterminată
b) lucrătorii care își schimbă locul de muncă sau sunt detașați în
alte locuri de muncă ori alte activități
c) lucrătorii care își schimbă meseria sau profesia
Examenul medical la angajarea în muncă se face la solicitarea
angajatorului, care va completa fișa de solicitare a examenului
medical la angajare și fișa de identificare a factorilor de risc
profesional.
 Examenul medical la angajare cuprinde:
 anamneza medicală profesională și neprofesională și
examenul clinic general
 examenele medicale clinice și paraclinice
 la indicația medicului de medicina muncii, examene
medicale suplimentare
 rezultatele examenului clinic și ale celorlalte examene
medicale se înregistrează în dosarul medical
Medicul specialist de medicina muncii, în baza fișei de solicitare a
examenului medical la angajare, fișei de identificare a factorilor de risc
profesional, dosarului medical și a examenelor medicale efectuate,
completează fișa de aptitudine cu concluzia examenului medical la
angajare: apt, apt condiționat, inapt temporar sau inapt.
Examenul medical periodic-scopuri
 confirmarea sau infirmarea la perioade de timp stabilite a
aptitudinii în muncă pentru profesia/funcția și locul de muncă
 depistarea apariției unor boli care constituie contraindicații
pentru activitățile și locurile de muncă cu expunere la factori
de risc
 diagnosticarea bolilor profesionale
 diagnosticarea bolilor legate de profesie
 depistarea bolilor care constituie risc pentru viața și sănătatea
celorlalți lucrători la același loc de muncă
 depistarea bolilor care constituie risc pentru securitatea
unității, pentru calitatea produselor sau pentru populația cu
care lucrătorul vine în contact
 Examenul medical periodic cuprinde:
 examenul clinic general, conform dosarului medical
 examenele clinice și paraclinice, conform modelului
 înregistrarea rezultatelor în dosarul medical
 completarea fișei de aptitudine, în două exemplare, unul pentru
angajator și celălalt pentru lucrător
 la indicația medicului de medicina muncii, pentru stabilirea
incompatibilităților medicale cu riscurile profesionale evaluate,
examenul medical periodic poate cuprinde investigații și/sau
examene medicale de specialitate suplimentare