Uiversitatea de Stat din Tiraspol

Facultatea Biologie si Chimie

Formele vitale si grupele ecologice

A efectuat:Vutcariov Elena Gr.13B

 Cuprins:
 1.Notiune de forma vitala.
 2.Principiile de clasificare a formelor vitale.
 3.Clasificarea formelor vitale dupa Raunkiaer.
 4.Notiune de factor ecologic,criteriile de clasificare a factorilor ecologici.
 5.Grupele ecologice de plante in raport cu lumina (sciofite,heliofite)
 6.Grupele ecologice de plante in raport cu umezeala (hidrofite,higrofite,mezofite,xerofite)
 7.Tipurile de plante dupa modul de fructificare.
 Notiune de forma vitala.
 Tipul morfologic de adaptare a plantelor sau a animalelor la factorii de bază ai habitatului se numește
formă vitală. Acţiunea factorilor mediului înconjurător asupra organismului determină o serie de adaptări ale
acestuia, care le asigură supravieţuirea în condiţiile de trai ale mediului.
 Principiile de clasificare a formelor vitale.
 1. criterii de ordin ecologic (specii bazofile – specii acidofile, vieţuitoare de apă sărată – vieţuitoare de apă
dulce; animale ce preferă uscăciunea – animale ce preferă umiditatea).
 2. criterii fiziologice (organisme autotrofe-organisme heterotrofe), organisme care trăiesc la temperaturi
constante-organisme care trăiesc la temperaturi variabile, organisme hermafrodite-organisme unisexuate,
folositoare-dăunătoare).
 3.- criterii de ordin economic (nidicole-nidifuge).
 4. -criterii de natură comportamentală (ierboase-lemnoase).
 5.- criterii de natură morfo-anatomică (unicelulare-pluricelulare, animale cu endoschelet-animale cu
exoschelet). 
 6.- criterii bazate pe raporturile de rudenie (plante cu sămânţa neînchisă în fruct-plante cu sămânţa închisă
în fruct, păsări-mamifere).
 Clasificarea formelor vitale dupa Raunkiaer
Clasificarea plantelor după forma vitală este localizarea mugurilor la o anumită distanţă de la suprafaţa
solului.
Potrivit lui Raunkier, formele de viață ale plantelor pot fi împărțite în cinci tipuri principale:
 Plante fanerofite - mugurii sunt localizaţi pe ramuri la o distanţă de 30 cm de la suprafaţa solului. În funcţie
de înălţimea plantelor, structura tulpinii, gradul de dezvoltare a frunzelor etc., acest grup se divizează în 15
subtipuri (de exemplu, arbori, arbuşti etc.).
 Plante hamefite - mugurii sunt dispuşi pe ramuri la o înălţime ce nu depăşeşte 30 cm de la suprafaţa solului
. Acest grup se divide în 4 subtipuri.
 Plante hemicriptofite - mugurii sunt dispuşi pe ramuri imediat la suprafaţa solului sau în stratul superficial
al solului (de exemplu, la păpădie, la frag). Grupul cuprinde 3 subtipuri.
 Plante criptofite - mugurii sunt localizaţi pe ramurile ce se află ]n sol sau ]n apă (de exemplu, la lalea, la
lotus). Acest grup cuprinde 7 subtipuri.
 Plante terofite - reînoirea plantelor, după perioada nefavorabilă a anului, se face numai din seminţe.
Formele de viata la plante
 Notiune de factor ecologic,criteriile de clasificare.
 Factor ecologic - reprezintă un factor de mediu care, în anumite condiții definite, poate exercita o
influență apreciabilă asupra organismelor sau comunităților acestora, determinând creșterea sau scăderea
numărului de organisme și sau schimbări în comunități.
 
Orice fenomen ecologic poate fii explicat prin cinci variabile: materie,energie, spaţiu, timp şi diversitate specific
ă. Aceste variabile sunt şi criterii de clasificare afactorilor ecologici.Există numeroase metode de clasificare a fa
ctorilor ecologici:
 A.După materia vie: Factorii abiotici care sunt de natură fizică sau chimică.
 B.După densitatea de populaţie::
Factorii ecologici independenţi de densitatea populaţiei care îşi exercita efectul asupra indivizilor
 C. Clasificarea "spaţială" a factorilor ecologici, ţinându-se seama de natura mediului în care
se exercită acţiunea:
 Factori climatici: temperatura aerului, lumina, precipitaţiile, vântul, ş.a. care sunt proprii atmosferi;
 Factori edafici, legaţi de caracteristicile fizico-chimice ale solului;
 Factori topografici, legaţi de cei edafici, dar a căror natură depinde de reliefulterenului;
 Factori hidrologici, legaţi de caracteristicile apei.

D.După variabila timp. Elaborată de Mondchasky, această clasificare este fondată peinfluenţa fluctuaţiilor a
nuale, sezoniere şi zilnice proprii deplasării Pământului pe orbita sa,asupra factorilor ecologiei care vor prez
enta astfel o periodicitate mai mult sau mai puţin marcantă. In acest sens distingem:
 Factori periodici primari.
 Factori periodici secundari
 Grupele ecologice in raport cu lumina.
Lumina reprezintă o condiție esențială pentru plantele fotosintetizante. După cerințele față de lumină, plantele
se împart în urmatoarele categorii: plante heliofite, plante sciadofite, plante heliosciadofite, plante eurifotofite.
 Plantele heliofite - sunt iubitoare de lumină, nu suportă umbrirea ( Floarea soarelui, Bumbacul).
 Plantele sciadofite - sunt plante de umbră, nu suportă lumina directă, cresc în paduri (ferigile, brebeneii,
piperul lupului s.a.).
 Plantele heliosciadofite - sunt intermediare, cunoscute ca plante de semiumbră.
 Plantele eurifotofite - manifestă toleranțe mari față de lumină și umbră, de exemplu, Dactylis glomerata -
Golomat, poate fi întîlnit în pajiști, dar și în păduri.
Plante heliofite Plante sciofite
 Grupele ecologice de plante in raport cu umezeala.
 Apa este un factor indispensabil vieții plantelor.
 În funcție de cantitatea de apă necesară dezvoltării plantelor și a modificărilor morfo-anatomice, plantele se
clasifică în urmatoarele grupe:
 - plante xerofite - sunt adaptate la condiții de uscăciune, cresc pe soluri uscate pînă la uscat-revene.
 -plante mezofite -  au cerințe ridicate față de apă, cresc pe soluri revene pînă la reavan-jilave. Din acestă
grupă fac parte majoritatea plantelor. Aceste plante nu prezintă adaptări speciale pentru reducerea
transpirației. 
-plante higrofite - cresc pe soluri cu exces de umiditate, jilav-umede pînă la umed-ude: mlaștini, pe
marginea lacurilor, de-a lungul rîurilor, avînd rădăcinile în apă sau pe sol înmlaștinit.
 - plante hidrofite - sunt adaptate la mediul acvatic, cresc pe soluri permanent ude. Prezintă urmatoarele
modificări morfo-anatomice: sistem radicular slab dezvoltat sau lipsa; epiderma este subțire sau lipsește si
fără cuticulă; epiderma inferioară a frunzelor nu prezintă stomate, iar cea superioară prezintă un numar mare
de stomate; în organele plantelor, sunt prezente aerenchimuri; țesuturile mecanice sunt slab dezvolate sau
inexistente.
Plante mezofite

Plante xerofite
 Tipurile de plante dupa modul de fructificare.
După modul de fructificare, se deosebesc:
 plante monocarpice
 plante policarpice
Plantele monocarpice au o perioada de viaţă scurtă: înfloresc,
formează semințe și apoi mor. Din aceasta grupă fac parte plantele
efemeroide (vioreaua). Marea majoritate a plantelor monocarpice sunt
anuale.
 Plantele policarpice au o perioadă îndelungată de viaţă (arbori,
arbuşti). Ele sunt plante perene. Sunt capabile să se reproducă de mai
multe ori datorită cel puțin unei porțiuni din meristemele sale fiind
capabile să mențină o stare vegetativă într-o anumită stare, astfel încât
să se poată reproduce din nou.