ROLUL ASISTENTULUI MEDICALE ÎN

ÎNGRIJIREA PACIENTULUI CU ULCER

GASTRIC

COORDONATOR:ȘOT SABINA, PROF. GRAD DIDACTIC II

 
 
 
ABSOLVENT:SILAGHI EMILIA LARISA
 DEFINIȚIE

Ulcerul este o boală caracterizată prin

apariția unor ulcerații la nivelul mucoasei
esofagiene, al stomacului și duodenului sau
ansa anastomotică a stomacului operat,
străbătând mucoasa și depășind muscularis
mucosa. Clinic se manifestă prin sindrom
ulceros, boala interesând întreg organismul.
 ETIOLOGIE

În apariția ulcerului un rol deosebit îl joacă factorii ulcerogenetici reprezentați de:

 factori de mediu: factori alimentari, factori medicamentoși, stresul, fumatul, consumul de
acool;
 factori genetici;
 unele boli organice și sistemice: sindromul Zollinger-Ellison, ciroza hepatică, mastocitoza
sistemică, obstrucții duodenale și rezecții întinse ale intestinului subțire, boli pulmonare cronice,
insufiența renală, boli cardiace;
 ruperea echilibrului fiziopatologic între factorii de agresiune (hipersecreția de acid
clorhidric, hipersecreția de pepsină, Helicobacter pylori, refluxul duodeno-gastric) și factorii
deapărare a mucoasei (factori preepiteliali, factori epiteliali, factori postepiteliali).
SIMPTOMATOLOGIE

Simptomul cel mai constant și care în mod obișnuit

îl determină pe bolnav să se prezinte la medic, este
durerea. Aceasta are o localizare epigastrică, este
intensă, se însoțește de o senzație de arsură și
deseori iradiază în spate.
Durerile apar în perioade de 1-3 săptămâni, separate
prin perioade de liniște, în care bolnavul nu se
plânge de dureri, chiar dacă nu respectă regimul
alimentar. De cele mai multe ori, perioadele
dureroase apar în cursul toamnei sau al primăverii
(periodicitate sezonieră), însă pot apărea și în alte
sezoane.
 Uneori, durerea apare imediat după masă (durere precoce), ca în ulcerele
localizate juxtacardinal sau pe mica curbură gastrică; pe măsură ce ulcerul
devine cronic și apar leziunile de perigastrită, durerea devine aproape
permanentă, periodicitatea și ritmul orar având tendința să fie mai puțin marcate.

Senzația de arsură retrosternală (pirozis) este un semn des întâlnit, care

uneori înlocuiește durerea și are un caracter ritmic și periodic. De asemenea, mai
pot apărea eructații acide, gust acru sau amar în gură.
 Vărsăturile, când apar, sunt de obicei postprandiale, precoce sau tardive, după localizarea
ulcerului, ele fiind determinate de mese mai copioase, de abateri de la dietă, de consumul de
băuturi alcoolice. Vărsăturile conțin alimente, sunt abundente și au miros acid; uneori,
bolnavul vomită doar suc gastric pur.
Pofta de mâncare este normală sau crescută. Dacă bolnavul scade în greutate în perioadele
dureroase și se spune că nu mănâncă, aceasta nu se întâmplă prin pierderea apetitului, ci prin
frica de a mânca, pentru a nu avea dureri.
Examenul obiectiv arată de obicei o stare generală bună; uneori bolnavul apare slăbit;
poate să fie mai neliniștit, să aibă tulburări de somn.
 DIAGNOSTICUL POZITIV

În majoritatea cazurilor, supoziția de ulcer gastric se face plecând de la simptomatologia

clinică iar confirmarea ulcerului este dată de explorările paraclinice.
Diagnosticul paraclinic în ulcerul gastric se bazează pe:
- examenul endoscopic
- examenul radiologic
- evidențierea infecției cu Helicobacter pylori
- explorarea secreției gastrice și determinarea gastrinemiei
 DIAGNOSTIC DIFERENȚIAL

Diagnosticul diferențial al ulcerului gastric se face cu:

 Gastrita acută și cronică
 Pancreatitele cronice
 Colecistopatii litiazice şi nelitiazice
 Cancer gastric
 Hernia gastrică transhiatală sau esofagita de reflux
 Colica renală, colica intestinală, colica biliară
 Sindromul Zollinger-Ellison
 EVOLUȚIE, COMPLICAȚII, PROGNOSTIC

Față de acum 20-30 de ani, evoluția ulcerului gastric este mult ameliorată. O dată cu apariția
noilor antisecretorii deosebit de potente (blocanții pompei H+/K+ ATP-aza), evoluția ulcerului
este cel mai adesea favorabilă, complicațiile s-au redus mult, iar cazurile ce necesită operație sunt
relativ rare.
Complicațiile posibile ale bolii ulceroase sunt: hemoragia digestivă superioară (este cea mai
frecventă complicație ~15%), perforația ulceroasă cu apariția abdomenului acut, stenoza pilorică
(relativ rară după introducerea terapiei de tip modern), malignizarea ulcerului.
Prognosticul ulcerului gastric s-a ameliorat mult în ultimele decenii și mai ales în ultimele
două decenii, când, printr-o terapie de eradicare corectă a HP, riscul de recidivă ulceroasă scade
sub 10% pe an. Mortalitatea în boala ulceroasă este crescută mai ales la pacienții de peste 75-80
de ani, cu HDS.
 TRATAMENT

Regimul igieno-dietetic constă în: folosirea judicioasă a repaosului; interzicerea fumatului, băuturilor
alcoolice și alimentelor iritante; repararea danturii, masticație corectă, nu se bea apa înainte și în timpul
mesei; renunțarea, pe cât posibil, la medicamentele ulcerogene: Aspirină, Fenilbutazonă, corticoizi; igiena
meselor, la ore regulate, 4-6 pe zi, cu alimente care reduc efortul secretor și neutalizează aciditatea.
Tratamentul medicamentos constă în administrarea următoarelor clase de medicamente: antiacide
(Maalox, Gelusil, Almagel, Calmogastrin, Dicarbocalm), antagoniști H2 (Cimetidina - Tagamet, Ranitidina,
Famotidina), anticolinergice (Pirenzepina, Telenzepina), inhibitorii pompei de protoni (Omeprazol,
Lansoprazol), protectoare ale mucoasei – prostaglandine (Enprostil, Misoprostol, Riboprostil), agenți
activi topici (Sucralfat - Carafate, Ulcogant, Bismut coloidal, antibiotice (Amoxicilina, Tetraciclina,
Metronidazol, Claritromicina).
- în prezența evidențierii helicobacteriei pylori se recomandă „triplul tratament” format din: Amoxacilină (3×750
mg /zi) + Metronidazol (3×400 mg /zi) și Bismut (3×600 mg/zi) timp de 4 săptămâni.
 Tratamentul hidromineral se face numai în perioadele de acalmie ale bolii, recomandându-
se cura la Sângeorz (izvorul „Hebe”), Malnaș (izvorul „Maria”) și Slănic-Moldova. Aceste
ape scad aciditatea și secreția.
 Tratamentul chirurgical
Opțiunea chirurgicală pentru tratamentul ulcerului a scăzut foarte mult, odată cu apariția
tratamentului medicamentos actual. Perforația și penetrația sunt indicații absolute de
intervenție chirurgicală.
 Tratamentul endoscopic se adresează unor complicații ale bolii ulceroase: hemostaza
endoscopică a ulcerelor hemoragice, dilatarea endoscopică a stenozelor pilorice,
Mucosectomia leziunilor ulcerate gastrice cu displazie sau chiar cu cancer gastric in situ.
 STUDIU DE CAZ
 Culegerea datelor
Nume: P
 Antecedentele bolnavului
Prenume: A APP - bolile copilăriei: rujeolă, varicelă
Vârsta: 42 ani
- alergii medicamentoase: nu se cunosc
Sex: M
Grup sanguin: A II, Rh (+) AHC - nesemnificativ
Domiciliu: Bistrița  Condiții de viață și de muncă
Greutate: 83 kg
- locuiește la casă în mediul urban, împreună cu soția
Înălțime: 1,78 m
și cei doi copii
Starea civilă: căsătorit
Meseria: mecanic auto
- condițiile de mediu în care trăiește sunt salubre
Data internării: 05.02.2021 - modul de viață: pacientul are un orar al meselor
Data externării: 14.02.2021 dezorganizat, consumă 2 cafele pe zi, fumează 10-15
 Diagnostic la internare: Ulcer gastric hemoragic țigări/zi, ocazional consumă alcool
 Motivul internării: grețuri, vărsături în „zaț de cafea”, scaune melenice, oligurie, durere epigastrică,
hipotensiune arterială, tahicardie, polipnee, anxietate, paliditate muco-tegumentară, stare generală alterată.

Istoricul bolii

Pacientul, cunoscut în antecedente cu ulcer gastric, se prezintă la Serviciul de Urgență din cadrul
Spitalului Județean Bistrița, prezentând următoarele acuze: grețuri, vărsături în „zaț de cafea”, scaune
melenice, oligurie, durere epigastrică, hipotensiune arterială, tahicardie, polipnee, anxietate, paliditate muco-
tegumentară. Acesta susține că aceste simptome au debutat în urmă cu 5 ore. Din spusele pacientului aflăm
că în ultima săptămână a făcut abuz de AINS datorită unei dureri de măsea. Este internat de urgență pentru
investigații și tratament. În urma investigațiilor de specialitate se pune diagnosticul de ulcer gastric
hemoragic.
 Examenul clinic pe aparate și sisteme

Ţesut celular subcutanat – bine reprezentant

Sistemul ganglionar – ganglioni nepalpabili

Sistemul osteo-articular – aparat integru morfofuncțional, articulații mobile nedureroase

Tegumente și mucoase – palide, reci, transpirate

Aparatul respirator – căi respiratorii superioare permeabile, torace normal conformat, amplitudinea mișcărilor respiratorii egale,
murmur vezicular prezent bilateral, polipnee 25 r/min

Aparatul cardiovascular – zona precordială de aspect normal, zgomote cardiace normale, șoc apexian în spațiul V intercostal stâng  pe linia
medioclaviculară, artere pulsatile, TA 85/50 mmHg, A.V. 128 b/min.

Aparatul digestiv – cavitate bucală liberă, dentiție prezentă, faringe normal colorat, durere epigastrică, grețuri, hematemeză, melenă

Aparatul urogenital – loje renale libere, nedureroase, oligurie

Sistemul nervos – fără semne de iritație meningiană, ROT prezente

Stare generalǎ – alterată

Clinic: - pe sonda nazogastrică sânge cu aspect de „zaț de cafea”

- tușeu rectal: canal anal permeabil, ampula rectală cu pereți suplii, materii fecale negre
 Nevoia    
fundamentală Sursa de dificultate Diagnostic de
Problema Manifestări de
afectată nursing
  dependență

1.Nevoia de a respira -alterarea ritmului -procesul hemoragic -polipnee (25 r/min) Alterarea respirației și
și a avea o bună respirator și circulator -anxietate -tahicardie (128 circulației
circulație p/min)
-hipoTA (85/50
mmHg)

2.Nevoia de a bea şi a -grețuri, vărsături -procesul hemoragic -grețuri și vărsături  

mânca -vărsături cu sânge Hematemeză
digerat „zaț de cafea”

3.Nevoia de a elimina -alterarea eliminării -procesul hemoragic -oligurie Eliminare inadecvată

-melenă
    -durere în epigastru  
  -disconfort abdominal -modificarea integrității
-facies crispat Durere
  mucoasei gastrice
-iritabilitate
 
  -gemete
    -consum abuziv de AINS  
-risc de perforație ulceroasă
4.Nevoia de a evita -efect al abuzului de -fumatul  
cu apariția abdomenului
pericolele antiinflamatoare -alcoolul
Risc de complicații
acut
nesteroidiene
-nerespectarea unui orar
bine stabilit al meselor
 -anxietate -necunoașterea bolii și a -teamă  Anxietate
prognosticului
-agitație

    -lipsă de informații -cerere de informație asupra  

bolii, a măsurilor de
 Diagnosting de Obiective Intervenții autonome și delegate Evaluare
nursing

1.Alterarea respirației Ca pacientul să prezinte Intervenţii autonome: În urma intervențiilor

și circulației respirație și circulație -instalez pacientul într-un salon liniștit aplicate și a îngrijirilor
normale, eficiente în 48 h -aerisesc salonul efectuate pacientul
-umidific aerul din încăpre, asigur o temperatură optimă prezintă respirație și
-așez pacientul în poziția Trendelemburg pentru menținerea unei circulații cerebrale circulație normale,
corespunzătoare eficiente în 48 h
-asigur repaosul strict, cu interzicerea oricărui efort fizic, deoarece acesta poate agrava
hemoragia
-liniștesc bolnavul
-supraveghez permanent pacientul
-monitorizez frecvent respirația, TA și pulsul și le notez în foaia de temperatură
Intervenţii delegate:
-la indicația medicului recoltez sânge pentru determinarea hematocritului, numărului
hematiilor, hemoglobinei (hemogramă), pentru determinarea grupului sangvin și al Rh-
ului
-la indicația medicului administrez O2 terapie
-aplic pungă de gheață în regiunea epigastrică
-pregătesc sânge izogrup, izoRh și instalez perfuzia de sânge
-la indicația medicului administrez PEV cu CaCl2, vitaminele K, C și trombină
-instalez perfuzie cu substituenți de volum: Dextran 40
2.Hematemeză Ca pacientul să nu mai Intervenții autonome: În urma intervențiilor
prezinte grețuri și -în timpul vărsăturii așez capul pacientului într-o parte și îl susțin aplicate și a îngrijirilor
vărsături în termen de -curăț gura pacientului după fiecare vărsătură, fără a deplasa pacientul efectuate grețurile și
5-6 h -captez conținutul vărsăturii într-un vas și îl arăt medicului vărsăturile au încetat în
Ca pacientul să se -supraveghez funcțiile vitale din oră în oră termen de 5 ore,
alimenteze -în prima zi suprim alimentația pe gură și ofer pacientului numai lichide reci pacientul se
corespunzător nevoilor cu lingurița și bucățele de gheață alimentează
organismului în termen -din oră în oră administrez lapte rece în cantități mici corespunzător nevoilor
de 6-7 zile -a doua zi continui cu regim hidrozaharat servind pacientului 12 mese organismului în termen
compuse din 150-200 ml lapte de 6 zile
-din a treia zi îmbogățesc regimul adăugând supe mucilaginoase, griș cu
lapte, piureuri de legume, budinci, creme, ou moale, carne slabă de vită sau
pasăre, legume fierte, ajungând în 5-7 zile la o rație de 1500-2000 calorii
Intervenții delegate:
-montez sondă nazogastrică pentru spălătura gastrică evacuând sângele în
vederea opririi hemoragiei, a grețurilor și vărsăturilor
-la indicația medicului administrez PEV cu glucoză 10% 500 ml
3.Eliminare inadecvată Ca pacientul să fie
echilibrat hidroelectrolitic
în termen de 48 h
Ca pacinetul să nu mai
prezinte melenă
Intervenții autonome: În urma intervențiilor
-calculez bilanțul ingesta-excreta aplicate și a îngrijirilor
-rehidratez pacientul cu cantități mici de lichide reci efectuate pacientul este
-observ tegumentele, mucoasele și culoarea urinii cu regularitate echilibrat hidroelectrolitic,
-monitorizez periodic funcțiile vitale și vegetatice și le notez în foaia de iar melena a încetat, scaunul
temperatură având consistență normală
-șterg periodic tegumentele pacientului și le frecționez cu alcool
-ofer bolnavului bazinetul la pat
-observ frecvența și aspectul scaunului pe care îl captez în bazinet pentru a-l arăta
medicului
-observ apariția eventualelor complicații și anunț medicul
Intervenții delegate:
-la indicația medicului efectuez sondajul vezical pentru monitorizarea diurezei
-la indicația medicului asigur echilibrul hidroelectrolitic instituind perfuzii
endovenoase cu glucoză 10% 500 ml, hidrolizante și amestecuri de aminoacizi
-la indicația medicului recoltez scaunul pentru a-l trimite la laborator în vederea
punerii în evidență a sângelui din materiile fecale (reacția Adler)
-la indicația medicului execut clismă evacuatorie pentru evacuarea sângelui din
intestin
4.Durere Ca pacientul să Intervenții autonome: În urma îngrijirilor

  prezinte ameliorarea -liniștesc pacientul explicându-i că efectuate și a

durerii în termen de intervențiilor
  durerile sunt temporare și vor ceda
24 h aplicate, pacientul
  -pregătesc pacientul pentru investigații paraclinice prezintă durere
 
  Intervenţii delegate: ameliorată în 24 h
  -la indicația medicului administrez Algocalmin 2X1

  fiole/zi

-după încetarea hemoragiei și reluarea alimentației

per os, administrez bolnavului:

- Ranitidină 150 mg 1x2/zi

- Omeprazol 40 mg 1-0-0

- Dicarbocalm 3x1 tb/zi după masă

5.Risc de Pacientul să nu Intervenții autonome: În urma îngrijirilor
complicații prezinte complicații -sfătuiesc pacientul să consulte medicul ori de câte ori îl deranjează efectuate și a
ceva și să nu mai facă abuz de nici o substanță fără indicație intervențiilor
medicală aplicate, pacientul
-conștientizez pacientul în legătură cu contribuția proprie în ceea ce nu prezintă
privește prevenirea complicațiilor și recuperarea stării de sănătate complicații pe
-îi explic importanța renunțării la fumat și la alcool, atât pentru a perioada spitalizării,
evita unele complicații care pot apărea în urma consumului lor, dar și știe cum să le
și pentru recuperea sa evite pe viitor
-împreună cu pacientul, și în funcție de preferențile alimentare ale
acestuia, întocmesc o listă cu alimentele și băuturile permise și
interzise pe care va trebui să o respecte cu strictețe
-măsor temperatura, pulsul, TA și le trec în FT, observ periodic
aspectul abdomenului, supraveghez tegumentele și mucoasele
pacientului și ajut la păstrarea igienei corporale
-sfătuiesc pacientul să facă zilnic cel puțin 30 de minute mișcare
6.Anxietate Ca pacientul să Intervenții autonome: În urma îngrijirilor
prezinte diminuarea -favorizez adaptarea pacientului cu noul mediu efectuate și a
anxietății și să fie intervențiilor
-creez un mediu optim pentru ca pacientul să-și poată exprima emoțiile, nevoile
echilibrat psihic în aplicate, pacientul
termen de 1-2 zile -ajut pacientul să-și recunoască anxietatea este echilibrat

-furnizez mijloace de comunicare adecvate pacientului și îi furnizez informațiile psihic, anxietatea s-a

de care are nevoie diminuat, înțelege și

acceptă boala
-explic pacientului că fumatul și alcoolul, la fel ca și o dietă nesănătoasă și
dezorganizată sunt factori care duc la apariția ulcerului și îl întrețin

-învăț pacientul tehnici de relaxare

-asigur condiții de microclimat în salon

-explorez nivelul de cunoștințe al pacientului, privind boala, modul de

manifestare, măsurile preventive și curative, modul de participare la intervenții
și la procesul de recuperare

-conștientizez pacientul asupra propriei responsabilități privind sănătatea

-identific obiceiurile și deprinderile greșite ale pacientului și încerc să le corectez

împreună cu acesta
7.Cunoștințe Pacientul să acumuleze Intervenţii autonome: Pacientul a acumulat
insuficiente cunoștințe noi despre cunoștințe noi și le poate
-explorez nivelul de cunoștințe al pacientului privind boala, modul de manifestare,
boală, prognostic și folosi pentru a ști cum
măsurile preventive și curative, modul de participare la intervenții și la procesul de
evoluție să-și păstreze sănătatea
recuperare
   
-stimulez dorința pacientului de a cunoaște evoluția bolii

-motivez importanța acumulării de noi cunoștințe

-informez pacientul asupra alimentelor permise (lapte, smântână, frișcă, ou crud sau
moale, brânză de vaci, orez, făinoase, carne slabă de vacă sau vițel, pește slab,
zarzavaturi fierte, mere și pere coapte, mere rase) și interzise (supe de carne, slănină,
mezeluri, borșul, grăsimile prăjite, sosuri cu rântaș, ceapă, condimentele, conservele,
usturoiul, ciupercile, sărăturile, murăturile, cafeaua, ciocolata, dulciuri concentrate,
băuturile alcoolice, sifonul, Pepsi-Cola, limonada, înghețata)

-explic pacientului că nerespectarea regimului alimentar și consumul alimentelor

interzise, precum și fumatul și alcoolul sunt factori care vor impiedica procesul de
vindecare ducând la cronicizarea ulcerului și apariția complicațiilor

-explic toate tratamentele viitoare și măsurile de luat pentru recuperarea totală și

păstrarea sănătății

-explic pericolele la care se poate expune dacă nu respectă indicațiile pe care le

primește

-pun la dispoziția pacientului pliante, reviste din care să se documenteze

 CONCLUZII

Ulcerul gastric reprezintă unul din cele mai importante domenii ale patologiei digestive, atât pentru frecvența sa, cât și prin
caracterul ubicuitar, la toate popoarele lumii și prin gravitatea complicațiilor ce-l însoțesc.
Datorită consecințelor sale economice și sociale, ulcerul gastric reprezintă un adevărat handicap pentru subiectul bolnav și o
sursă importantă de cheltuieli pentru colectivitate, afectată în același timp și de perioadele relativ lungi de incapacitate
temporară de muncă a celor bolnavi.
Impactul fizic și psihic al acestei boli, precum și necesitatea formării unor deprinderi igieno-dietetice adecvate ale bolnavilor,
m-au determinat să analizez, să studiez și să aprofundez cunoștințele legate de aceasta, pentru o mai bună educare a bolnavilor
aflați în cercul de prieteni și nu numai, cât și pentru a contrubui pe cât posibil la profilaxia acetei afecțiuni.
Pentru profilaxia bolii și a recidivelor, trebuie să se țină seama de toate acele cauze care participă la apariția acesteia. În
general, prin evitarea traumelor psihice și printr-un mod de viață mai igienic, fără excese și printr-un regim alimentar din care
trebuie evitat orice abuz, se poate adeseori preveni boala ulceroasă.