Fundații de suprafață

Șef lucrări dr. ing. Pohrib Mădălina

 1. Trasarea: plan fundatii casa, axe constructie, cota 0
Trasarea casei constă în transpunerea formei și a poziției casei din proiect
în teren.
Practic, in urma trasarii vom avea marcate in teren axele constructiei si
cota +/-0,00.
De obicei, cota +/-0,00
reprezinta nivelul pardoselii
parterului, iar in proiect este
specificata valoarea absoluta a
acesteia fata de un anumit reper fix
http://www.catalogdecase.ro/blog/trasarea/

din teren sau fata de Nivelul

Marii Negre.
Axele constructiei sunt
reprezentate in proiect cu linie punct
_._._. (de exemplu, in figura 1, axele
sunt: A, B, C, si cele perpendiculare
pe acestea 1,2,3 4).

Fig. 1 - Plan de trasare casa

 La noi in tara, pentru construcții simple, la care pereții sunt perpendiculari,se
practica destul de des trasarea manuala a caselor. Pentru forme mai complexe
este absolut necesara realizarea de masuratori cu instrumente topo.

1.1. Trasarea manuală

Trasarea cu sfoara si ruleta, este un proces iterativ, prin care se corecteaza

erorile pana la obtinerea unui rezultat acceptabil si din acest motiv, chiar la o
constructie foarte simpla poate sa dureze cateva ore.
Pașii trasării manuale sunt:
a) Curatarea terenului, identificarea limitelor de proprietate, figurarea conturului
aproximativ al constructiei.
Se recomandă ca inainte de trasare sa se realizeze si decopertarea terenului
aferent constructiei de stratul de pamant vegetal.
Pentru a amplasa casa in teren este necesar sa identificam limitele acestuia:
- daca terenul se afla intr-o zona nedezvoltata, fara garduri intre proprietati si
domeniu public amenajat, trebuie gasiti tarusii care delimiteaza parcela (in figura
1, colturile terenului sunt marcate cu literele x, y, z, w). Odata identificate cu
siguranta colturile terenului, se bat niste tarusi care sa iasa din pamant 80-
100cm.

http://www.catalogdecase.ro/blog/trasarea/
 b. Pozitionarea caprelor
Axele constructiei se vor marca cu ajutorul unor sfori care se vor fixa pe
niste capre (figura 2). Caprele sunt formate din doi tarusi verticali, batuti in
pamant si o scandura orizontala, fixata transversal pe acestia. La partea
superioara a scandurii transversale se vor fixa sforile cu care marcam axele.
Scandurile transversale ale caprelor este necesar sa fie la acelasi nivel.
Caprele vor trebui sa ramana
la pozitie cel putin pana ce se
finalizeaza fundatia casei.

Dupa baterea tarusilor, cu ajutorul

Fig. 1 - Capra pentru trasare ax
furtunului de nivel, se va insemna pe
tarusi nivelul la care va fi
amplasata partea de sus a
scandurilor orizontale. Nivelul partii
de sus a scandurilor orizontale ale
caprelor sa fie la minim 50 cm de
pamant, astfel incat sa nu aveti
ulterior probleme cauzate de
denivelarile terenului.
 Caprele se vor amplasa in exteriorul conturului casei, in prelungirea axelor
peretilor casei (fig. 3).

Fig. 3 - Imagine de ansamblu a trasarii casei

 c)Trasarea unei axe paralele cu o limita a terenului.

In exemplul din figura, vom marca axa C, care este paralela cu hotarul XY
al terenului si departata la o distanta de 97,5 cm de acesta (distanta dintre axa
si limita terenului este precizata in planul de trasare). Se întinde o sfoara (se
poate utiliza si sarma de 1mm) intre cele doua colturi ale limitei terenului fata
de care se aliniaza casa. Sfoara va fi orizontala si la nivel cu scandurile
transversale ale caprelor.  In exemplul nostru, sfoara o vom intinde intre tarusii
X si Y. Se masoara de la sfoara XY distanta precizata in proiect (97,5 cm in
cazul nostru).
Masuratoarea se va face in dreptul
celor doua capre din axul C. Se marchează
cu creionul pe cantul scandurilor
transversale ale celor 2 capre. Se bate
cate un cui in cantul  scandurii transversale
a caprei unde ati insemnat cu creionul si
intindeti o sfoara intre aceste cuie. Am
figurat primul ax al casei (axul C).

http://blogulcasei.info/page/3/
 c) Trasarea celei de-a doua axe,perpendiculara pe prima axa trasata.
(in exemplul nostru, vom marca axa 4, perpendiculara pe axa C pe care am trasat-o in etapa anterioara).

Conform planului de trasare din exemplu, stim ca distanta dintre axa 4 si coltul
Y al terenului este de 497,5cm. Prin urmare, masuram de-a lungul sforii XY,
intinsa pe limita terenului, distanta specificata de 487,5cm de la coltul Y si
marcam cu carioca pe sfoara.

Fig. 4 Trasarea unui ax

perpendicular
 Punctul marcat va reprezenta intersectia axei 4 cu hotarul XY.
Apoi, tinand vinclul cu o latura pe sfoara XY si cu varful dreptunghic in
punctul anterior marcat cu carioca, transmitem axa 4 pe sfoara axei C (figura
3). Marcam cu carioca pe sfoara C si batem in pamant un tarus subtire in
dreptul noului punct marcat (acesta reprezinta intersectia axei C cu axa 4). In
figura 3 am notat acest punct cu P1. Apoi masuram in lungul axei C 400cm,
si mai facem un marcaj – in desen P3.

Urmatorul pas va fi sa trasam

perpendiculara pe axa C, care va
trece prin puntul P1 (aceasta
perpendiculara va fi tocmai axa 4 a
casei). Daca incercam sa trasam
perpendiculara doar cu ajutorul
vinclului erorile vor fi prea mari, de
aceea vom folosi “metoda 3-4-5″ (fig.
4) sau “metoda 6-8-10″ (fig. 5).

Fig. 5 Metoda 6-8-10

 d) Trasarea celorlalte axe si marcarea.

Odata trasate doua axe perpendiculare, trasarea celorlalte axe devine o

sarcina mai usoara. Nu avedem decat sa repetam procedura de la pct. d, ca sa
obtinem figurarea in teren a  axului 3. Apoi, spre exemplu, masuram de la
intersectia axelor C-4 si C-3 cate 325cm, pe axul 3 si 4, marcam cu carioca si
avem practic 2 puncte prin care trece axul B – deci putem trasa si axul B. Astfel
se va proceda pana la pozitionarea sforilor corespunzatoare tuturor axelor
casei. Nu uitati sa verificati! orice dreptunghi facut de catre 4 axe trebuie
sa aiba diagonalele egale(daca nu le are inseamna ca nu este dreptunghi si
prin urmare casa nu este dreapta, deci trebuie sa refacem niste masuratori).
Diferenta (eroarea) pe care eu o consider acceptabila intre diagonale este
maxim 1cm. Marcati cu vopsea pe fiecare capra pozitia axei si numele
acesteia.
 https://www.hilti.de/messtechnik-aushub

1.2. Trasarea cu ajutorul instrumentelor topo

http://constructii.net78.net/?p=570
 2. Realizarea sapaturilor
Sapaturile se executa de regula mecanizat. Executarea manuala se aplica
numai in cazul unui volum de sapatura redus sau cand conditiile de teren nu
permit folosirea sapaturii mecanizate.
2.1. Săpătură manuală
http://instalatorsanitar.freewb.ro/feltolt/ROSU/sapare_fundatie.jpg
 2.1. Săpătură mecanizată

Sapatura cu santuri: Acest gen de sapatura se preteaza in general la cladirile

mici in genul caselor de locuit care nu au subsol general sau demisol.
http://www.casasidesign.ro/saparea-fundatiei.html

http://blogulcasei.info/sapare-fundatie/
 Sapatura generala: Acest gen de sapatura se preteaza in general la cladirile
mari cu subsoluri tehnice sau demisoluri.
http://www.casasidesign.ro/saparea-fundatiei.html

http://www.piscine-laghetto.ro/piscine/piscine-
publice/tehnologie-19
 Aceasta etapa se organizeaza astfel incat, in orice faza de lucru, fundul
sapaturii sa permita evacuarea apelor.
Cand este necesara dezgroparea unor retele de instalatii (conducte, canale
de apa, gaz etc), trebuie luate masuri de protectie a acestora. De exemplu,
executia sapaturii deasupra unui cablu electric se admite numai in prezenta
reprezentantului institutiei care exploateaza reteaua electrica respectiva, care
va supraveghea masurile luate pentru protejarea cablului si evitarea
accidentelor.
Daca turnarea betonului in fundatie nu se face imediat dupa executarea
sapaturii, aceasta va fi oprita la o cota mai ridicata decât cota finala (cu 20-30
cm), in special in terenurile sensibile la actiunea apei, pentru a impiedica
modificarea caracteristicilor fizico-mecanice ale terenului de sub talpa
fundatiei. Saparea si finisarea acestui strat se va face imediat inainte de
inceperea executiei fundatiei.
Sprijinirea peretilor, modul si tipul sprijinirii se stabilesc de catre proiectant.

http://www.construiesc-singur.ro/realizare-fundatie#fold-2
 Sprijinirea peretilor sapaturilor de fundatie se stabileste si se face in functie
de:
•adancimea sapaturii
•natura terenului (stratificatie, omogenitate, coeziune s.a.)
•gradul de integritate si umiditatea terenului
•regimul de curgere a apelor subterane
•conditiile meteorologice si climatice din perioada de executie a lucrarilor 
•tehnologia de executie adoptata etc.
In cazul in care la cota de fundare apar crapaturi in teren, proiectantul va
stabili masurile ce trebuie luate inainte de inceperea betonarii.
In cazul sapaturilor cu pereti verticali nesprijiniti, trebuie luate masuri pentru
mentinerea stabilitatii peretilor:
• terenul din jurul sapaturii nu trebuie sa fie incarcat sau supus la vibratii.
• pamantul rezultat din sapatura nu trebuie sa fie depozitat la mai putin de
1,00 m de la marginea gropii de fundatie. Pentru sapaturi sub 1,00 m
adancime, distanta poate fi egala cu adâncimea sapaturii.
• apele din precipitatii sau provenite accidental trebuie inlaturate rapid.
• daca turnarea betonului nu se efectueaza imediat dupa sapare si exista
pericol de surpare, trebuie luate masuri de sprijinire a peretelui in zona
respectiva sau de transformare a lor in pereti cu taluz.

http://www.construiesc-singur.ro/realizare-fundatie#fold-2
http://apartamente-in-vila.ro/2008/06/10/evolutia-lucrarilor-in-imagini/#more-72

un strat de beton de egalizare.

3. Armarea și turnarea betonului

http://brick-
http://bloculgerman.ro/etapa- wood.blogspot.ro/2011/11/fundati
2-bla-bla/ a-sapatura-armare-turnare.html
Dupa realizarea sapaturii generale si trasarea axelor, se toarna dupa caz
http://1.bp.blogspot.com/-
8Vgl3Nbqheo/TulYa4tEWcI/AAAAAAAACVk/3a1_JVXlh2I/s1600/1+ar
mare+%25281%2529.JPG
 http://zoltybogata.wordpress.com/2011/09/18/co
nsolidarea-ziua-5/

http://forum.7p.ro/insarcinata-cu-o-casa.aspx?g=printtopic&t=9526
http://blogulcasei.info/wp-
content/uploads/2012/04/20120330_181819.jpg http://constructii.net78.net/?p=570

http://www.rezident-
constructii.ro/forum/faza-1-ziua-3-turnare-
http://instalatorsanitar.freewb.ro/feltolt/ROSU/fier_stalpi_parter.jpg

beton-radier-fundatie/
 Compactarea betonului are ca scop reducerea pe cat posibil a
prezentei aerului oclus (goluri de aer in beton, care nu sunt create
intentionat) in beton. Cu cat prezenta acestuia este mai mica, cu atat
rezistenta betonului va fi mai mare.
Compactarea betonului poate fi realizata mecanic (cu ajutorul unui vibrator)
sau manual (cu maiul, vergele sau sipci) in paralel cu ciocanirea cofrajelor pe
exterior.
In cazul folosirii vibratorului acesta se va utiliza exclusiv pentru vibrare, si nu
pentru deplasarea betonului pe distante lungi. Prin urmare, este interzisa
tragerea betonului cu vibratorul.
Durata optima de vibrare (cu vibrator) se situeaza intre minim 30 sec si
maxim 60 sec.
Indiferent de metoda de compactare aleasa (mecanica sau manuala),
incheierea acestei etape se realizeaza cand sunt vizibile urmatoarele aspecte:
• incetarea tasarii
• suprafata betonului devine orizontala si putin lucioasa
• apar din ce in ce mai putin bule de aer la suprafata betonului, reducandu-
se si diametrul acestora.
 In timpul compactarii betonului proaspat trebuie evitata deplasarea
armaturilor si/sau a cofrajelor.
Finisarea suprafetei se face prin netezire cu rigla sau mistrie, fara sa
ramana lapte de ciment la suprafata. In timpul finisarii nu se adauga
apa, ciment sau alte materiale.
http://mall.netflash.ro/oferte/echip

betonului-enar-spania-8.html
amente-pentru-vibrarea-
 http://www.penetron-romania.eu/wp-
http://www.construiesc-casa.ro/tag/beton/ content/uploads/2012/06/Penetron-
Admix-aplicare-08.jpg

http://www.constructii-neamt.ro/sfaturi-
constructie-case/compactare-vibrare-beton/
 4. Tratarea/ protejarea betonului

Tratarea betonului este o masura de protectie impotriva evaporarii

rapide a apei din cauza soarelui puternic sau a vantului.
Tratarea si protejarea betonului trebuie sa inceapa cat mai curand
posibil dupa compactare. Perioada initiala de dezvoltare a rezistentelor
este critica.
Cea mai uzuala metoda este stropirea betonului, imediat dupa ce acesta a
intrat in priza si impiedicarea evaporarii prea rapide a apei de pe suprafata
betonului.
Protejarea betonului de anumiti factori cum ar fi: ploi, temperaturi scazute,
inghet, se face prin acoperirea acestuia cu materiale de protectie (folie, rogojini,
material geotextil etc). Aceasta protectie se face imediat ce betonul a capatat o
rezistenta suficienta pentru ca materialul sa nu adere la suprafata acestuia.
Lipsa protectiei betonului conduce in mod inerent la aparitia fisurilor de
contractie.