Proiect Istorie

Mircea cel Bătrân

Politica externă
a lui
Mircea cel Bătrân
1.

• Secolul al XV-lea a adus importante modificări în statutul politic și juridic al Țărilor

Române în relațiile internaționale. Intensitatea raporturilor dintre turci și români
a crescut sensibil în timpul domniei lui Mircea cel Bătrân, în condițiile în care
domnul român s-a confruntat încă de la începutul domniei cu presiunea politică a
regelui Ungariei, Sigismund de Luxemburg. Mircea a continuat politica de
independență promovată de înaintașii săi și a încheiat un tratat de alianță
defensivă cu regele Poloniei în 1389 și regele Ungariei la 7 martie 1395 ce
reprezintă prima alianță antiotomană. Prima mare bătălie între forțele creștine și
otomani, care deschide seria cruciadelor târzii antiotomane, a fost cruciada de la
Nicopole din 25 septembrie 1396.
2.
Creștinii au fost învinși, iar Mircea nu a putut să asigure întoarcerea
regelui Sigismund de Luxemburg prin Țara Românească. Regele
Sigismund de Luxemburg s-a implicat în problemele politice europene
și după 1400 s-a abătut de la scopul cruciadei antiotomane. În 1401-
1403 regele s-a confruntat cu o gravă criză internă, datorită rebeliunii
unei partide nobiliare care i-a contestat autoritatea. În aceste condiții,
ale rebeliunii nobiliare din Ungaria și a scăderii autorității regelui
Sigismund de Luxemburg, Mircea cel Bătrân a încheiat în secret un
nou tratat defensiv cu regele polon împotriva regelui maghiar în 1403.
3
Duplicitatea diplomatică a lui Mircea a fost posibilă în condițiile în
.
care pericolul otoman a fost îndepărtat pentru moment prin
capturarea lui Baiazid la Ankara în 1402 de trupele mongole ale lui
Timur Lenk. Deceniul următor a însemnat epoca de glorie a lui
Mircea și afirmarea lui pe plan internațional, deoarece s-a implicat
în luptele pretendenților pentru tronul otoman. Mircea și-a extins
autoritatea asupra Dobrogei (se pare că a avut chiar ajutorul
trupelor maghiare trimise de regele Sigismund). Încheierea păcii și
a unui tratat la Lublin în 1412 între regele maghiar și cel polon a
marcat sfârșitul epocii de independență a lui Mircea, care a fost
trădat de aliatul polon. Moartea domnitorului în ianuarie 1418 a
lăsat țara sub presiunea celor două puteri cu pretenții suzerane,
Regatul Ungariei și Imperiul Otoman.
Politica internă
din timpul lui
Mircea cel Bătrân
• Economia tării este întărita prin măsuri privind sistemul de
impozite și taxe, prin emiterea de monedă în cantități
suficiente și cu valori potrivite, precum și prin stimularea
schimburilor comerciale cu tările vecine cu care încheie
tratate și privilegii în acest sens. Se înființează noi surse de
venit în urma deschiderii minelor de aramă, în timp ce
producțiile de cereale, animale și sare cresc.
• Administrația este organizată centralizat, punându-se
accentul pe sfatul boieresc alcătuit în principal din dregătorii
curții. De asemenea, se înmulțește numărul funcționarilor
însărcinați cu adunarea impozitelor și judecarea pricinilor și
le sunt stabilite clar jurisdicția precum și datele pentru
strângerea dărilor.
1.
• Armata este organizată în oastea cea mare, alcătuită în
principal din țărani, și oastea cea mică sau curtea. Este de
semnalat faptul că Mircea păstrează dreptul de oaste asupra
satelor scutite și se pare că reactivează această obligație
pentru ohabele create de domnii anteriori. În paralel,
înzestrează armata cu arme și întărește sau înființează cetăți
în punctele strategice ale țării.
• Mircea construiește o serie de mânăstiri și biserici pe întreg
cuprinsul țării, care vor deveni în timp centre de cultură prin
activitatea copiștilor și caligrafilor, precum și prin crearea
școlii de pictură religioasă și activitatea zugravilor acestora.
În 1401, mitropolitul Țării Românești primește titlul de „exarh
al plaiurilor”, având astfel jurisdicție și asupra credincioșilor
din Ardeal
2.
 Familia
lui
Mircea cel Bătrân
• Radu I a avut doi fii: pe Dan, mai mare, cu doamna Ana și pe Mircea, cu doamna
Calinichia. Dan și Mircea nu erau fii din aceeași căsătorie a tatălui lor. Așadar
aceștia erau frați vitregi Mircea a mai avut un frate mai mic, jupan Staico,
menționat într-un singur document de danie al domnitorului pentru mănăstirea
Snagov; Staico dăruiește mănăstirii satul Ciulinița de pe Buzău.

• Doamna Calinichia este a patra fiică a cneazului Lazăr al Serbiei, potrivit unei
cronici sârbești târzii (din secolul al XVII-lea). Totuși, cea de-a patra fiică a
cneazului s-a căsătorit cu Nicolae de Gara în 1387.
• Doamna Calinichia este una și aceeași persoană cu doamna Ana, schimbându-
și numele în momentul călugăririi.
• Doamna Calinichia este originară dintr-o familie boierească din Oltenia,
judecând după întinsele moșii pe care le deține acolo.
• Soția lui Mircea a fost doamna Mara, al cărei chip se păstrează pe tabloul votiv
de la schitul Brădet.
• Mircea a avut mai mulți fii, căci - spun Ducas și Chalcokondil - „ducând o viață
liberală, a avut mulți copii naturali”, „care după moartea lui s-au apucat să se
lupte între ei pentru domnie”. Mihail, asociat la domnie în 1418, moare în 1420.
Alți urmași, care au ajuns pe tronul Țării Românești, sunt Radu Praznaglava (d.
1427), Alexandru Aldea (d. 1436) și Vlad Dracul (d. 1447), acesta din urmă fiind
tatăl lui Vlad Țepeș. Un fiu cu nume necunoscut a fost luat ostatec la turci în
1417. În cronici mai sunt pomenite două fiice ale lui Mircea: Ana (căsătorită cu
 Originea numelui său

Numele lui însemna „Mircea cel Vechi” (din bătrâni, din trecut), dar
odată cu evoluția limbii a ajuns să-și piardă sensul inițial, pentru că
numele în sine s-a păstrat neschimbat. Supranumele „cel Bătrân”
(în slavonă: starîi) presupune, în general, în limbajul de cancelarie
medieval primul domnitor cunoscut cu acest nume. Întrucât în Țara
Românească nu se obișnuia numerotarea domnilor, ca în Occident,
Mircea a primit acest nume postum pentru a fi deosebit de nepotul
său Mircea al II-lea și de Mircea Ciobanul, care a domnit în secolul al
XVI-lea.
Personalitatea
lui
Mircea cel Bătrân
• „Principe între creștini cel mai viteaz și cel mai ager”, așa cum a fost
numit de către istoricul german Johannes Leunclavius – care a trăit în
secolul al XVI-lea şi a scris o istorie a Imperiului Otoman, care conține
informații prețioase despre Țările Române și istoria lor în secolele XV și
XVI – , Mircea a domnit peste Valahia timp de 32 de ani, remarcându-se
ca un excelent conducător, prin măsurile economice înțelepte pe care le-
a luat, și ca un adevărat creștin, lăsând în urma sa mai multe lăcașe de
cult. A izbutit în cele mai crâncene confruntări militare, dar a fost şi un
strălucit diplomat, atât în relațiile cu Ungaria și Polonia, cât și cu
Imperiul Otoman. Pentru toate aceste motive, Mircea cel Bătrân a rămas
în istorie ca una dintre cele mai importante personalităţi ale luptei
creștinilor în spaţiul balcanic, iar domnia sa a însemnat peste trei decenii
de lupte dure cu adversarii interni și externi pentru pacea și prestigiul
Țării Românești.Mircea reprezinta personajul binelui, iar Baiazid este
personajul negativ, din lupta intre bine si rau. Mircea este plin de calitati,
si omenesti, dar si de bun strateg.
• Mircea este milos, atunci cand nu vrea sa sacrifice oamenii de
pomana, mai ales ca ei sunt nevinovati, este un bun conducator
pentru ca isi pastreaza armata intr-o ordine desavarsita si soldatii sunt
foarte bine pregatiti. Mosnegutul din Tara Romaneasca este, poate cel
mai viteaz ostean din toata armata pentru ca el este primul care se
avanta in lupta. Mircea stie sa faca distingtia dintre o persoana care
vrea sa-l intimideze prin vorbele sale si cineva ca vorbeste doar pe un
ton ridicat, astfel ca Mircea este un om foarte destept si siret atunci
cand este nevoie.
Mircea cel Bătrân a fost primul
domnitor al Cetăţii de Scaun care
şi-a pus amprenta pe Târgovişte,
dar şi pe dezvoltarea drumurilor
comerciale cu Braşovul şi cu
Brăila.
Curiozități despre
Mircea cel Bătrân
În timpul lui Mircea, monedele erau
folosite mai ales de către străini şi
negustori. În ţară, tranzacţiile se făceau
însă preponderent în natură, iar
moneda Ţării Româneşti era ducatul de
argint. În vremea lui Mircea cel Bătrân s-
au emis mari cantităţi de monedă având
un număr însemnat de sigle diferite.
Mircea cel Bătrân dă prima capitală a ŢăriiEl îi dă calitatea de capitală
Târgovişte, pentru că în 1396, un cavaler bavarez Hans Schiltberger, care
luptase în bătălia de la Rovine, când a venit ca să lupte la cruciada, la
care a participat şi Mircea, spune într-o cronică mai târzie, că a trecut
spre Rovine, prin cele două capitale ale Ţării Româneşti, Argeş şi
Târgovişte”, ne-a spu istoricul George Coandă.
• Ce teritorii a stăpânit Mircea?
• În timpul domniei sale, graniţele Valahiei au cunoscut întinderea
teritorială maximă din Evul Mediu: de la Olt în nord la Dunăre în
sud şi de la Porţile de Fier în vest până la Marea Neagră în est.
Mircea a stăpânit Banatul Severinului (din 1388/9), Ducatele
Amlaşul şi Făgăraşul, Cetatea Bran, Cetatea Bologa, Graniţa
dinspre Moldova, graniţa dintre Moldova şi Ţara Românească
(sectorul dintre Carpaţi şi Prut) şi Dobrogea.
Acest proiect a fost realizat de :

Robert Andrei Amarandei

Stefan Gheorghe Trandafir
Suvac Denis
Palade Cosmin
Lupu Robert Catalin
Berendea Andrei