Sunteți pe pagina 1din 14

Ministerul Educației,Culturii și Apărării a Republicii Moldova.

Colegiul Național de Comerț al ASEM


Catedra:,,Comerț,Merceologie,Tehnologie”.

STUDIUL INDIVIDUAL LA
UNITATEA DE CURS:
,,MERCEOLOGIA MĂRFURILOR
DE UZ CASNIC I”
TEMA: ,,CARACTERISTICA
MĂRFURILOR DIN STICLĂ”
Cuprins:

1. Introducere
2. Materiile prime folosite la producerea sticlei
3. Materiile prime principale
4. Materiile prime secundare
5. Proprietățile generale ale sticlei
6. Procesul tehnologic de obținere a articolelor din sticlă
7. Verificarea calității
8. Sortimentul
9. Marcarea, depozitarea și transportarea.
10. Concluzie.
Introducere

Marfurile din sticla prezinta o importanta deosebita pentru diferite domenii de utilizare:


articole de menaj, ambalaje, geamuri,optica, etc. care nu pot fi inlocuite cu alte marfuri.
Materiile prime

• La obţinerea sticlei sunt utilizate materii prime principale, care dau marea


majoritate a proprietăţilor, în rândul cărora intră vitrifianţii, fondanţii şi
stabilizanţii, precum şi materii prime secundare, care cuprind afinanţii,
opacizanţii, decoloranţii şi coloranţii.

• Materiile prime principale sunt principalele trei categorii de oxizi care


alcătuiesc compoziţia sticlei cu un rol bine determinat în formarea proprietăţilor
acesteia.

• Materiile prime secundare sunt substanţe care se adaugă în proporţii mai mici


pentru a-i conferi anumite proprietăţi sticlei.
Materiile prime principale
Vitrifianţii sunt materialele care intră în cantitatea cea mai mare în masa sticloasă, având rolul
principal în formarea sticlei, deoarece prin topire şi răcire conferă starea vitroasă, specifică
sticlei . Materiile prime cu rol de vitrifianţi sunt: nisipul cuarţos, cu un conţinut în dioxid de siliciu
de peste 95 %; boraxul şi acidul boric din care rămâne în sticlă trioxidul de bor şi pentaoxidul de
fosfor.
Fondanţii au rolul de a coborî temperatura de topire a vitrifianţilor şi de a realiza trecerea sticlei
solide în stare păstoasă la o temperatură mai scăzută. Fondanţii folosiţi la obţinerea sticlei sunt:
carbonatul de sodiu - soda calcinată şi carbonatul de potasiu . Oxizii alcalini rămaşi după
adăugarea fondanţilor participă la îmbunătăţirea unor proprietăţi ale sticlei cum sunt: luciul şi
transparenţa.
Stabilizanţii au rolul de a mări stabilitatea chimică şi de a îmbunătăţi proprietăţile mecanice şi
termice ale sticlei. Se foloseşte în cantităţi mari oxidul de calciu, oxidul de magneziu, iar în
cantităţi mai mici oxidul de bariu, oxidul de plumb, oxidul de zinc.
Materiile prime secundare
Afinanţii au rolul de a limpezi masa sticloasă topită, eliminând bulele de aer şi de gaze rezultate
din reacţiile chimice dintre componenţi prin antrenarea acestora la suprafaţă. În calitate de afinanţi
se folosesc: trioxidul de arsen, sulfatul de sodiu, azotatul de sodiu sau potasiu, sultaful de calciu.
Opacizanţii sunt substanţe, care dacă se află fin dispersate în sticlă, fac ca aceasta să fie
opalescentă. Opacizarea se face prin adăugarea de bioxid de staniu, bioxid de titan, fluorină,
criolită sau bioxid de zirconiu.
Decoloranţii se introduc cu scopul de a înlătura culoarea imprimată sticlei de către diferite
impurităţi din materiile prime, de exemplu culoarea verzuie datorită prezenţei fierului. În acest
scop, se folosesc amestecul de trioxid de arsen şi azotatul de sodiu.
Coloranţii se utilizează pentru obţinerea unor sortimente de sticlă cu diferite culori. Cei mai
utilizaţi coloranţi pentru sticlă sunt: oxizii de fier, oxidul de mangan, oxizii de mangan,oxidul de
nichel, oxidul de crom etc.
Proprietățile generale
• Proprietăţile fizice mai importante sunt: masa specifică, proprietăţile termice, optice şi electrice.
Masa specifică.
Proprietăţile termice sunt determinate de comportarea sticlei faţă de căldură.
Conductibilitatea termicăn.
Dilatarea termică sticlei.
Stabilitatea termică.
Proprietăţile optice ne arată comportarea faţă de lumină şi sunt exprimate prin transmisia luminii,
absorbţia luminii, indicele de reflexie şi refracţie.
Transmisia luminii.
Absorbţia luminii.
Indicele de reflexie.
Indicele de refracţie  de refracţie.
Conductibilitatea electrică.
• Proprietăţile mecanice ale sticlei sunt: duritatea, elasticitatea, fragilitatea, rezistenţa.
Duritatea.
Fragilitatea.
• Proprietăţile chimice ne arată comportarea sticlei sub acţiunea agenţilor chimici (acizi, baze,
săruri) şi a celor atmosferici (umiditatea aerului, gaze din atmosferă).
Sticla are o foarte bună stabilitate chimică la acţiunea acizilor (numai acidul fluorhidric o atacă),
precum şi la acţiunea bazelor şi a apei. Totuşi, la o acţiune prelungită a umidităţii, sticla se pătează şi
îşi pierde din luciu şi transparenţă. Stabilitatea sticlei faţă de apă se îmbunătăţeşte prin creşterea
conţinutul de bioxid de siliciu şi oxid de aluminiu.
• Proprietăţile igienico-sanitare ale sticlei sunt foarte bune, deoarece ea nu constituie un mediu
prielnic pentru microorganisme, se spală şi se întreţine uşor.
Procesul tehnologic de obținere
Procesul tehnologic de obţinere a articolelor din sticlă cuprinde patru faze mai importante: obţinerea masei
sticloase, fasonarea, recoacerea şi finisarea.
1. Obţinerea masei sticloase are loc prin:
• topirea
• afinarea
• omogenizarea
2. Fasonarea constă în transformarea masei sticloase în ob iecte, prin utilizarea procedeelor ca: suflare,
presare, tragere sau laminare.
• Suflarea 
• Presarea
• Tragerea
• Laminarea
• Recoacerea
3. Finisarea obiectelor din sticlă este necesare pentru conferirea unor proprietăţi estetice, se poate realiza
prin trei categorii de metode.
Verificarea calității produselor
Principalele caracteristici care se verifică sunt:
• aspectul,
• culoarea,
• stabilitatea suprafeţei de sprijin,
• ovalitatea,
• dimensiunile,
• capacitatea şi masa,
• rezistenţa la şoc termic,
• prezenţa tensiunilor interne.
Defectele mărfurilor din sticlă:
• Defectele de topitură
• Defectele de culoare
• Defectele de fasonare
• Defectele de revolverele și călire
• Defectele de finisare
• Defectele in timpul manipulării, depozitarii și transportării
Sortimentul
Tipurile de sticlă se diferenţiază după structură, compoziţie chimică, proprietăţi şi destinaţie.
1. După compoziţia chimică se disting:
• sticle unitare, care conţin un singur tip de oxizi ca vitrifianţi, de exemplu sticla de cuarţ, care conţin cca. 98
% dioxid de siliciu;
• sticle binare, care conţin două tipuri de oxizi, de exemplu sticla silico-sodică;
• sticle ternare, care conţin trei tipuri de oxizi, de exemplu sticla silico-plumbo-potasică
2. După destinaţie se disting următoarele grupe de sticlă: sticla comună; sticla cristal; sticla optică; sticla
specială.
• Mărfurile din sticlă se clasifică în două grupe:
• mărfuri din sticlă pentru menaj;
• mărfuri din sticlă pentru construcţii.

Sortimentul mărfurilor din sticlă pentru menaj cuprinde, după compoziţia chimică a sticlei, două grupe:
• Articole din sticlă comună;
• Articole din sticlă cristal.
Marcarea, ambalarea și depozitarea
Marcarea produselor din sticlă se face diferit după calitate. Marcarea articolelor din sticlă pentru menaj
se face pe fiecare ambalaj, prin aplicarea unei etichete, care trebuie să conţină cel puţin următoarele
menţiuni:
• denumirea produsului;
• marca de fabrică a producătorului;
• calitatea;
• modelul;
• numărul bucăţilor ambalate;
• numărul lotului;
• semnul care defineşte fragilitatea.
Ambalarea se realizează folosind ca materiale de protecţie hârtia de diferite calităţi şi cutii de carton.
Transportul trebuie făcut cu atenţie pentru păstrarea integrităţii articolelor din sticlă.
Depozitarea trebuie efectuată în spaţii uscate pentru a evita unele modificări de luciu şi transparenţă
datorate acţiunii prelungite a umidităţii.
Concluzie

Prin proprietăţile specifice, sticla reprezintă un material cu importanţă deosebită, în anumite


domenii de utilizare: articole de menaj, ambalaje, geamuri, articole optice
Sortimentul mărfurilor din sticlă cuprinde, în principal produse din sticlă pentru menaj şi
produse din sticlă pentru construcţii.
Bibliografie

1. https://administrare.info/economie/4673-marfurile-din-sticla
2. https://elearning.masterprof.ro/lectiile/merceologie/lectie_18/identificarea_sortimentului
_articolelor_din_sticl.html
3. https://conspecte.com/merceologia-marfurilor-nealimentare/marfuri-din-sticla.html