Conf. dr.

Adriana MICU

DESPRE KITSCH

1
KITSCH-UL

 “kitsch” apare la Munchen în 1860 din “kitschen”

care înseamnă “ a face ceva de mântuială”, “a
transforma mobilă veche”;
 “verkitschen” înseamnă “a degrada, a poci, a măslui”
 Cuvânt intrat ca atare în fondul de termeni
internaţionali ai esteticii şi utilizat pentru a desemna
arta de prost gust – pseudoarta
 kitsch-ul se referă la un univers lipsit de profunzime
şi de semnificaţii sociale superioare
 datorită alterării gustului estetic în condiţiile
industrializării, serializării şi comercializării
producţiei de artă, apare un public kitsch cu gusturi
estetice kitsch predispus a fi receptiv la vulgaritate
Curs de DESIGN – conf. Dr. Adriana MICU, an V - Facultatea de Arhitectură ”George Matei Cantacuzino” Iași
2
Curs de DESIGN – conf. Dr. Adriana MICU, an V - Facultatea de Arhitectură ”George Matei Cantacuzino” Iași 3
Ştefan Cazimir, într-o carte din 1988 dedicată lui I.L. Caragiale,
crede că numitorul comun al tuturor înfăţişărilor kitsch-ului îl
reprezintă tendinţa de uniformizare, de „entropizare” a lumii.
Utilizat în acest contex, termenul de entropie este foarte apropiat
de cel utilizat în fizica termodinamică:
- tendinţa omogenizării componentelor unui sistem prin anularea
spontană a diferenţelor de temperatură.

Trăim într-o civilizaţie „călduţă”, unde autenticul, spart în mii de

bucăţi, se amestecă aleatoriu cu creaţia mecanică şi imitaţia
facilă, ajungându-se astfel rapid la anularea diferenţelor
creatoare de sens ale existenţei.
Nu se poate separa proliferarea kitsch-ului, inclusiv în domeniul
religios, de multiplicarea formelor imitative născute din tehnica
industrială, legate de dorinţa atavică a omului - de consum al
artei, indiferent de extracţia sa socială.
Curs de DESIGN – conf. Dr. Adriana MICU, an V - Facultatea de Arhitectură ”George Matei Cantacuzino” Iași
4
KITSCH-UL ÎN DOMENIUL RELIGIOS.

 A scrie despre kitsch-ul religios este un exerciţiu dificil şi necesar. Necesar, pentru a

arăta că putem lua act faţă de barbaria destructurantă a kitsch-ului, printr-o tentativă de

definire şi explicare a acestuia.

 kitsch-ul religios nu constituie o excepţie de la regulă. El proliferează voios atât în

rândurile fidelilor din „primul cerc” al bisericii, dacă ne este permisă această expresie,

preoţi şi credincioşi, cât şi al celor care o frecventează sporadic. Cu toate acestea, kitsch-

ul religios prezintă câteva trăsături specifice.

 În studiul numit Kitsch-ul, arta fericirii, Abraham A. Moles trasează o linie dreaptă între

secularizarea accelerată a societăţii intrate în epoca modernă şi răspândirea kitsch-ului

religios în societăţile contemporane. Explicaţia furnizată de autor acestei alianţe se

bazează în primul rând pe extraordinara „eficacitate” a kitsch-ului şi a modului său

virulent de propagare, favorizat de mijloacele tehnice avute la dispoziţie pentru a

prolifera.
5
Emoţia estetică resimţită în
faţa unei opere de artă
religioasă stă la baza producerii
şi difuzării acesteia.

Arta kitsch recupereză această emoţie firească în

profitul său, încercând să o adapteze gustului şi

dorinţelor ascunse ale unui public cât mai larg.

Pe nesimţite, kitsch-ul religios se transformă într-

un „sistem estetic de comunicare” în masă, după

cum spune Abraham Moles.

Curs de DESIGN – conf. Dr. Adriana MICU, an V - Facultatea de Arhitectură ”George Matei Cantacuzino” Iași
6
Mulţimea începe să vorbească o nouă limbă, limba kitsch-ului. Este foarte evident acest

aspect în prezentarea pe care o face mass-media marilor pelerinaje religioase din

România.

Comunicarea pelerinajului este bazată în principal pe manipularea grosieră a emoţiei.

Or emoţia religioasă nu trece pe sticlă, profunzimea sufletului omenesc nu trebuie

tulburată. Se pretează însă de minune la manipulare emoţia colectivă care învăluie

marile adunări umane de acest gen.

Din transmiţător de mesaj religios,

mass-media a devenit producător de
mesaj.
Curs de DESIGN – conf. Dr. Adriana MICU, an V - Facultatea de Arhitectură ”George Matei Cantacuzino” Iași
7
Herman Broch semnalează un interesant paradox: modernitatea
industrială a dat naştere kitsch-ului, dar, odată cu trecerea
timpului şi prin ştergerea memoriei artelor tradiţionale, kitsch-
ul a devenit cheia de lectură a întregii societăţi.

Motivul? Kitsch-ul a migrat din domeniul material în cel spiritual,

devenind un principiu ordonator al vieţii omului european. Mai
mult decât o categorie estetică sau sociologică, kitsch-ul a
devenit un mod de viaţă. Kitsch-ul lucrează eficient la toate
nivelurile, căci el se adresează cu precădere non-conştientului.
Curs de DESIGN – conf. Dr. Adriana MICU, an V - Facultatea de Arhitectură ”George Matei Cantacuzino” Iași
8
Prin ştergerea memoriei artelor tradiţionale, kitsch-ul a devenit
cheia de lectură a întregii societăţi:
O serie întreagă de artefacte provenind din
artele tradiționale sunt scoase din contextul
istoric și reintegrate în spațiul contemporan,
generând o întreagă pleiadă de obiecte
kitsch: peștele de sticlă egiptean, sirenele,
figurine antropomorfe, obiecte de uz
personal sau de uz casnic, bijuterii, etc.

Curs de DESIGN – conf. Dr. Adriana MICU, an V - Facultatea de Arhitectură ”George Matei Cantacuzino” Iași
9
Curs de DESIGN – conf. Dr. Adriana MICU, an V - Facultatea de Arhitectură ”George Matei Cantacuzino” Iași
10
 AllenAllen Jones,
Jones, 'Chair' 1969,
'Chair' 1969, Tate
TateGallery
Gallery

Curs de DESIGN – conf. Dr. Adriana MICU, an V - Facultatea de Arhitectură ”George Matei Cantacuzino” Iași
Jeff Koons sculpture of Michael Jackson and Bubbles sold for a staggering $5.6million 11
Statuia lui Marilyn Monroe,
creată de Seward Johnson şi
expusă în Chicago 12
 Viking Combs

The African Context of Hair in Ancient Egypt

Curs de DESIGN – conf. Dr. Adriana MICU, an V - Facultatea de Arhitectură ”George Matei Cantacuzino” Iași
Italian comb, made circa 1400, depicts the Adoration of the Magi Hector comb, discovered in Oria Brindisi-Italia
13
FeeJee mermaid, 2007 Harvard University, Peabody Museum

The Little Mermaid Statue in Copenhagen,was

20th century Mexican
Curs de DESIGNhorn
– conf. Dr. created in
Adriana MICU, an V - Facultatea de Arhitectură bronze
”George byCantacuzino”
Matei Edvard Eriksen,
Iași and was
comb of a mermaid and a fish Celtic Mermaid unveiled in August of 1913 14
Curs de DESIGN – conf. Dr. Adriana MICU, an V - Facultatea de Arhitectură ”George Matei Cantacuzino” Iași
15
Siren diadem. Rene Lalique (1860-1945). Circa 1898. Bronze
Am putea defini kitsch-ul ca pe un „inventar al absenţei”, o
sumă de lipsuri:
 lipsă de personalitate,
 lipsă de adevăr,
 lipsă de caracter.
Arta kitsch nu este altceva decât mediocritate camuflată,
trufaşă şi plină de pretenţii.O minciună frumos ambalată.
Ea nu mai ridică nicio problemă de interpretare, dând
naştere unui sentiment de confort spiritual, generator de
plăceri estetice facile.
Kitsch-ul este un revelator al „bolii de civilizaţie” de care
suferă întreaga societate, fiind vorba de devalorizarea
generală a acesteia, şi nu doar a anumitor valori
constitutive, cum ar fi de pildă cele alimentare.
Curs de DESIGN – conf. Dr. Adriana MICU, an V - Facultatea de Arhitectură ”George Matei Cantacuzino” Iași
16
 Avem cu toţii în minte publicitatea agresivă construită în jurul
consumului alimentar bazat pe „tradiţia” satului românesc; de la
iaurturi la compot, totul este prezentat ca fiind „de la ţară”, în ciuda
chimiei industriale din interior. Rezultatul este iarăşi un kitsch
ţipător şi mincinos, dublat însă şi de o o anumită nostalgie a unui
paradis pierdut, care ştim că nu se va mai întoarce niciodată.

Curs de DESIGN – conf. Dr. Adriana MICU, an V - Facultatea de Arhitectură ”George Matei Cantacuzino” Iași
17
CONCEPŢIA CONSACRATĂ DESPRE KITSCH:

 psihologia socială orientată spre studiul relaţiilor individului cu lucrurile, spune

că omul cunoaște societatea mai puţin printr-un contact afectiv cu o imagine
concretă şi din ce în ce mai mult prin intermediul produselor fabricate
 cultura şi creaţia evidenţiază după industrializare opoziţia dintre a crea
(introducerea în lume de forme care nu existau) şi producţie (copiere a unui
model deja existent)
 atitudinea kitsch e proprie lumii burgheze, fenomenul bazându-se la început pe
un anumit cadru economic
 inadecvarea ca factor psihologic este asociată kitsch-ului ca şi opus al simplităţii
 kitsch-ul este propriu anumitei bunăstări, sărăcia profundă, fiind asociată
austerităţii
 kitsch–ul ca simbol al alienării culturale, este responsabil de aglomerarea de
obiecte sau micro evenimente şi de alunecarea artizanatului în bricolaj
 kitsch-ul a fost reprezentat din plin şi în comunism, şi prin forma specifică a
artei totalitare comuniste.
 kitsch religios

Curs de DESIGN – conf. Dr. Adriana MICU, an V - Facultatea de Arhitectură ”George Matei Cantacuzino” Iași
18
TIPUL SITUAŢIILOR KITSCH
 tipologia creatorilor,
 tipologia mesajelor,
 tipologia receptorilor
S-AU EVIDENŢIAT:
 situaţii kitsch,
 acte kitsch,
 obiecte kitsch
CRITERII ALE KITSCH-ULUI:
 criteriul aglomerării fără limite,
 criteriul heterogenităţii,
 criteriul antifuncţionalităţii,
 criteriul de autenticitate kitsch
 opozitia tehnic-funcţional, decorativ-ornamental decurge din
relaţia kitsch –funcţie
Curs de DESIGN – conf. Dr. Adriana MICU, an V - Facultatea de Arhitectură ”George Matei Cantacuzino” Iași 19
PRINCIPIILE KITSCH-ULUI SUNT:

 principiul inadecvarii,
 principiul acumulării,
 principiul sinesteziei,
 principiul mediocrităţii,
 principiul confortului

-justificarea lui opereaza prin funcţia economiei culturale

(producerea plăcerii spontane)
-funcţia pedagogică (ca să ajungi la bunul gust ar trebui să
treci prin prost gust)
- etica kitsch-ului ar fi adaptarea la gustul celor mulţi
Curs de DESIGN – conf. Dr. Adriana MICU, an V - Facultatea de Arhitectură ”George Matei Cantacuzino” Iași
20
GENEZA KITSCH–ULUI:

 există din toate timpurile şi ajunge la apogeu în societatea de consum

 viaţa şi literatura kitsch crează o etică şi o mentalitate kitsch a
structurii lingvistice a kitsch-ului
 strategii de proiectare şi de inovare culturală

Regulile de creaţie ale neokitsch-ului implică:

 o sporire efectivă a cerinţelor,
 o redistribuire a cerinţelor,
 funcţia de joc pur,
 perimarea încorporată
 stilul neokitsch eliberează presiunea antiascetică specifică societăţii
de consum
 Kitsch-ul ar fi prezent la toate nivelele, universalitatea lui datorându-
se multiplicităţii câmpurilor de percepţie
Curs de DESIGN – conf. Dr. Adriana MICU, an V - Facultatea de Arhitectură ”George Matei Cantacuzino” Iași
21
PSIHOLOGIA KITSCH-ULUI:
 kitsch-ul serveşte la definirea unei atitudini a individului şi a unui grup social în
ansamblu

SE ÎNTÂLNEŞTE KITSCH :
 în artele vizuale,
 în muzică,
 în sfera obiectelor
 în pictură cu o preeminenţă marcată
 în artele intermediare,
 în artele decorative,
 mobilier,
 birouri, accesorii, gadgeturi
Nimeni însă, nu ar putea fi în întregime kitsch, dacă a ajuns să fie conştient de existenţa
kitsch-ului
PROCESUL KITSCH-ULUI
 aglomerarea, frenezia acumulării, inadecvarea, mediocritatea, inutilitatea sau falsa
funcţionalitate reprezintă pentru orice moralist, răul şi dacă kitsch-ul este veşnic,
cantitatea de kitsch din societate nu ar putea decât să crească iar lupta individului
avizat, împotriva kitsch-ului ar fi întodeauna un fenomen local de deviaţie
particulară care se soldeaza cu o creştere sporită în altă parte.
Curs de DESIGN – conf. Dr. Adriana MICU, an V - Facultatea de Arhitectură ”George Matei Cantacuzino” Iași 22
Curs de DESIGN – conf. Dr. Adriana MICU, an V - Facultatea de Arhitectură ”George Matei Cantacuzino” Iași
23
Muzeul LIBERACE
LAS VEGAS

24
DESPRE VIRTUȚILE KITSCH-ULUI:

Argumente care pledează în favoarea tipului kitsch de relaţii ale

individului cu mediul înconjurător:
1. pe scara socială, conceptul de bun gust se stabileşte în opoziţie, prin
intermediul şi cu ajutorul prostului gust, spre deosebire de individul
estetic care dispreţuieşte ce este opozitie cu caracter social.
Kitsch-ul ne învaţă să apreciem şi ne propune explorării de o amploare
rezonabilă uşor de acceptat fără a solicita eforturi intelectuale
exagerate
2. kitsch-ul este produsul succesului incontestabil al burghezilor;
flexibil, generabil astfel a cucerit planeta înainte de a fi fost sesizat
acest proces; concept universal şi permanent, asociat cu triumful
clasei medii
3. nu e artă, dar e modul estetic al vieţii de toate zilele. Se instalează în
sfera majorităţii în situaţii de mijloc

Curs de DESIGN – conf. Dr. Adriana MICU, an V - Facultatea de Arhitectură ”George Matei Cantacuzino” Iași
25
KITSCH-UL ŞI POLITICA CULTURALĂ.
ARTĂ PENTRU MASE

 faţă de mişcările estetice contemporane, poziţia kitsch-ului este

contradictorie:
 kitsch-ul este un factor de popularizare şi difuzare, diminuînd
caracterul transcedental:
 odă bucuriei ar fi mai uşor de înţeles cântată la chitară în engleză, de
un cântăreţ spaniol, folosindu-se de toate resursele artei
microfoanelor şi mixajului
 arta pop, pornind de la sticla de coca-cola, steagul american, benzile
desenate, sau etichetele de pe conserve, va căuta o inspiraţie bazată
pe ideea punerii între paranteze a sensului iar, desenatorii,
proiectanţii care privesc cu ironie micromediul artistic vor pune în
ramă sau pe soclu o serie de elemente desemnate ca remarcabile
 Kitsch-ul şi mişcările artistice trăiesc aşadar în simbioză

Curs de DESIGN – conf. Dr. Adriana MICU, an V - Facultatea de Arhitectură ”George Matei Cantacuzino” Iași
26
Curs de DESIGN – conf. Dr. Adriana MICU, an V - Facultatea de Arhitectură ”George Matei Cantacuzino” Iași
27
Mișcarea ARTA KITSCH

 Ca urmare a argumentelor noastre despre

ambiguitatea Kitsch pe termen lung, trebuie să
menționăm o mișcare care se numește Mișcarea
Kitsch.

 Mișcarea a început în 1998, când Odd Nerdrum s-

a declarat pictor Kitsch. Definește mișcarea
Kitsch-ului ca fiind sinonimă cu Roma antică
arzând.

 Pictorii Kitsch îl îmbrățișează ca un termen

pozitiv: nu în opoziție față de artă, ci ca propria
sa suprastructura independentă, cu fundal
filozofic puternic. Unii dintre cei mai notabili
pictori ai Mișcării de Artă Kitsch sunt studenți ai
lui Nerdrum, iar această mișcare a atras atenția,
și a avut mai multe expoziții. Se pare că arta
kitsch tinde să fie considerată artă. 28
Odd NERDRUM – White Androgin 29
Odd NERDRUM - Twins 30
Odd NERDRUM-Running-bride. 31
Curs de DESIGN – conf. Dr. Adriana MICU, an V - Facultatea de Arhitectură ”George Matei Cantacuzino” Iași
32
Eser Afacan

33
Curs de DESIGN – conf. Dr. Adriana MICU, an V - Facultatea de Arhitectură ”George Matei Cantacuzino” Iași
Hermetica – Richard T. Scott 34
TOTALITARISM FĂRĂ VIOLENŢĂ

 Kitsch-ul este blând, insinuant, permanent şi omniprezent

 este la adăpost de toate excesele vinovate ale artei absolute, de unde vine şi legătura sa
strânsă cu religia devenită religie de masă
 reprezintă abaterile de gust din momentul în care bunul gust se confundă cu prostul gust
- conformist, în oroarea comună de depăşire
 este pe măsura tuturor buzunarelor, a tututor minţilor, a tuturor conştiinţelor

HEGEL SPUNE: "arta este cea mai evoluată bucurie pe care şi-o oferă omul"

Cum însă nimeni nu ar putea trăi numai pe culmi, de aici provine totalitarismul kitsch-ului.
 în acest context rolul intelectualului, proiectant, artist, ar deveni simbolic, dacă este
adevărat că nimeni nu ar putea scăpa de mediocritate, nu e mai puţin adevărat că un
individ, şi mai cu seamă un individ creator, cuprinde matriceal dorinţa de a scăpa de
alienarea majorităţii.
Ce ironie! Orice luare de poziţie singulară împotriva kitsch-ului care semnalează
problemele, dar nu este capabilă să ofere o soluţie viabilă este o pseudosoluţie.
Paradoxal, ieşirea din kitsch este pândită de kitsch, ne avertizează Istvan Herman.
Aşadar, oricine emite pretenţii anti-kitsch sau încearcă să-l critice devine la rândul său o
rotiţă din complexul mecanism de propagare a acestuia.
O voce în pustiu. Un risc asumat.
35
Bibliografie selectivă
 

 http://revistasinteza.ro/ordinea-kitsch/
 http://www.widewalls.ch/kitsch-art/
 Cazimir Ștefan, (2013), Amintiri despre Caragiale, Ed.
Humanitas, București.
 Hermann Istvan, (1973), Kitsch-ul,fenomen al pseudoartei,
Ed. Pedagogică, București,
 Moles Abraham, (1980), Psihologia Kitsch-ului – Arta
Fericirii, Ed. Meridiane, București,

Curs de PSIHOLOGIA SPAȚIULUI – conf. Dr. Adriana MICU, an IV - Facultatea de Arhitectură ”George Matei Cantacuzino” Iași
36
37