Proiect La Ergonomie Forestieră

Tema: Alimentatia Muncitorilor din

Economia Forestieră

Profesor Indrumator: Student:

S. I.G. Dănilă Budeanu Constantin-Tarzan
Anul: IV
Grupa: 5141a
 ALIMENTATIA MUNCITORILOR DIN
ECONOMIA FORESTIERA
Omul care munceste are nevoie de o alimentatie care sa-i satisfaca in
chip optim toate trebuintele organismului, pentru intretinere si pentru
acoperirea consumului de energie investit in munca productive. Cercetarile in
domeniul alimentatiei au aratat canevoile alimentare ale organismului variaza
cu starea fiziologica (varsta, sex, tip neuro-endocrin), cu conditiile de mediu
(factori climatici, infectiozitate, toxicitate etc.), in care se munceste si cu
conditiile de viata in genere.

Problema fundamentala a alimentatiei consta in cunoasterea trebuintelor

alimentare ale organismului exprimate in calorii si factorii nutritive (alimente
simple, vitamine si elemente minerale) ca si modul de acoperire a acestor trebuinte
cu alimente naturale in stare sa nu prejudicieze sanatatea. O asemenea alimentatie
contine tot ceea ce este necesar ca elemente fizice, energetice si catalitice pentru
eleborarea materiei vii si pentru desfasurarea activitatii organismului.
 O alimentatie rationala
trebuie sa contina nu numai fiecare
aliment simplu in proportie
corespunzatoare starii fiziologice si
conditiilor de mediu ci si o anumita
cantitate de saruri minerale.

Metoda cea mai justa pentru

stabilirea unei ratii alimentare rationale
consta in determinarea concamitenta
atat a cheltuielii de energie cat si a
cantitatii fiecarui factor nutritiv necesar
starilor fiziologice si conditiilor de
mediu, in parte.

Stabilirea nivelului
trebuintelor alimentare se face pe baza
cheltuielii de energie si cu aplicarea
principiilor care stau la baza
alimentatiei rationale, alcatuind ratii
adecvate nevoilor organismului.
 In sectorul de exploatare forestiera,
inca din 1951 un colectiv de cercetatori ai
Institutului de Igiene din Bucuresti, au
intreprins primul studiu la noi asupra
alimentatiei muncitorilor forestieri, de la
exploatarea rasinoaselor, bazat pe determinari
de metabolism energetic.
Intensitatea efortului a fost in medie
de 7,77 kcal la operatia de doborare, 6,8 kcal la
sectionari si 8,52 kcal la corhanit. Valoarea
medie a nivelului energetic al ratiei alimentare,
a acestor muncitori, trebuia sa fie de maximum
5300 kcal absorbite.Tinand seama ca pierderile
digestive reprezinta 3-5% din valoarea
calorica a alimentelor ingerate, echivalentul
caloric al ratiei alimentare ajunge sa fie de
5600-5900 kcal in 24 ore.
Cercetarile ergonomice, din sectorul
forestier au cuprins mecanizarea exploatarii cu
operatiile de doborare si colectare precum si
cele de la constructia de drumuri si de la
activitatile manuale auxiliare
 Comisia alimentara a tinut
seama si de progresul ethnic, a redus
numarul de calorii la 2900 pentru
barbat si la 2100 pentru femei. Mai
recent, l-a redus la 2800 respectiv
2100 kcal. Aceste valori se ajusteaza in
functie de: greutatea corpului, varsta
si ambianta climatica.
In raport cu varsta comisia
considera ca trebuintele energetice
alimentare scag uniform cu 7,5%
pentru fiecare decada peste 25 de ani.
Ulterior scaderea per deceniu s-a
redus cu 3% pana la 45 de ani si cu
7,5 % intre 46 si 65 ani. Dupa aceasta
varsta ratia trebuie sa fie redusa cu 10
%. Trebuintele energetice ale unei
persoane de 45 ani sant mai reduse cu
6%, la 65 ani cu 21%, iar la 75 ani cu
31 %, fata de ratia necesara la 25 de
ani.
 COMPUNEREA RATIEI ALIMENTARE
La alcatuirea meniurilor se tine seama in afara de valorile cantitative si
calitative ale alimentelor si de gradul de digestibilitate, de timpul mediu de
evacuare a stomacului. Alimentele care solicita mai putin functia digestive se
considera usor digerabile, cele care raman mai mult timp in stomac avand efecte
secretogene intense au mare capacitate de saturatie, “tin de foame”.
Carnea si preparatele din carne bogate in substante extractive provoaca
cea mai intensa secretie de acid clorhidric, care atrage dupa sine o puternica
secretie pancreatica si intestinala pentru neutralozarea acestuia.
Painea si cartofii consumati singuri au o putere de saturatie mica, asociati
insa cu grasime si cu carne isi maresc capacitatea de saturatie, la fel legumele.
Dulciurile la sfarsitul mesei maresc capacitate de saturatie.
 TREBUINTE NUTRITIVE IN TERMENI DE ALIMENTE IN G/ZI
SI PE SAPTAMANA (Dupa Sutescu)

Din val.
Ratia saptamanala
Grupe de alimente Bruto Neto calorica
bruta
a ratiei %

I. Lapte-brazeturi
Lapte 250-300 250-300 7 1750-2100
Branza 30-40 30-40 - 210-220
II. Carne 150 130 6 1050
III Oua 10-20 9-17 1 1-2 buc. Pot fi
inlocuite izotrofic
prin lapte sau carne
IV.Legume-fructe
Cartofi 360-400 300-320 2400-2800
Alte legume 360-400 300-320 12-13 2400-2800
Fructe 150-250 130-200 1050-1750
V. Cereale si
leguminoase
Paine 700-750 700-750 4900-5250
Alte derivate 50-60 50-60 50 350-420
Legume uscate 40-50 40-50 290-350
VI. Dulciuri
Zahar si prod. zahar, 30-40 30-40 210-280
Alte dulciuri 40-50 40-50 7 280-350
VII. Grasimi
alimentare
Ulei, untura, unt 55-70 55-70 16-17 385-400
 Meniul zilei trebuiesa cuprinda cel
putin un aliment care sa necesite masticatie sis
a furnizeze pentru adult circa 6-7 g de material
fibros cu efect enterokinetic
Desi alimentele de origine animala
sant mai satiose si contin proteine de calitatea I
apropiatede cele ale organismului uman, bogate
in vitamine B2 si B6 , totusi laptele si
branzeturile se impugn sa fie consummate prin
aportul lor de minerale si antidecalcifiere.
Carnea este necesara prin bogatia de niascina si
prin efectul hematopoetic si excito-secretor, iar
ouale prin vitamine lipo si hidrosolubile.
Dintre alimentele de origine vegetala,
derivatele de ceriale constituie pricipala sursa
de glucide si timina, dar sant total lipsite de vit.
C si P, principalele surse pentru provitamina
A,avand totdeodata effect alcalinizant. Ele mai
sant importante prin materialul fibros care
intretine motilitatea gastrica si intestinala si
prin multiplele lor insusiri senzoriale ce asigura
varietatea in compunerea meniurilor.
 DISTRIBUTIA RATIEI ALIMENTARE
VALOAREA CALORICA A MESELOR DINTR-O ZI (Dupa Grandjean)

Muncitori cu activitate usoara: barbate si femei Muncitori care presteaza munca grea

Micul dejun: 300-400 kcal 600-700 kcal

Gustatea: 26-50 kcal 150-250 kcal
Pranzul: 800-900 kcal 900-1000 kcal
A 2-a gustare 25-50 kcal 150-250 kcal

Ratia alimentara zilnica e bine sa fie repartizata in 4 mese ; a 4-a sa fie o

gustare. De dorit ca muncitorii sa poata servi mancari gatite, in cantine sau bucatarii
collective pe sectoare de exploatere. Aceasta ar putea satisface un deziderat foarte
important, fiind cunoscuta frecventa mare de imbolnaviri digestive a muncitorilor
forestieri, datorita meniurilor lipsite de variatie si a mancarurilor reci. Mancarurile
preparate in cantine pentru collective mai mari, ar putea sa realizeze chiar meniuri
dietetice consistente pentru muncitorii din terenirile de exploatare.
 REPATIZAREA MESELOR IN CURSUL ZILEI DE MUNCA

Din punct de vedere fiziologic se admite, in majoritatea cazurilor, o pauzade

pranz de 45-60 minute, in care se alimenteaza substantial si cate o pauza de 10-15
minute inainte si dupa prinz in care sa poata lua cate o gustare.
S-au observat relatii stranse intre dinamica capacitatii de munca si pauzele
pentru masa.
Intr-o uzina de gaz aerian din Suedia s-a notat in fiecare zit imp de 19 ani
erorile de citire a catorva controlori, redate graphic pentru fiecare oraa zilei. Acest
graphic arata ca o pauza de pranz, in timpul digestiei numarului mediu de erori este
maximal. Aceasta constatare confirma legea biologica dupa care activitatea
organelor digestive provoaca o diminuare a disponibilitatii intregului organism.
Efectul unui pranz greu da stari de oboseala si indispozitie ceea ce face pe
om inapt pentru o activitate cu exigente sporite. De asemenea este cunoscut faptul ca
un stomac gol reduce capacitatea de actiune a organismului. Cei mai constienti de
acest fapt sant sprotivii.
 Doi fiziologi americani, Haggard si Greanberg au masurat in cursul unei zile
de munca, de o maniera continua, la tineri voluntari, nivelul glicemiei si coeficientl
respirator, constatand ca dupa fiecare gustare sau pranz cei doi parametri cresteau si
ca dupa 3 ore de la micul dejun nivelul zaharului din sange era minim. Aceste
momente sant acompaniate de o stare de oboseala si de diminuare a capacitatii de
munca. Cand persoanele de experienta luau cate o gustare la 2 ore glicemia nu mai
atingea valorile minime ci deopotriva cu corficientul respiratorse mentineau la un
nivel mai ridicat pe toata durata zilei, ceea ce crea o disponibilitate de minca
sustinuta.
 NEVOIA DE LICHIDE
Omul are nevoie nu numai de energie sub forma de alimnte, ci si de
lichidele necesare pentru mentinerea normala a bilantului hidric. S-a evaluat
consumul mediu deapa la o greutate corporala de 65 kg, la 2,5 litri/zi. Apa
continuta in alimente sau absorbita sub formade bautura este eliminata
permanent prin rinichi si glandele sudoripare sub forma de apa incarcata cu
produsi de dezasimilatie (uree, cloruri si diversi cataboliti).
Cu toate ca alimentele care compun hrana contin o cantitate
importanta de lichide, de exemplu : carnea 70-80 %, painea 45 %, fructele 85
%, cartofii 78 %, pastele fainoase 14 %, aceasta nu este suficienta ci trebuie
sa fie completata dupa trebuintele individuale cu un aport de 1,5-2 litri de
lichide in 24 ore.
In munca la temperature ridicate pierderea de apa prin transpiratie
poate sa ajunga pana la 1 litru/orasi deci muncitorul care lucreaza in aceste
conditii poate sa piarde intr-un schimb 2-6 litri de lichide.
 Redam in continuare un tabel cu echivalentul de energie calorica a catorva
bauturi si unele alimente :
1 pahar de apa minerala……………………………………………………………………-
O ceasca de supa……………………………………………………………//…10-15 calorii
O ceasca de ceai cu 2 buc. zahar………………………………………………….35 calorii
O ceasca de cafea cu 2 buc. zahar si putin lapte………………………………….37 calorii
1 pahar desuc de mere…………………………………………………………….65 calorii
1 pahar de lapte sau iaurt…………………………………………………………65 calorii
50 g biscuiti……………………………………………………………………,,,...190 calorii
50 g paine…………………………………………………………………………..120
calorii
Paine cu fructe…………………………………………………………………….240 calorii
Paine cu branza…………………………………………………………………..300 calorii
Paine cu carnat……………………………………………………………………300 calorii
Paine cu ciocolata………………………………………………………...………350 calorii
 CONSUMUL DE ALCOOL

In randul muncitorilor forestieri este raspndita idea ca alcoolul inlatura

oboseala si da putere. Pentru formarea unei opinii stiintifice asupra bauturilor
alcoolice redam relatarile specialistilor. Dupa I.Gontea bauturile alcoolice in
cantitati mici au efect stimulant, produc buna dispozitie si micsoreaza senzatia de
oboseala, dar genereaza idea gresita ca da putere. Prin efectul vasodilatator
periferic, alcoolul inlatura senzatia dezagreabila de frig si da falsa impresie ca
mareste rezistenta organismului fata de temperaturile scazute. Muncitorul foloseste
alcoolul alaturi de hrana pentru a se incalzi si a-i stimula pofta de mancare, cu toate
ca alcoolul prin vasodilatatie periferica sporeste pierderea de caldura si expune
organismul la raceli. Alcoolul influenteaza de asemenea viata psihica si indeosebi
componenta ei afectiva. Prin consumarea lui repetata se stabileste o asociere intre
insusirile organoleptice ale bauturilor si efectul lor agreabil. Aceasta legatura sta la
baza obisnuintei care, dupa constituire, incepe sa domine vointa si face ca omul sa
simta necesitatea alcoolului ca pe un aliment preferat.
 Desi posibilitatea oxidarii
alcoolului este incontestabila, urmarind
comportarea in organism se constata ca in
timp ce arderea glucozei si a acizilor grasi
creste proportional cu cheltuiala de
energie, la aceeasi persoana, oxidarea
alcoolului si scaderea concentratiei lui in
sange se face cu o viteza aproape constata
cu cca 100 mg/kg corp/ora, cu toate ca
frigul si mai ales activitatea musculara pot
marii de 4-8 ori nevoia de calorii prin
arderile de glucoza si grasimi.
In aceleasi conditii cantitatea de
alcool oxidat pe unitatea de timp ramane
aproape nemodificata. Aceasta arata ca
alcoolul nu poate fi folosit nici ca sursa de
energie de lucru nici pentru pastrarea
organismului contra frigului.
 Dupa opinia profesorului I.Gontea alcoolul
constituie pentru om un drog. Pentru a evita consencintele
grave ale consumului de alcool in exces este necesar sa se
cunoasca limitele peste care alcoolul devine un factor de risc
pentru sanatatea fizica si mentalasi pentru situatia sociala a
omului. Un criteriu obiectiv il constituie concentratia
alcoolului in sange. Se recomanda ca nivelul alcoolemiei sa
nu depaseasca 0,5 g la litru, ceea ce pentru un adult de 70 de
kg corespunde la cca 35 g adica 350 ml de vin de 12 grade
sau 700-800 ml bere. Consumul in exces a bauturilor
alcoolice are si un efect social prin sustragerea unei bune
parti din bugetul familiei; genereaza mizeria, lipsa,
neglijarea familiei si riscul de dezorganizare a acesteia.
 Alcoolismul se
rasfrange asupra
productivitatii muncii;
bautorii lipsesc de la
program de 2-6 ori mai
mult si provoaca de 2-3 ori
mai multe accidente decat
persoanele normale.
Cresterea alcoolemiei peste
0,5‰ reduce pe de o parte
campul vizual si perceptia
culorilor, pe de alta parte
mareste curajul,
prelungeste timpul de
reactie si micsoreaza
capacitatea de apreciere
justa a distantelor si viteza
vehiculelor.
Riscul de accidentare creste
proportional cu alcoolemia.
 CONCLUZIE:

Materialul informatic privind importanta

alimentatiei pentru conservarea sanatatii si mentinerea
capacitaii de munca, la un nivel inalt, are o importanta
deopotriva individuala si economic socilala.
Dezvoltarea acestui material are intentia sa
sensibilizeze pe organizatorii de munca despre importanta
alimentatiei