 Care era situația politică a

României către anii 1870?

 Putea România să-și dezvolte
economia modernă și
societatea de rînd cu statele
moderne?
Subiectul lecției:
Cucerirea
Independenței de
stat a României
1877-1878
 MOTTO:

„Voim să fim independenţi,

pentru că voim să trăim cu viaţa
noastră proprie”.

(Mihail Kogălniceanu)
 Obiective
O1 - SĂ IDENTIFICE CAUZELE /CONSECINȚELE CARE
AU DUS LA DECLANŞAREA RĂZBOIULUI RUSO-TURC;
O2 - SĂ PLASEZE EVENIMENTELE ISTORICE ÎN TIMP
ŞI SPAŢIU;
O3 - SĂ APRECIEZE ROLUL PERSONALITĂŢILOR
ISTORICE;
O4 - SĂ ANALIZEZE UN DOCUMENT ISTORIC EMIS ÎN
TIMPUL RĂZBOIULUI;
O5 - SĂ MENŢIONEZE CONSECINȚELE
EVENIMENTELOR ISTORICE.
 Noțiuni
 Independență- Situație a unui stat sau a unui
popor care se bucură de suveranitate națională;
 Convenție-Înțelegere, acord între două sau mai
multe state, instituții cu privire la anumite
probleme sau la anumite obiective;
 Armistițiu- Acord între state beligerante în
vederea încetării temporare a operațiunilor
militare.
 Carol de Hohenzollern
 În 1866, după abdicarea
lui Alexandru Ioan Cuza,
 CAROL I
a fost adus la conducerea
țării prinţul german
Carol de Hohenzollern,
proclamat domn, pentru
a asigura sprijinul
german pentru obţinerea
independenţei.
 Începând cu anul 1875, Europa s-a
confruntat cu o nouă criză: lupta de eliberare
a popoarelor aflate sub dominaţia Imperiului
Otoman. Astfel, au izbucnit răscoale în
Bosnia, Herţegovina, Serbia, Muntenegru şi
Bulgaria, iar din anul 1877, Rusia se implică
în susţinerea luptei acestor popoare.
Cu toate că la conducerea ţării vine Carol I de
Hohenzollern, totuşi România trebuie să
plătească tribut Imperiului Otoman, dar nu
putea nici să aibă legături sau tratate cu alte
ţări.
România s-a folosit de lupta
dintre Imperiul Otoman şi
Imperiul Rus pentru a-şi
declara independenţa faţă
de cele două mari puteri.
Astfel, pe 9 mai 1877,
ministrul de externe al
României, Mihail
Kogălniceanu, proclamă
Independenţa României faţă
de Imperiul Otoman şi ţara
intră în războiul
ruso-turc de partea Rusiei.
 La 4 aprilie 1877, România şi Rusia semnau
convenţia prin care se permitea trupelor ruseşti să
pătrundă în Balcani spre viitorul teatru de război cu
Imperiul Otoman, cu menţiunea specială prin care
Ţarul se obliga să respecte drepturile statului român
şi să menţină şi să apere integritatea teritorială a
României.
 La 12 aprilie 1877, Rusia a declarat război
Turciei.
 Turcii au bombardat mai multe localități de
pe malul stîng al Dunării și au atacat țărmul
românesc.
 Românii au ripostat, bombardînd la 26
aprilie Turtucaia și Vidinul.
 Ca urmare s-a instaurat o stare de război
între Turcia și România
 Din Convenția româno-rusă
4 aprilie 1877
Pentru ca nici un inconvenient sau pericol să
nu rezulte pentru România din faptul trecerii
armatei ruse pe teritoriul său, guvernul
Maiestății sale, împăratul tuturor Rusiilor se
obligă a menține și a face a se respecta
drepturile politice ale statului român, cum
rezultă din legile interioare și tratatele
existente, precum și a menține și a apăra
integritatea actuală a României.
 Primirea
regelui Carol
în Bulgaria

La 20 august 1877, armata română comandată de

Domnitorul Carol I trecea Dunărea şi înainta victorios
spre ceea ce avea să fie cea mai grea lovitură pentru
Imperiul Otoman, cucerirea Plevnei. Înconjurat, rănit la
picior, Osman Paşa, generalul turc aflat la conducerea
trupelor otomane, se predă necondiţionat şi îi înmână
sabia sa ofiţerului român Mihail Cerchez, gest refuzat de
acesta până la venirea lui Carol I.
 Lucru în grup
Gr. I- Descrie! cauzele care au dus la
declanşarea războiului ruso – turc din 1877-
1878;
Gr.II- Aplică ! Scrieți 3 enunțuri istorice cu
termenii:independență, convenția, județe;
Gr.III- Asociază! principalele evenimente
ale războiului de independență și plasează pe
axa cronologică;
 Proclamarea Independenței de
Stat
 La 9 mai 1877 Adunarea Mihail
Deputaţilor a proclamat
Kogălniceanu
Independenţa de stat a
României. De la tribuna
Parlamentului, Mihail
Kogălniceanu, ministrul de
externe, declara: „Sîntem
independenţi, sîntem
naţiune de sine stătătoare.
[...] Sîntem o naţiune liberă
şi independentă”.
 Participarea României la Războiul de
independență 1877-1878
 Singura cale pentru recunoașterea
independenței rămînea participarea la război.
 Carol I dorea ca armata română să se angajeze
pe deplin în luptă și să cîștige pentru țară ca
statut de cobiligerantă și să asigure confirmarea
independenței de către marile puteri.
 Țarul și comandanții militari ruși au respins la
început colaborarea militară.
 Cucerirea independenţei
 Rusia a respins propunerea României de a
coopera militar în războiul contra Imperiului
Otoman;
 În condiţiile respingerii atacurilor ruse la Plevna,
Marele Duce Nicolae, comandantul armatei ruse,
a solicitat prin telegrama din 19/31 iulie
1877sprijin militar adresată lui Carol I;
 Principalele lupte au avut loc la:
 Rahova (noiembrie 1877);
 Plevna (noiembrie 1877);
 Smârdan(ianuarie 1878);
 Vidin(februrie 1878).
Telegrama cifrată a marelui duce Nicolai
adresată domnitorului Carol I
19/31 iulie 1877
 Turcii, strîngînd la Plevna cele mai mari oștiri,
ne zdrobesc. Rog să faci joncțiune,
demonstrație și, dacă e cu putință, trecerea
Dunării așa cum o dorești. Între Jiu și Corabia
această demonstrație este absolut necesară
pentru a-mi ușura manevrele.
Nicolai
 Batalia de la Plevna
 Oștirea româna s-a unit cu cea rusă și au
înconjurat Plevna. Aici, generalul otoman
Osman-Pașa, cu multa armata si armament
din belșug , se întărise ca într-o cetate.
 Românii au dus lupte grele. Aici s-au jertfit,
alături de mii de ostași, mulți ofițeri, ca
maiorul Gheorghe Șonțu si capitanul Valter
Maracineanu.
 Osman-Pasa a trebuit să predea Plevna.
 Participând la luptele de la Plevna, Grivița,
Rahova, Vidin si Smârdan, România iși
obține independența pe campul de lupta.
 Armata rusă a putut înainta pana la
Constantinopol, silindu-l pe sultan sa
incheie pace.
Primul foc tras de Armata Română în războiul de independenţă
Maiorul Valter Mărăcineanu înalţă drapelul românesc pe reduta Griviţa
Atacul de la Smârdan
Carol I în fruntea trupelor cucerind Plevna
 Recunoaşterea independenţei
 Tratatul de la San Stefano (19 februarie
1878) - stipula confirmarea independenței
României și unirea la ea Dobrogea. Județele
din Sudul Basarabiei (Cahul,Bolgrad,Ismail)
reanexate la Imperiul Rus.
 Congresul de la Berlin (iunie-iulie 1878) a
revizuit prevederile Tratatului de la San
Stefano;
 Semnarea Tratatului de pace de la Berlin 1878

După luni de consultări în cadrul Congresului marilor puteri este semnat

Tratatul de pace de la Berlin care prevedea printre altele și recunoașterea
independenței României.
Încheierea victorioasă a războiului pentru independenţă a avut o însemnătate
deosebită în istoria poporului român.
După aproape cinci secole de luptă împotriva dominaţiei otomane, proclamarea
independenţei şi consacrarea ei pe câmpul de luptă, urmată de recunoaşterea
internaţională, a înlăturat orice legături de subordonare faţă de Imperiul
Otoman.
După cucerirea independenţei, România devenea un stat suveran, egal în
drepturi cu celelalte state independente.
 Prevederile tratatelor
San Stefano Berlin
San Stefano
PrevederileBerlin
tratatelor
Semnat de Imperiul Otoman şi Recunoştea independenţa României,
Rusia condiţionat de modificarea art. 7
România nu a fost acceptată la din Constituţia de la 1866;
tratative; România ceda Rusiei sudul Basarabiei
Prevederi: (judetele Cahul, Ismail şi
Se recunoştea independenţa Bolgrad)şi primea Dobrogea,
României; Delta Dunării şi Insula Şerpilor
Dobrogea revenea Rusiei care îşi
rezerva dreptul să o schimbe cu
sudul Basarabiei, teritoriu care
revenise Moldovei în urma
Congresului de la Paris din 1856.
A produs nemulţumirea României
şi a marilor puteri europene.
Consecinţele cuceririi independenţei

 Retragerea autorităţilor
româneşti din sudul
Basarabiei;
 Instalarea administraţiei
româneşti în
Dobrogea(14 noiembrie
1878)
 Preluarea Deltei Dunării
şi a Insulei Şerpilor;
 România devine regat
(1881)
 Consecințele războiului
 România a participat la război cu o armată de
58700 oameni şi 190 de tunuri moderne. Pierderile
de vieţi omeneşti s-au ridicat la peste 10000
persoane.
 Rusia, Imperiul Otoman, Germania, Anglia, Italia,
Austro-Ungaria recunosc independenţa României.
 Independenta de stat a României a fost
recunoscută pe plan internațional prin pacea de la
San Stefano si prin Congresul de la Berlin. În
acelasi timp, prin Tratatul de Pace de la Berlin, s-a
restabilit autoritatea statului român asupra
Dobrogei.
Gr. I- Analizează! Declaraţia de
independenţă adoptată de Adunarea
Deputaţilor la 9 mai 1877;
Gr.II- Compară! Prevederile Tratatului de
la San Stefano și ale Congresului de la
Berlin;
Gr.III- Argumentează! Însemnătatea
istorică a cuceririi de independență a
României;
Însemnătatea istorică a Cuceririi
Independenței de Stat
Cine?a declarat:: „Sîntem independenți,
sîntem națiune de sine stătătoare...”

De ce ? Cînd?
era necesara a avut loc Războiul
Independența? pentru Cucer.Independenței?

Unde? Ce? Teritoriu i s-a impus

era stipulată independența României României să cedeze Rusiei
 Regele

Carol I

primul rege
al României
Apreciați prin 2 argumente rolul
personalității lui Carol I
Rolul personalității Argumente

1.

2.
Proclamarea lui  Carol I este proclamat
ca domnitor domnitor al Principatelor
Române în ziua de 10
mai 1866
 poartă acest titlu până în
26 martie 1881, când
este proclamat rege,
devenind astfel întâiul
rege al României.
 Realizări
în timpul domniei lui Carol I
 Imediat după sosirea în ţară, parlamentul României
a adoptat la 29 iunie 1866 prima constituţie a ţării,
una dintre cele mai avansate constituţii ale timpului.
 Aceasta a permis dezvoltarea şi modernizarea ţării.
 S-a decis ca aceasta să ignore dependenţa curentă
a ţării de Imperiul Otoman, acţiunea care s-a
constituit într-un prim pas spre independenţă.
 În urma războiului ruso – turc din anii 1877 – 1878 (cunoscut
şi sub numele de Războiul de Independenţă), România îşi
câştigă independenţa, lucru consfinţit prin Tratatul de la
Berlin.
 Câştigarea independenţei duce la consolidarea ţării pe plan
intern şi la creşterea prestigiului ei pe plan extern.
 Viaţa personală şi urmaşii
 Regele Carol I a fost căsătorit cu
Regina Elisabeta.
Singurul lor copil a fost Principesa
Maria, care moare de scarlatină
la frageda vârstă de 4 ani.

Sfârşitul domniei
 Regele Carol I moare la 10 octombrie 1914,
în pragul Primului Război Mondial
 Domnia de 48 de ani a lui Carol I este cea
mai lungă domnie a unui conducător român.
 Carol I se odihneste la Curtea de Arges, in
Biserica Episcopala, unde dupa numai doi
ani de la moartea sa, a fost inmormantata si
credincioasa lui sotie, Elisabeta.
 Sarcină
 Hașurați Statul
Român după
războiul din
1877- 1878
 Rebus
           I      
           N    
     D              
       E            
     P              
       E            
             N      
     D              
                   E        

                   N  

           Ț      
           A      
 Rebus
   T U  R  C   I  E I   
   V I  D  I   N    
     D  U N  Ă  R   E A   
     C  E  R  N A  T     
     P  L E  V  N  A     
     C  E R  C  H  E  Z   
   B  E  R L  I   N      
     D  O B  R  O  G  E  A 
   K O  G  A  L  N  I  C   E A  N  U   
 H E R  Ț   E  G O  V  I   N A 
   F  R  A  N  Ț  A    
   V  I  E  N  A