Sunteți pe pagina 1din 22

Schizofrenia

Proiect realizat de: Bianu Ana


Burlacu Ana
Bobu Delia
Chiticaru Ana-Maria
Drăgan Răzvan
Structură
01 Teorii genetice și biochimice

02 Simptome pozitive si negative ale schizofreniei

03 Tabloul clinic al schizofreniei

04 Investigații psihologice

05 Diagnostic. Diagnostic diferențial

06 Subtipurile Schizofreniei

07 Tratament
Teorii genetice și biochimice
1. Teorii genetice
• Estimările privind caracterul ereditar al schizofreniei variază datorită
dificultății de a separa efectele genelor de cele ale mediului. Cel mai
mare risc de a deveni bolnav de schizofrenie îl au cei care au o rudă de
gradul întâi care are de asemenea schizofrenie (riscul este de 6,5%); mai
mult de 40% din gemenii monozigotici ai bolnavilor de schizofrenie
prezintă de asemenea această boală.

• Au fost propuse mai multe gene potențial responsabile. Mai multe


studii de asocieri la nivelul întregului genom, cum ar fi proteina cu punte
de zinc 804A, au fost de asemenea corelate cu boala. Se pare că există
o suprapunere substanțială între genele responsabile de schizofrenie și
cele responsabile de tulburarea bipolară.
2. Teorii biochimice

• Factorii de mediu asociați cu apariția schizofreniei


includ mediul de viață, folosirea de droguri și factorii
de stres prenatali.. S-a descoperit în mod repetat că
traiul în mediul urban, în copilărie sau la vârsta
adultă, dublează riscul de a face schizofrenie, chiar
după eliminarea efectelor datorate folosirii drogurilor
recreaționale, grupului etnic și mărimii grupului
social.
• Unele droguri au fost asociate cu apariția
schizofreniei, inclusiv canabisul, cocaina și
amfetaminele. Aproape jumătate din cei care au
schizofrenie folosesc în mod excesiv droguri și/sau
alcool.
• Factori cum ar fi hipoxiile și infecțiile sau stresul
Modern Portfolio și malnutriția mamei pe parcursul dezvoltării fetale
Designed pot provoca o ușoară creștere a riscului de a apariție
a schizofreniei.
Simptome pozitive si negative ale schizofreniei

Simptome pozitive Simptome negative


Sunt comportamente sau Sunt comportamente eliminate
experiențe care depășesc din intervalul de normalitate. O
gama de activități umane traire redusă a plăcerii este un
normale. Auzirea vocilor este bun exemplu.
un bun exemplu.
Simptomele negative sunt
Simptomele pozitive sunt
mai vizibile în timpul fazelor
pronunțate în timpul fazei
”prodromala’’ și ”reziduală”
active a bolii. Această fază
ale bolii. Faza prodromala
activa va conduce adesea
apare înaintea primei faze
către solicitarea unei
active (de fapt apare înainte
evaluari,deoarece individul
ca un diagnostic de
afectat va face sau va
schizofrenie să fie pus) iar
spune lucruri care supăra
faza reziduală urmează
sau deranjează lumea din
fiecarei faze active.
jur, sau atrage atenția și
simptomele negative
îngrijorarea. Această clasă
afectează partea cognitivă,
de simptome include cel
emoțională și
mai adesea deliruri și
comportamentală, dar
halucinații auditive, vizuale
implica și o descreștere a
sau senzoriale.
expresivității și receptivității.
Tabloul clinic al
schizofreniei
Trăsăturile clinice ale schizofreniei reprezintă un
ansamblu de semne şi simptome caracteristice
(pozitive sau negative) care sunt prezente cel puțin 6
luni. Aceste semne şi simptome se asociază cu
disfuncții sociale şi ocupaționale marcante şi cu o
deteriorare semnificativă a nivelului anterior de
funcționare al individului.
Uneori tulburarea schizofrenică
.
se dezvoltă încet şi insidios.
Persoana îşi pierde treptat interesul
pentru lumea din jur, răspunsurile
emoționale sunt inadecvate, se
cufundă într-o visare cu ochii
deschişi şi reacționează adesea în
manieră inadecvată.

Portfolio Presentation
Simple PowerPoint Presentation .
Modalitățile de debut sunt foarte diferite:
Simple
• PowerPoint
Debutul prin Presentation
idei delirante este cel mai uşor de constatat
datorită
Simple apariţei
PowerPoint şi afirmării unor idei neconforme cu
Presentation
realitatea, cu un caracter bizar, absurd;
Simple
• PowerPoint
Debutul somaticPresentationpoate lua aspectul unei astenii, cu
dureri de cap, disconfort fizic, pentru ca apoi să apară
halucinațiile si tulburările de gândire, aproape pe
neaşteptate;
• Debutulul dismorfofobic (teama de schimbare fizică) are
la bază o impresie, ce poate deveni convingere, asupra
schimbării fizice;
• Debutul prin tulburări de comportament constă în faptul
că cel în cauză îşi schimbă modul de viaţă (hebefrenicul
You can simply impress your audience and
add adevine frivol;
unique zing catatonicul
and appeal to your - închis, rezervat);
Presentations. Easy to change colors, photos
• Debutul prin acte medico-legale sau judiciare
and Text. You can simply impress your
audience and add a unique zing and appeal
to your Presentations.
Investigații
psihologice
Intervenția terapeutică în schizofrenie
urmăreşte următoarele scopuri:
•Stabilirea unei relaţii bazate pe
încredere;
•Reducerea anxietăţii pacientului;
•Menţinerea integrităţii biologice;
•Stabilirea unei comunicări clare,
consistente şi deschise.
Investigații psihologice mai frecvent utilizate în testarea psihologică la
schizofren:
•Investigarea inteligenței sau a capacităților operațional logice se
realizează prin scala Wechsler (Wais)=> : inteligența în sine nu este
modificată, ci modul de utilizare a inteligenței este modificat;
•Investigarea personalității se realizează prin chestionarele de
personalitate Minnesota(MMPI), fie prin probele proiective Szondi,
testul arborelui, TAT, etc.
Diagnostic
• Schizofrenia este o tulburare psihică despre care se crede că ar fi cauzată de un dezechilibru
chimic la nivelul creierului. Această afecțiune este definită de o viziune distorsionată a realității, de
incapacitate de a funcționa social, de retragere din viața socială, de halunicații auditive și
grandomanie. Persoanele care suferă de această boală arată afecte inadecvate, care se manifestă
sub forma anxietății, depresiei sau maniei. Alte simptome sunt constituite de un program perturbat al
somnului, lipsa de interes sau chiar refuzul legat de alimentatie.

• Pentru un diagnostic corect, la primul episod este indicată o examinare imagistică cerebrală: CT sau
RMN. Psihiatrul poate pune diagnosticul observând anumite simptome clinice. Anumite teste vor fi
aplicate pentru a exclude alte boli și afecțiuni care pot declanșa simptome asemănătoare
schizofreniei: analize de sânge, imagistice și evaluare psihologică.

.
Diagnostic diferențial .

• Tulburarea psihotică datorată unei condiții medicale


generale
• Tulburarea psihotică indusă de substanță
• Psihoza indusă
• Tulburarea delirantă
• Tulburarea psihotică scurtă
• Tulburarea psihotică indusă
• Tulburările afective
Subtipurile Schizofreniei

• Schizofrenia dezorganizată (hebefrenică)


• Schizofrenia
. catatonică
STRENGTHS
W
• Schizofrenia paranoidă
S

WEAKNESS
• Schizofrenia nediferenţiată
• Schizofrenia reziduală

OPPORTUNITIES
• Schizofrenia simplă
T
O THREATS
Tratament
Tratamentul acestei tulburări include medicație şi anumite forme de
terapie şi / sau reabilitare.

Obiective terapeutice sunt:


▪atenuarea până la dispariţie a fenomenului
psihopatologic şi prevenirea recăderilor,
▪compensarea deficitului de personalitate,
▪readaptarea gradată la exigenţele sociale şi
profesionale,
▪reintegrarea în familie - încadrarea într-o
activitate utilă.
Intervenția terapeutică în schizofrenie urmăreşte
următoarele scopuri:
▪Stabilirea unei relații bazate pe încredere;
▪Reducerea anxietății pacientului;
▪Menținerea integrității biologice;
▪Stabilirea unei comunicări clare, consistente şi
deschise.
Tratament medicamentos

Tratamentul medicamentos antipsihotic are


cel mai bun efect asupra ,,simptomelor pozitive’’
ale schizofreniei, dar un efect mai redus asupra
simptomelor negative. Acțiunea sedativă este
imediată, dar efectul antipsihotic se dezvoltă mai
lent.
Chimioterapia cuprinde clorpromazina,
tioridazina, levomeprobazina etc. În urgențe, când
se cere un efect rapid la medicamente, se
recomandă haloperidol - neuroleptic puternic.
Pentru pacienții acuți, efectele sedative ale
clorpromazinei sunt valoroase. Pentru pacienții
mai hiperactivi se administrează trifluoperazina.
Tratamentul trebuie să fie precoce, complex
(îmbinarea tuturor metodelor) şi durabil, dar, în
acelaşi timp trebuie să fie individualizat şi flexibil
(selecţia substanţelor şi dozele).
Tratament Psihoterapia individuală şi de grup are ca scop:
• restabilirea raporturilor dintre pacient şi
psihologic mediu,
• reevaluarea realistă a situațiilor sale,
• restructurarea personalității,
• resocializarea bolnavului,
• readaptarea bolnavului la exigenţele unei
vieți normale,
• reinserția în familie.
Studiu de caz
Date generale:
Sex: Feminin
Varsta: 22 ani si 6 luni
Stare civila: Necasatorita
Religie: Crestin ortodoxa, nepracticanta
Limba materna: Romana

Circumstante interviu: Pacienta s-a prezentat, fiind adusa de familie (mai exact de mama), pentru
urmatoarele acuze: neliniste, agitatie psihomotorie, anxietate, tulburari in sfera perceptiei, insomnie, apatie,
anhedonie, dispozitie trista, toleranta scazuta la frustrare, tulburari de comportament.
Structura familiei: Pacienta provine dintr-o familie constituita legal si organizata. Relatiile intrafamiliale sunt
in prezent putin mai tensionate datorita simptomatologiei pacientei.
Locuinta: Locuieste impreuna cu familia in chirie, intr-o casa individuala cu 3 camere, avand propria camera.
.
Consum de substante toxice: Pacienta afirma ca fumeaza aproximativ un pachet de tigari/zi, consuma
intre 5-6 cafele/zi, consuma alcool ocazional.
Antecedente heredo-colaterale: Bunicul dinspre mama este cunoscut cu boala psihica, dar pacienta nu
poate prezenta diagnosticul cu certitudine.
Antecedente heredo-colaterale: Bunicul dinspre mama este cunoscut cu boala psihica, dar pacienta nu poate
prezenta diagnosticul cu certitudine.
Antecedente patologice si fiziologice: Pacienta a fost internata pentru prima oara la psihiatrie in august 2020.
Pacienta sufera de spondiloza cervicala si miopie.
Istoricul bolii: In urma cu aproximativ un an a survenit primul episod psihotic dominat de tulburari in sfera
gandirii si perceptiei, insomnii mixte, tulburari de comportament, simptomatologie care a impus spitalizarea. A
urmat o spitalizare de 5 saptamani, simptomatologia reducandu-se in intensitate, iar pacienta a fost externata cu
recomandari terapeutice. In perioada care a urmat a existat continuitate terapeutica cu doua scheme de
tratament pe care pacienta nu le poate relata.

Istoric medical: Pacienta se descrie ca mergand frecvent la controale medicale si pentru a-si ridica reteta.
Comportament in campul muncii: Dupa ce a absolvit liceul fara a putea sa isi ia diploma de bacalaureat, a
incercat mai multe locuri de munca fara a sta mai mult de doua luni intr-un astfel de loc de munca.
Istoric relational: In ultima perioada, relationarea cu alte persoane a fost limitata, pe de o parte datorita
restrictiilor impuse de pandemie, si pe de alta parte datorita lipsei de interes fata de alte persoane. Marea
majoritate a relatiilor sunt superficiale, neavand nici o relatie apropiata.
Istoric social: Pacienta mentioneaza faptul ca pana inainte de .primul episod de tulburare psihotica a fost o
persoana relativ activa social, implicandu-se macar de doua ori pe saptamana in evenimente sociale impreuna
cu prietenii.
Istoric relational: In ultima perioada, relationarea cu alte persoane a fost limitata, pe de o parte datorita
restrictiilor impuse de pandemie, si pe de alta parte datorita lipsei de interes fata de alte persoane. Marea
majoritate a relatiilor sunt superficiale, neavand nici o relatie apropiata.
Istoric social: Pacienta mentioneaza faptul ca pana inainte de primul episod de tulburare psihotica a fost o
persoana relativ activa social, implicandu-se macar de doua ori pe saptamana in evenimente sociale impreuna
cu prietenii.
Examen obiectiv general:
-stare generala influentata
-talie 1,65 metrii
-62 kilograme
-facies bizar
-tegumente si mucoase normal colorate
-aparat cardiorespirator in limite normale
-examen neurologic fara simptomatologie neurologica de focar
Examen psihiatric:
Aspect general: Pacienta prezinta o tinuta dezorganizata, igiena usor neglijata, mimica si gestica hipomobile,
cu evitarea contactului vizual in timpul examinarii. Contactul psiho-verbal
.
se realizeaza cu o oarecare
dificultate, datorita suspiciozitatii crescute a pacientei.
Perceptia: Pacienta prezinta halucinatii auditive la momentul examinarii, afirmand: ,,aud voci de oameni care
ma vorbesc de rau”.
Perceptia: Pacienta prezinta halucinatii auditive la momentul examinarii, afirmand: ,,aud voci de oameni care ma
vorbesc de rau”.
Atentie: Pacienta prezinta fluctuatii in concentrarea si mobilizarea atentiei voluntare.
Memorie: hipomnezie de fixare, hipermnezia evenimentelor cu continut negativ, frecventa pierderii concentrarii
este zilnica
Constiinta si orientare: Pacienta este constienta, avand constiinta propriei boli, si este orientata temporo-spatial.
Gandirea: Fluxul ideativ este coerent dar se manifesta cu slabirea asociatiilor logice, este srac in continut si are un
ritm usor incetinit.
Continutul gandirii: Pacienta prezinta idei delirante micromanice de urmarire si persecutie. Pacienta a prezentat
in antecedente o tentativa de suicid, relatand: ,,am vrut sa ma omor ca sa scap de boala, am crezut ca daca ma
lovesc cu pumnii in cap, sangele imi invadeaza creierul si mor,,.
Limbajul: Pacienta are un flux verbal usor precipitat, uneori disartric, cu tonalitatea vocii usor scazuta si solilocvie.
Afectivitate: Pacienta prezinta o dispozitie trista, anxietate difuza, anhedonie.
Instincte: Pacienta are instinctul alimentar pastrat, sexual normal si cel de aparare diminuat.
Psihomotricitate: Pacienta prezinta capacitate de autoingrijire neglijata, prezinta detasare fata de activitatile
gospodaresti si bizarerii comportamentale.
Ritm nictemeral: Pacienta afirma ca are insomnii mixte.
Personalitate: In prezent pacienta prezinta o personalitate structurata pe model psihotic, cu dificultati in sfera
perceptiei, afectivitatii si cognitiei.
Examinari paraclinice:Hemoleucograma, probe hepatice, probe renale, CT cranian
Diagnostic: In baza datelor anamnetice, a examenului clinic general, a examenului psihiatric si al rezultatelor
paraclinice se pune diagnosticul de schizofrenie paranoida. Acest diagnostic este sustinut, conform criteriilor
ICD-10, de simptomatologia care se grupeaza in jurul nucleului halucinator delirant, care cuprinde, in cazul de
fata, neliniste psihomotorie, tulburari in sfera perceptiei si a gandirii, interpretativitate, insomnii mixte, tulburari de
comportament.
In lipsa fenomenelor catatonice functionarea sociala este posibila pe o perioada mai indelungata.
Plan de interventie:

Obiective:
- diminuarea simptomatologiei prin terapie farmacologica, medicatie antipsihotica (olanzapina)
- pentru insomnie – un hipnotic (zolpidem)
- pentru neliniste si anxietate - un anxiolitic (lorazepamum)
- in vederea deteriorarii cognitive se asociaza roborantele neuronale (ginko-biloba)
- se recomanda terapia sociala, terapia familiala, antrenarea aptitudinilor sociale si terapia cognitiv-
comportamentala, in scopul prevenirii recurentei episoadelor halucinante.

 https://www.youtube.com/watch?v=lcZx6OCOTPc

videoplayback.mp4
Bibliografie
• Usaci, D. (2017) Schizofrenia. În Psihopatologie. Editura Universității
Transilvania din Brasov
• DSM-5: manual de diagnostic și clasificare statistică a tulburărilor mintale. Ed. A
5-a, Bucureși: Editura Medicală Callistro, 2016
• Jeican, Rodica. Schizofrenia: Monografie medicală. Casa Cărţii De Ştiinţă,
1998.
• Schizophrenia – seria The Facts, ediția a IV-a, 2019 – Ming T. Tsuang, Stephen
V. Faraone, Stephen J. Glatt; Oxford University Press
• Schizophrenia, ediția a II-a, 2015 – David Castle, Peter Buckley; Oxford
University Press
Thank You

S-ar putea să vă placă și