Unirea principatelor

române

Palatul de la Ruginoasa(palatul
memorial A.i.Cuza)
By Ema Ioana Bănescu
 Unirea Principatelor Române a avut loc la jumătatea secolului al
XIX-lea prin unirea statelor Moldova și Țara Românească sub
numele Principatele Unite ale Moldovei și Țării Românești. Procesul
unirii, bazat pe puternica apropiere culturală și economică între cele două
țări, a cunoscut o etapă decisivă, care s-a dovedit a fi ireversibilă, prin
alegerea colonelului moldovean Alexandru Ioan Cuza ca domnitor al
ambelor principate, la 5 ianuarie 1859 în Moldova și la 24 ianuarie 1859 în
Țara Românească.

Tratatul de la Paris a înlocuit protectoratul rus cu

garanția colectivă a marilor puteri. Acesta însă nu a
realizat unirea Principatelor dar a facilitat calea către
aceasta, lăsând problema în mâinile românilor. Prin dubla
alegere a lui Alexandru Ioan Cuza poporul român a
înfăptuit el, mai întâi, unirea personală (1859) și
apoi unirea completă (1864).
 Reformele lui Alexandru Ioan Cuza
-punerea bazelor statului unitar și modern
român-
1.Secularizarea averilor mănăstireşti (decembrie 1863).
5.Codul Civil din 1865
-După mandatele de prim-miniştrii ale lui Barbu Catargiu şi Crețulescu şi
eşuarea lui Cuza în a-şi începe programul politic, se va forma un nou guvern, condus
6.Codul Penal
de Mihail Kogălniceanu, ce va iniţia prima reformă( biserica devine instituție de
stat.)
7.Crearea Consiliului de Stat
2.Reforma agrară
-a fost practic propusă de conservatori, dar iniţiată de Cuza. Prin legea rurală din 8.Reforma Învățământului
august 1864, peste 400.000 de familii de ţărani au primit pământ, iar aproximativ
60.000 de alţi ţărani au primit teren pentru casă şi grădină. 9.Reforma Armatei
3.Reforma administrativă
-Prin legea comunală, satele şi cătunele se grupau în comune rurale; mai multe 10.Reforma fiscală
comune formau o plasă, iar mai multe plăşi formau un judeţ.
4.Reforma electorală 11.Reforma justiției
-împărţea alegătorii în două categorii:alegători direcţi şi alegători primari.
Alegătorii direcţi erau toţi cei care ştiau carte, plăteau o contribuţie de cel puţin patru
galbeni şi împliniseră vârsta de 25 de ani. Alegătorii primari erau neştiutori de carte,
dar care plăteau o contribuţie stabilită pe categorii, de la 48 la 110 lei. 
 Alexandru Ioan Cuza

Alexandru Ioan Cuza, înfăptuitorul unirii de la 24 ianuarie 1859 se trăgea dintr-o veche familie de
moldoveni, din părţile Fălciului, familie de cluceri, spătari, comişi, ispravnici. Cuza s-a născut la 20 martie
1820. A învăţat până în 1831 la Iaşi, unde a avut colegi pe câţiva dintre viitorii săi colaboratori, între ei Vasile
Alecsandri. E trimis apoi la Paris, unde îşi ia bacalaureatul în litere. S-a întors apoi în ţară şi a intrat în
armată, iar în anul 1844 s-a căsătorit cu Elena Rosetti.
Elena Cuza Mihail Kogălniceanu Alexandru Ioan Cuza