DREPT

CONSTITUȚ
IONAL Ș I
INSTITUȚ II
POLITICE 1
C
onf. univ. dr
5 . Flavia Ghe
C ur s ncea
0 MODIFICAREA CONSTITUȚIEI (REVIZUIREA)
0 Dreptul de a revizui Constituția trebuie să aparțină aceluiași
organ care a adoptat-o (regula de principiu!);
0 Procedura de modificare este similară cu cea de adoptare;
0 După modul de realizare a revizuirii, există :
0 Constituții suple (flexibile) - se modifică după aceeaşi procedură
folosită şi pentru modificarea legilor ordinare;
0 Constituții rigide - se modifică după alte reguli;
- se bucură de stabilitate mai mare;
0 Metode de rigidizare:
0 Interdicții absolute de modificare – ex. – constituția Franței –
“forma republicană nu va putea face obiectul modifică rii”;
0 Interdictii temporale de modificare – “nicio modificare nu
poate fi fă cută o perioadă de…” – ex. Constit. Americană : “nicio
modificare nu poate fi adusă anumitor prevederi vreme de 21
ani”;
0 Stabilirea unor proceduri de modificare care nu se poate
realiza decâ t după o anumită perioadă de timp:ex:
Constituția Franței;
0 Proceduri greoaie de modificare – ex. - Constituția
româ nă de la 1866;
0 Constituția Româ niei - art. 150: “pot iniţia revizuirea
Preşedintele Româ niei la propunerea Guvernului, cel
puţin o pă trime din numă rul deputaţilor sau al
senatorilor, precum şi cel puţin 500.000 de cetă ţeni cu
drept de vot”.
0 ÎNCETAREA EFECTELOR CONSTITUȚIEI
0 Suspendarea constituţiei (scoaterea din vigoare) în total
sau în parte, pe o anumită perioadă de timp determinată , a
dispoziţiilor constituţionale, este justificată de teoria
necesită ţii;
0 unele constituţii interzic posibilitatea suspendă rii lor;
0 altele nu prevă d nici un fel de dispoziţii cu privire la
suspendare
0 Abrogarea Constituției - se produce, de regulă , atunci câ nd
se adoptă o nouă constituţie;
0 poate fi expres menţionată de normele noii legi fundamentale
(art. 153 din Constituţia Româ niei);
0 Poate fi implicită , rezultâ nd din faptul că nu pot exista în
acelaşi timp în acelaşi stat două legi fundamentale valide, cu
acelaşi obiect de reglementare!!!
0 Conţinutul normativ al Constituţiei
0 Ce este Constituția;
0 Locul Constituției în sistemul normativ al unui stat;
0 Stabilirea deosebirilor dintre Constitutie si lege;
0 Cuprinde:
0 reguli relative la tehnica guvernamentală (cui aparţine puterea,
cum se desemnează guvernanţi);
0 reguli stră ine organiză rii puterii (reguli că rora se doreşte să li se
asigure o anumită stabilitate; ex: reguli privitoare la statutul
persoanei, al bunurilor, dispoziţii de ordin economic, social etc.);
0 declaraţii de drepturi.
0 în conţinutul Constituţiei intră norme privitoare la:
0 esenţa, tipul şi forma statului;
0 deţină torul puterii;
0 fundamentele economice şi sociale ale puterii;
0 fundamentele politice, ideologice şi religioase ale întregii
organiză rii a societă ţii date;
0 locul şi rolul partidelor politice;
0 sistemul organelor statului;
0 statutul juridic al persoanei (drepturile, libertă ţile şi îndatoririle
fundamentale ale cetă ţeanului);
0 tehnica constituţională ;
0 norme care reglementează de principiu toate domeniile vieţii
economice, politice, juridice ale societă ţii date.
0 Supremația Constituției – principiu de rang
constitutional;
0 calitate (tră să tură ) a Constituţiei care o situează în vârful
instituţiilor politico-juridice dintr-o societate (stat) şi face din
legea fundamentală sursa tuturor reglementă rilor din
domeniu;
0 Exprimată expres de textul constitutional – art. 1 alin. 5;
0 exprimă poziţia supraordonată a constituţiei atâ t în sistemul
social –politic al unei ţă ri câ t şi în sistemul de drept;
0 implică un conţinut normativ complex al constituţiei cu
importante consecinţe statale şi juridice;
0 Fundamentarea supremației Constituiei are loc prin:
0 conţinutul, forma şi forţa juridică a normelor pe care le conţine;
0 principiile fundamentale de organizarea şi funcţionare a organelor
statului:
0 tră să turile puterii (puterilor) statale.
0 Consecinţe juridice ale supremaţiei Constituţiei (poziția
Constituțiri în sistemul normativ)
0 Modul de adoptare – special, diferit de alte norme;
0 Stabilitate sporită privind modificarea – Constituția trebuie să se
adpteze la viața socială a comunită ții și să nu devină o frâ nă ;
0 Modalită ți de abrogare și suspendare;
0 deosebiri dintre Constituție și legi – dpdv al supremației
0 Conformitatea întregului drept cu Constituția – regula
conformității –
0 toate ramurile dreptului își gă sesc punctul de plecare, la nivelul celor
mai înalte principii în și numaiîn prevederile constituționale;
0 Ramurile dreptului dezvoltă dispozițiile de principiu continute d
etextul constitutional; normele lor trebuie să fie în perfectă
concordanță cu litera si spiritul constitutiei;
0 Orice incalcare de la această concordanta duce la nulitatea
dispozitiilor legale in cauza ( se poate constata prin controlul de
constitutionalitate)
0 Garanțiile juridice ale supremației Constitutiei
0 La nivelul întregului sistem de drept – care fac ca intregul
sistem normativ sa fie respectat si aplicat;
0 Garanții specifice legii fundamentale;
1.Controlul general al aplicării Constituției – prin
modalită tile de verificare a conditiilor de fond si de forma
ale actelor emise de autoritatile statului;
0 Este general – cuprinde toate formele de activitate statală ;
0 Este efectiv – se concretizează prin toate că ile și formele de
control existente intr-un stat;
2.Controlul constituționalității legilor –
0 activitatea organizată de verificare a conformită ții legii cu
Constituția (ca activitate);
0 Regulile privitoare la organele competente în a face verificarea
(ca instituție juridică )
0 În scopul de a consolida supremația s-a
încercat gă sirea unui mijloc pentru a se
asigura respectarea ei, nu numai de că tre
administrație si justiție, dar și de puterea
legiuitoare.
0 Acest mijloc a fost instituirea unui organ
că ruia i s-a recunoscut competența de a
face inaplicabile legile contrare unui
principiu constituțional;
0 CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
 CONTROLUL CONSTITUȚ IONALITĂ Ț II LEGILOR

0 Principiul constituționalității legilor este cuprins în

principiul legalității - elaborarea actelor normative să se
facă de organele competente, după o procedură prestabilită,
cu respectarea dispoziţiilor din actele normative emise de
autorităţile statului care, indiferent de categoria din care fac
parte, ocupă o poziţie superioară celor emitente în sistemul
statal respectiv;
0 Controlul constituţionalităţii legilor-
0 activitatea organizată de verificare a conformităţii legii cu
Constituţia;
0 ca instituţie a dreptului constituţional cuprinde regulile
privitoare la autorită ţile competente a face această verificare,
procedura de urmat şi măsurile ce pot fi luate după
realizarea acestei proceduri;
0 Obiectul controlului constituționalită ții legilor
0 Întrebare: Legea, ca act juridic al Parlamentului sau și
alte acte normative (acte ale altor autorită ți, ex.
Autorită ți centrale) se poate controla?;
0 Control de constituționalitate – legea și alte acte cu
putere de lege;
0 Control specific judiciar – alte acte normative – ex
acte administrative_ control pe calea contenciosului
administrativ;
0 Prin controlul de constituționalitate:
0 Se asigură ordinea constituțională ;
0 Element de garanție juridică a supremației Constituției
0 Cauze de necesitate pentru controlul constituționalită ții
legilor:
0 Apariția unor neconcordanțe între legea ordinară și Constituție (de
conținut sau de procedură );
0 Armonizarea intereselor generale ale statului federal cu interesele
specifice ale statelor mambre;

0 Evoluție istorică
0 Exercitarea controlului de că tre instanțele judecă torești;
0 Exercitarea controlului de că tre un organ specializat;

0 Clasificare tipuri de control:

0 Explicit – textul constituțional prevede expres obligația verifică rii
și procedura de urmat;
0 Implicit – constituția nu îl prevede expres dar el există implicit,
urmare a principiului legalită ții
0 Tipuri de control funcție de organul competent:
0 Control prin opinia publică , control politic, control
judecă toresc;
0 control parlamentar, control politic şi control judecă toresc;
0 control exercitat de adunarea legiuitoare şi control exercitat
de organe din afara lor;
0 control politic şi control judecă toresc;
0 Control jurisdicțional – exercitat de că tre organele
judecă toreşti sau de alte organe, care folosesc o procedură de
lucru asemă nă toare cu cea judecă torească .
0 Exercitarea acestei forme de control al constituţionalită ţii
legilor presupune îndeplinirea a două condiţii prealabile:
0 existenţa unei diferenţieri precise între legile fundamentale şi
cele ordinare;
0 o Constituţie scrisă de tip rigid.
0 Controlul temporal:
0 anterior adoptării legilor (control prealabil, preventiv, sau a
priori). Acest control se exercită în faza de proiect a legii cauză
pentru care nu este apreciat ca fiind un veritabil control ci mai
mult o garanţie de legalitate şi deci de constituţionalitate;
0 posterior adoptării legilor (control ulterior, a posteriori) este
un veritabil control care se exercită asupra legilor deja
adoptate sau asupra actelor juridice egale cu forţa juridică a
legii.
0 Criteriul procedurii:
0 Controlul pe calea acţiunii, care este un procedeu ofensiv, care
permite atacarea unei legi în faţa unei instanţe determinate;
0 Controlul pe calea excepţiei, este considerat un procedeu
defensiv, câ nd pentru a ataca trebuie să aştepţi ca legea să ţi se
aplice.
0 Criteriul sistemic:
0 Modelul american - realizarea controlului de
constituţionalitate de că tre tribunalele obişnuite;
0 control posterior, efectuat pe cale de excepţie şi care se
finalizează prin hotă râ ri judecă toreşti care au caracter
obligatoriu numai pentru părţile care au participat la
respectivul proces;
0 metodă extrem de eficientă , ducâ nd la decizii precise din
punct de vedere ethnic - avantaj;
0 Metodă contestată dpdv al legitimită ții, încă lcâ ndu-se
principiul separației puterilor statului (puterea
judecă torească ajunge să controleze puterea legislativă –
legitimată direct de popor!) - dezavantaj;
0 Obiecție de ordin funcțional – funcția legislativă (conferită
strict adună rilor parlamentare) este preluată de puterea
judecă torească ;
0 Modelul european, atribuie controlul constituţionalită ţii
legilor unor autorită ţii special abilitate (tribunale sau curţii
constituţionale);
0 se realizează , în egală mă sură pe cale de acţiune şi pe cale de
excepţie, poate opera anterior, fie ulterior intră rii în vigoare a
legii şi se finalizează prin decizii care beneficiază de autoritate
de lucru judecat;
0 Se realizează printr-un un organism distinct, în afara şi deasupra
celor trei puteri tradiţionale, cu puteri cvasi-normative;
0 Organismul de control acţionează ca un complement al adună rii
parlamentare, avâ nd atribuţii de „legislator negativ”;
0 Metoda de control trebuie să îndeplinească :
0 Cerința legitimită ții;
0 Cerința eficienței
 CONSTITUȚ IONALIZAREA DREPTULUI
0 interpretarea progresivă a normelor din Constituţie şi a celor
cu rang inferior Constituţiei;
0 se manifestă prin existenţa a două fenomene:
0 unul ascendent, de sporire cantitativă a normelor constituţionale
(multiplicare) – prin:
0 colectarea de că tre legea fundamentală a normelor şi principiilor
specifice altor ramuri de drept că rora le acordă valoarea
constituţională . ex: ridicarea la rang constituţional a principiului
neretroactivită ţii legii, prezumţiei de nevinovă ţie etc;
0 interpretarea textelor Constituţiei de că tre justiţia constituţională ,
care poate deduce din dispoziţiile exprese ale constituţiei noi principii
de valoare constituţională .
0 Unul descendent, de aprofundare a lor (difuzare) – prin
impregnarea ramurilor de drept cu normele constituţionale direct
aplicabile în scopul de a impune standarde cu forţă juridică mai
mare ;
 CONTROLUL DE CONSTITUȚ IONALITATE ÎN ROMÂ NIA

0 În perioada ante și interbelică (Constituția din 1923) –

controlul constituționalită ții pe care judecă torească (modelul
american) prin Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ);
0 Model eficient mai bine de 25 ani;
0 Postdecembrist – Constituția din 1992 – modelul european –
adoptat de majoritatea statelor esteuropene ;
0 s-a considerat că instanţele centralizate de control pot
purifica mediul juridic de norme şi, mai important, de
atitudini specifice fostelor regimuri;
0 Sistemul și-a demonstrat, în timp, limitele;
0 Controlul de Constituționalitate în prezent:
0 Sediul materiei – art 146-147 Constituție +legea 47/1992 cu
modifică rile și completă rile ulterioare +alte dispoziții cu
privire la competența Curții Constituționale existente în alte
acte normtaive (ex: legea pentru alegerea Președintelui);
0 Curtea Constituțională – autoritate publică formată din 9
judecă tori, numiți pentru un mandat de 9 ani de că tre
Parlament (fă ră posibilitate de reînnoire)la propunerea: 3
de că tre Camera Deputaților, 3 de că tre Senat și 3 de că tre
Președintele; garant al supremației Constituției;
0 Președintele Curții este ales, prin vot secret, de că tre
judecă tori, pentru un mandat de 3 ani;
0 Curtea Constituțională nu este instanță judecătorească –
nu face parte din puterea judecă torească , ci este strict un
organ de control al constituționalită ții legilor;
0 Condiții pentru a candida la funcția de judecă tor al Curții
Constituționale:
0 pregatire juridică superioară ; înaltă competență profesională ; o
vechime de cel putin 18 ani în activitatea juridică sau în
învă ță mâ ntul superior juridic;
0 Acte supuse controlului:
0 Legile, în două tipuri de control:
0 Prealabil - legilor votate de că tre Parlament, dar înaintea
promulgă rii lor de că tre Președintele Româ niei;
0 la sesizarea uneia dintre autoritatile publice prevazute de catre Constitutie si
anume: Presedintele Romaniei, presedintii celor doua Camere, Guvernul, Înalta
Curte de Casație și Justitie,Avocatului Poporului, cel putin 50 de deputati sau cel
putin 25 de senatori precum și din oficiu asupra inițiativelor de revizuire a
Constituției – atenție!! Este exclus controlul din oficiu al legilor!!
0 Posterior – pentru legile intrate deja în vigoare – pe calea excepției
de neconstituționalitate;
0 Ridicate în fața instanțelor judecă torești sau de arbitraj comercial sau direct de
către Avocatul Poporului
0 Tratate și alte acorduri internaționale, la sesizarea
unuia dintre Președinții celor 2 camere, a unui numă r de
cel puțin 50 de deputați sau 25 de senatori;
0 Regulamentele Parlamentului – la sesizarea unuia dintre
președinții celor 2 camere, a unui grup parlamentar sau a
unui numă r de cel puțin 50 de deputați sau 25 de senatori;
0 Alte atribuții Curtea Constituțională (art. 146):
0 soluţionează conflictele juridice de natură constituţională
dintre autorită ţile publice, la cererea Preşedintelui Româ niei,
a unuia dintre preşedinţii celor două Camere, a primului-
ministru sau a preşedintelui CSM;
0 veghează la respectarea procedurii pentru alegerea
Preşedintelui Româ niei şi confirmă rezultatele sufragiului;
0 verifică îndeplinirea condiţiilor pentru exercitarea iniţiativei
legislative de că tre cetă ţeni;
 TEMĂ:

1.Identificați și caracterizați procedura de modificare a

Constituției Româ niei din 1866;
2.Alegeti (în grupuri de 2-3 persoane) una dintre Constituțiile
româ ne și prezentați câ teva aspecte cu privire la caracterul,
modul de adoptare și modifcare al ei;
3.Realizați o trecere în revista a reglementă rilor
constituționale privitoare la Curtea Constitutională ;
4.Care considerați că sunt cauzele apriției neconcordanțelor
între legile adoptate de Parlament și Constituție?
5.Argumentați (pro și contra) exercitarea controlului de
constituționalitate de că tre judecă tori;
6.Analizați toate atribuțiile Curții Constituționale în Româ nia
 Oamenii bun
i nu au nevo
legi pentru a ie de
responsabil i a cționa
ar oamenii ră
găsi întotdea i vor
to n una o modal
Pla pentru a le o itate
coli