TRANZACŢIILE LA TERMEN

(FUTURES,OPTIONS)

Titularul cursului: Pisaniuc Maia

 Agenda:

1. Natura contractului la termen.

2. Tehnica tranzacţiilor comerciale “futures”

3. Tranzacții cu options “call” și “put”

2
 Necesitatea studierii
subiectelor date:
 Sunt în plină expansiune la început erau utilizate doar de
către instituţiile financiare, cererea a crescut astăzi şi acoperă
toate ramurile industriale,
 Un studiu recent al ISDA raportează că 94% dintre
corporaţiile aflate în top 500 - utilizează instrumentele
derivate în vederea gestiunii riscurilor macroeconomice.
 Companiile financiare (bănci, asiguratori etc.) sunt implicate
în tranzacţionarea tuturor tipurilor de instrumente derivate.
 Controversate, deoarece sunt bine cunoscute doar de către
un număr mic de specialiști, ele sunt cele mai avangardiste
instrumente care se pot regăsi în portofoliul unui investitor.

3
Scopul utilizării:
Hedging-ul riscului;
Speculație (asumarea unei poziții funcție de
asteptările privind evoluția viitoare a pieței);
Înghețarea profitului într-o operațiune de
arbitraj;
Modificarea naturii unei investiții fără a
tranzacționa pe piața activul respectiv
(tranzacționare care presupune costuri ridicate).

4
 Contractele la termen
 
Forward și futures

Un contract forward este un acord între două

părţi, vânzătorul şi cumpărătorul, de a livra
şi respectiv de a plăti la o anumită dată
viitoare o marfă, valută sau un activ
financiar la un preţ stabilit în momentul
contractării. Contractul este deci
determinat, în elementele sale esenţiale
(obiect, preţ, scadenţă), în momentul
perfectării tranzacţiei; rămâne însă incertă
valoarea acestuia la lichidare (deci
rezultatul virtual al contractului), ţinând
seama de faptul că între momentul
încheierii contrac­tului şi cel al executării lui,
preţul mărfii, valutei sau activului financiar
Piaţa la termen se modifică pe piaţă.

5
Futures
Un contract futures este tot un acord de
voinţă de a cumpăra/v­inde o cantitate
determinată dintr-o marfă, valută sau activ
financiar la un preţ stabilit în momentul
încheierii contrac­tului, cu lichidarea
contractului la o dată viitoare. Dar, deşi atît
în contractele forward cît şi în cele futures
executarea are loc la un termen viitor, cele
două categorii de operaţiuni se deoseb­esc
în mai multe privinţe.

6
Contractul Futures

7
Deosebirile dintre forward
ș
CONTRACTUL
i futures
CONTRACTUL
FOR­WARD FU­TURES
1. Se încheie în afara 1. Se încheie în bursă,
bursei, prin negociere printr-un me­canism
directă între părţi. tranzacţi­onal specific.
   
2. Nu este standar­dizat. 2. Este întotdeauna
  standar­dizat.
3. Are o valoare fixă­, iar  
rezulta­tul virtual la 3. Are o valoare
scadenţă este dat de variabilă, fiind zilnic
diferenţa dintre preţul marcat la piaţă pe baza
con­tractului (for­ward) şi dife­renţei dintre preţul
preţul curent (spot) al curent (al zilei res­
activului care face pective) şi preţul zilei pre­
obiectul con­tractului. Nu ce­den­te. Are piaţă
are piaţă secundară. secundară, cotând la
  bursă ca un titlu financiar
4. Este lichidat la derivat.
scadenţă în natură, prin  
predarea activului, 4. Poate fi e­xecutat în
respectiv plata natură sau cash, sau
contravalorii aces­tuia la lichidat în bursă (vân­
preţul forward din zare, de către cel care
contract. are o po­ziţie long, cum­
  părare pentru cel cu
poziţie short).

8
Elementele definitorii ale unui contract futures pe
marfă - pe exemplul contractului pe grâu la CBOT -

sunt următoarele :
 - Denumirea contractului: contract "viitor" pe grâu (wheat futures);
 - Unitatea de tranzacţie (trading unit): 5000 busheli (bu);
 - Cotaţia (price quote): în cenţi/bu;
 - Variaţia minimă de preţ (tick size): 1/4 cenţi/bu = 12.50
$/contract;
 - Limitele de variaţie zilnică a preţului (daily price limit): 20
cenţi/bu (1000$/contract) peste sau sub preţul de închidere al zilei
precedente;
 - Lunile de livrare (contract months): iulie, septembrie, decembrie,
martie, mai;
 - Anul contractual (contract year): iulie - mai;
 - Ultima zi de tranzacţii (last trading day): a şaptea zi de bursă
care precede ultima zi lucrătoare a lunii de livrare;
 - Ultima zi de livrare (last delivery day): ultima zi lucrătoare a lunii
de lichidare;

9
Elementele contractului
 Preţul cotează pentru fiecare lună de livrare în cenţi/bu­shel;
totodată, contractul prevede un "pas de licitaţie" (engl. tick) de 1/4
cenţi/bu, ceea ce înseamnă că un nou preţ strigat în bursă trebuie
să difere de preţul anterior cel puţin cu această mărime (sau cu
multipli ai tick-ului). Se vor striga, deci, preţuri de 300, 300 1/4, 299
1/4, dar nu preţuri de 300 1/8.
 Pe contract, tick-ul este de 0.25 cenţi/bu x 5000 bu = 12.50$.
Totodată, în cursul unei zile de tranzacţii, variaţia preţului nu poate
să depăşească +/-20 cenţi/bu faţă de preţul de închidere al zilei
precedente; dacă, de exemplu, în ziua prece­dentă, piaţa s-a închis
la 300 cenţi/bu, preţul poate să ajungă până la 320 cenţi/bu (limita
superioară sau limit up) sau 280 cenţi/bu (limita inferioară sau limit
down). Când limita a fost atinsă, tranzacţiile pot fi făcute numai la
acest preţ sau la unul mai redus (când s-a atins limit up), respectiv la
unul mai ridicat (când s-a atins limit down).

10
11
Să presupunem că un investitor cumpără futures 50
de contracte a 5000 busheli grâu la 400
cenţi/bushel. ţinând seama de faptul că marja iniţială
este de 10%, la o valoare a contrac­tului de 1000000
$ (50 contracte x 5000 bu x 400 cenţi/bu) el va
depune o marjă de 100000$.
Cum pe parcursul derulării operaţiunii
valoarea contrac­tului variază în raport cu evoluţia
preţului la grâu, brokerul urmăreşte zilnic
menţinerea unei marje curente suficient de mare
pentru a asigura acoperirea riscurilor legate de
tranzacţie. Marja curentă (mc) se calculează în felul
următor:
mc = EQ + P - P', unde:
- EQ = garanţia cash depusă iniţial;
- P = profituri din poziţiile deschise;
- P' = pierderi din poziţiile deschise.
În cazul prezentat mai sus pot să apară două
situaţii, după cum preţul grâului este în creştere sau
în scădere.

12
Exemplu
 Un investitor estimează o creștere de 10% a valorii
indicelui BET-FI (instituit 31.oct.2000) și cumpară
un contract futures pe acest indice la prețul de
10000lei (marja inițială constituind 1200 lei). După
o luna, valoarea indicelui crește la 11000 lei, în
acest caz el câștigă 1000 lei.
 Comparând profitul de 1000lei cu suma investită de
1200 lei, se observa un randament de 83% pe lună
.
 Profitul provine de la cel căruia i-a fost vândut
contractul

13
Burse de produse derivate

Chicago Board of Trade;

Chicago Mercantile Exchange;
New York Mercantile Exchange
(NYMEX);
LIFFE (Londra);
Euronext (Europa);
TIFFE (Tokyo);

14
 Open High Low Settle Change Lifetime Open
inter­est

            High Low  

WHEAT (CBOT) 5000 bu.; cents/bu.

Dec. 2951/2 2961/2 293 2961/2 +31/2 325 2­471/2 10130

Mr 304 306 302 306 +31/4 3241/2 253 13660
Mai 2991/2 3011/2 2­971/2 30­11/2 +31/2 318 263 3775
Iulie 28­73/4 2891/2 286 28­83/4 +3 3021/2 2­531/2 5024
Sept 291 292 2­901/2 292 +21/2 305 272 410
   

15
 Tipuri opțiuni

Call –opțiunea de a cumpara un

anumit activ pana la o anumita data la
un anumit preț –preț de exercițiu
(strike/exercise price)
Put –opțiunea de a vinde un anumit
activ, pana la o anumită dată pentru
un anumit preț (strike/exercise price)

16
 Opțiuni americane vs
europene
O opțiune americană poate fi
exercitată oricand până la scadență
O opțiune europeană poate fi
exercitată numai la scadență

17
Opținuni
Piețe OTC (marea majoritate)
Piețe reglementate:
Chicago Board Options Exchange;
American Stock Exchange;
Philadelphia Stock Exchange;
Pacific Exchange;
LIFFE (London);
Euronext (Europe).

18
Opțiuni - exercitare
Cu livrare fizică –activul suport este
livrat.
Fără livrare fizică (non-delivrable) –
daca opțiunea este exercitată, se
schimbă între contrapartide doar
diferența dintre prețul de exercițiu și
cursul spot la momentul exercitării
opțiunii.

19
Elementele options:
Durata de viață;
Mărimea opțiunii (de regulă 100
titluri);
Preț de exercitare;
Prima (prețul opțiunii);
Scadența.

20
Concluzii
 Principalul beneficiu al derivativelor este că permit indivizilor şi
firmelor să câştige venituri pe care nu le-ar putea dobândi altfel sau
doar la un cost foarte mare.
 Datorită versatilității lor, se pot modela poziții sintetice care să
răspundă tuturor necesităților investiționale (speculație, hedging,
arbitraj) şi care pot fi aplicate pe orice tip de piață (în creştere,
scădere sau neutră).
 Un al doilea beneficiu important al derivativelor este că fac piața
activelor suport mult mai eficientă. De exemplu, piețele derivativelor
produc informație. Într-un număr de țări singura informație credibilă
despre ratele dobânzilor pe termen lung se obține din swaps pentru
că piața swap este mai lichidă şi mai atractivă decât piața
obligațiunilor.
 În plus, derivativele permit investitorilor să tranzacționeze pe baza
unei informații care altfel ar fi putut fi extrem de scumpă.

21
Concluzii
 Firmele trebuie să se asigure că derivativele sunt
folosite potrivit.Asta înseamnă că riscul pozițiilor pe
derivative trebuie să fie măsurat şi înțeles.
 De asemenea, firma trebuie să aibă o politică bine
definită în privința folosirii derivativelor.
 Întreaga omenire câştigă din existenta piețelor
derivativelor. Felul în care fiecare privește aceste
instrumente este în definitiv o problemă de optică.

22