CROŞETELE DIN

GRUPA ROACH

►Această categorie de croşete utilizează cu

predilecţie retentivităţile feţelor proximale.
 Zonele retentive de pe aceste feţe
sunt date de:
► Zonele retentive existente în mod natural
prin convexităţile proximale;
► Înclinările proximale ale dinţilor care
limitează spaţiul edentat  migrările
orizontale;
► Retentivităţile artificiale realizate prin
proteze unitare.
 Croşetele din
sistemul ROACH sunt
grupate în două
categorii:

1. Grupa I = croşete DIVIZATE

 1. Grupa I = croşete DIVIZATE
Se caracterizează prin:
 braţul retentiv are conector secundar propriu;
el pleacă din baza protezei şi nu din corp;
 porţiunea terminală a braţului retentiv are
contact cu dintele dinspre proţiunea gingivală;
 acest braţ acţionează prin împingere;
 sunt mai puţin vizibile decât cele circulare;
 braţele retentive au forma unor litere din
alfabet;
 braţul opozant, pintenul cu conectorul lor
secundar sunt asemănătoare cu cele ale
croşetelor circulare.
 După zona retentivă utilizată de braţul elastic
le putem împărţi în 3 subgrupe:
I. Croşete care utilizează zona retentivă a feţei
proximale din imediata apropiere a spaţiului
edentat
► croşet în “T”

► croşet în “C”

► croşet în “I”

► croşet în “R”
II. Croşete care se folosesc de zona retentivă a
feţei proximale opusă spaţiului edentat

► croşetul în “L”

► croşet în “S”

III. Croşete care utilizează ambele zone

► croşetul în “U”
2. Grupa a II-a de croşete ROACH
Curpinde un număr de croşete mai puţin utilizate
în practică.
► Croşetulmezio-distal
(croşetul biproximal)
- se aplică pe dinţi frontali

► Croşetul unibar
cu contact parţial
şi total
2. Grupa a II-a de croşete ROACH

► Croşetul INELAR
 se aplică pe molari izolaţi
 asigură sprijinul, încercuirea şi stabilizarea
 pentru a-i da şi funcţia de menţinere se
poate completa cu 2 mici braţe în “C”
CROŞETELE NEY
► Autorul a mers pe creşterea funcţiei de
retenţie a croşetelor, deci menţinerea.
► A sistematizat şi tranformat o serie de
croşete din grupa circularelor şi divizatelor.
► Croşet Ney Nr. 1
 un croşet cu 3 braţe, biactiv

► Croşet Ney Nr. 2

 un croşet în dublu T

► Croşet Ney Nr. 3

 o combinaţie între Nr.1 şi Nr.2
Efectele croşetelor
turnate asupra
dinţilor stâlpi
► Oricât de corect ar fi confecţionat un
croşet turnat în timp poate produce o serie
de manifestări patologice!!!
 Acestea pot fi:

► Manifestări dentare
► Manifestări parodontale
► Manifestări ocluzale
► Manifestări fizionomice
 Manifestări dentare
► Acţiuni de uzură a smalţului
► Apariţia cariilor dentare
 Apar în special la pacienţii cu igienă
defectoasă
► Modificări de poziţie a dinţilor
 se datorează lipsei reciprocităţii;
 lipsei pasivităţii;
 croşete elastice cu braţe foarte active.
 Manifestări parodontale
► Pot merge de la simpla inflamaţie până
la afectarea întregului sistem
parodontal
► Factorii care duc la afectarea
parodontală pot fi:
 retenţie de alimente
 suprasolicitare a dintelui prin concepţie
greşită sau execuţie incorectă a croşetului
 se produce în special în edentaţiile
terminale.
 Manifestări ocluzale

► Constauîn contacte ocluzale premature

din cauza pintenilor;
 fie că sunt supradimensionati;
 fie că nu sunt inseraţi corect în lăcaşuri;
► sepoate ajunge la sindrom de
“disfuncţie ocluzală”
 Manifestări fizionomice

► Vizibilitatea
unor părţi componente a
croşetelor afectează fizionomia;
► Sunt unele elemente absolut necesare
pt. menţinerea protezelor, unele braţe
retentive pe faţa Vestibulară a Caninilor
şi premolarului 1.
Pe lângă aceste manifestări mai sunt şi
alte dezavantaje ale croşetelor:

►Se deformează cu uşurinţă

►pot produce unele leziuni a
părţilor moi.
Sisteme speciale
de menţinere,
sprijin şi
stabilizare
Sunt reprezentate de dispozitive mecanice
foarte precise care fac legătura între dinţii
stâlpi şi proteză.
► Au fost create pentru a asigura o
menţinere cât mai fizionomică;
► Ele sunt de mici dimensiuni, realizate
cu multă precizie în fabrici specializate;
► Sunt realizate din aliaje cu duritate
mare:
-aliaje din aur platinat>Au18% Pt5%
- aliaje speciale din aur platinat cu punct
de topire ridicat –HLS-(ceramica,
supraturnari)
- aliaje cu continut mare de platina
- aliaj de platina- iridiu
- aliaj aur-platina argint
- aliaj aur-platina-paladiu
- oteluri inoxidabile
- aliaje de Cr-Co de mare duritate
- aliaje seminobile de mare duritate
Putem deosebi cinci grupe de
asemenea sisteme:

1. Sisteme de culise
2. Sisteme de telescoape
3. Sistem de capse
4. Sistem de bare cu călăreţi
5. Sisteme articulate.
 1. Sisteme de culise
► Sunt alcătuite din 2 părţi:

 matrice
 patrice

► Prinasamblarea celor 2 se asigură

menţinerea, sprijinul şi stabilizarea protezei
cu bun efect fizionomic.
► Culisele trebuie să aibă:
 exactitate
 o mare suprafaţă de fricţiune
► FRICŢIUNEA este în strânsă legătură cu
mărimea coroanei dintelui!!
► Sistemele speciale sunt indicate doar atunci
cind dintii restanti au o inaltime suficienta,
care sa permita aplicarea de microproteze in
care sa fie fixat sistemul special.
 NU se aplică culise pe dinti de inaltime
redusa sau abrazati
 După raportul culisei cu proteza unitară
putem deosebi:

► Culise INTRACORONARE -
matricea este plasată în
interiorul protezei unitare;

► Culise EXTRACORONARE - la
care fie matricea, fie patricea
sunt fixate înafara protezei
unitare.
► Culise INTRA-EXTRA coronare
caracterizate prin plasarea matricei
partial intracoronar si
partial extracoronar
După forma pe secţiune a patricei:
► Culise în T, H, trapez, circulare, ovale

► Culisele mai pot fi:

 de precizie = prefabricate
 de semiprecizie = realizate în laborator.
► Sistemele de culise intracoronare au la baza
PRINCIPIUL FRICTIUNII, în coroana care se aplica pe dinte, fiind preparat
un lacas (matrice) care permite
culisarea patricei atasata de partea mobilizabila a
protezei. Acest tip de sistem permite refacerea unei
morfologii corespunzatoare a dintelui restant si
permite un control bun al tendintelor de deplasare
a protezei în plan vertical, mezio-distal si vestibulo-oral.
De asemenea distribuie fortele verticale
în axul dintelui si previne tendinta de rotatie în
sens vestibulo-oral.
Sistemele de culise intracoronare au doua
avantaje majore în fata celor extracoronare:
1> estetica, eliminând componenta extracoronara
vizibila
2> transmit presiunile ocluzale mai aproape
de axul lung al dint¡ilor restan¡i. De asemenea stabilizarea
în sens orizontal este mai buna actionând
ca un pinten intern.
Sistemele de culise extracoronare au ca principala
caracteristica aplicarea întregului mecanism
matrice-patrice în afara conturului dintelui restant.
Avantajele utilizarii sistemelor de culise
extracoronara provine din:
1. Practicianul trebuie sa prepare dintele restant
limitându-se doar la conturul acestuia fara
sacrificiu foarte mare de substanta dentara;
2. Confera, în mare masura, o estetica corespunzatoare;
3. Insertia si dezinsertia protezei se realizeaza
mai usor.

Principalele dezavantaje ale sistemelor de culise

extracoronare sunt:
1. Lipsa unei stabilitati ocluzale;
2. Imposibilitatea controlului distributiei fortelor
între zona dentata si cea edentata;
3. Pot aparea probleme în cazul rebazarii;
4. Frictiunea devine frecvent deficitara.
► În evaluarea dezavantajelor sistemelor
extracoronare de culise practicianul trebuie
sa aiba în vedere
efectul nociv de „extensie distala“ pe
care poate sa-l aiba asupra dintilor restanti.

Atâta timp cât sistemul de culise se afla în

afara conturului dintelui restant, o forta de
torsionare nociva va actiona asupra dintelui
o forta care nu se transmite
în axul lung al dintelui sau cât mai aproape
de acesta.
► Alt aspect negativ este imposibilitatea
pacientului de a realiza o igiena corespunzatoare.

Plasarea extracoronara a sistemului de matrice-patrice

favorizeaza retentia de placa bacteriana pe
sub culise cauzând inflamarea tesuturilor gingivale
în primul rând si ulterior a celor parodontale.

Pot fi folosite, în functie de situatia clinica, una,

doua, trei sau patru culise. Pentru a se asigura insertia protezei
în cavitatea bucala este necesara o
riguroasa paralelizare a culiselor, sarcina ce cade
în grija tehnicianului, care utilizeaza în acest scop
paralelograful si tije speciale de paralelizare ce
sunt livrate cu fiecare culisa, sau se utilizeaza un
dispozitiv universal de paralelizare.
► Trei conditii majore se impun în alegerea si utilizarea sistemelor de culise:

1. Trebuie alesi cel putin 2 din¡i vecini si limitanti ai bresei edentate si solidarizati prin
microproteze.
În cazul existentei unei brese suplimentare
este de preferat închiderea acesteia printr-o PPF
si solidarizarea în acest fel a dintilor restanti
Motivatia acestui lucru sta în necesitatea unei
distribu¡ti corespunzatoare a fortelor ce actioneaza
asupra protezei cât si în existenta unui suport parodontal
mai bun.

2. Coroanele dintilor limitanti bresei edentate

trebuie sa aiba o înaltime corespunzatoare de minim
7 mm astfel încât sa permita sistemului de
culisare o înaltime de min. 5 mm. Lungimea sistemului
de culisare este mai importanta decât latimea
lui, fiind de preferat un sistem de culisare mai lung
decât unul mai lat. Daca se folosesc mai multe
sisteme de culisare pe aceeasi arcada este recomandabil
ca ele sa aiba aceeasi înaltime. De asemenea
suportul parodontal al acestor dinti trebuie
sa fie corespunzator.

3. Etapele clinice si de laborator trebuie respectate

cu strictete astfel încât sistemele de culisare
sa beneficieze de un paralelism riguros.
Aceste sisteme speciale îndeplinesc functiile
cerute de un sistem de mentinere:
- transmiterea fortelor laterale catre peretii laterali
paraleli ai matricei-patricei
- transmiterea fortei ocluzale dinspre patrice spre
matrice
- retentie primara între cele doua componente ale
culisei.

Aplicarea acestor tipuri de sisteme speciale necesita

acoperirea dintilor restanti, limitanti bresei
edentate cu microproteze.
► Principalele avantaje ale utilizarii sistemelor de culise sunt:

1. asigura o estetica corespunzatoare;

2. fortele care actioneaza asupra dintilor restant¡ sunt distribuite prin
intermediul sistemelor de culisare în conditii foarte bune;
3. asigura functia de reciprocitate si asigura un bun suport lateral;
4. respecta conturul natural al dintilor restanti;
5. reduc posibilitatea de impact alimentar, acumularea de placa bacteriana
si formarea de carii;
6. control mai bun al fortelor ocluzale;
7. efect antirotational;
8. relativ usor de reparat si modificat.

Principalele dezavantaje sunt:

1. necesita timp de lucru mai indelungat;

2. pret de cost ridicat;
3. etape clinice si de laborator mai complicate;
4. sacrificiu de substanta dentara prin acoperirea
dintilor restanti cu microproteze.
I.SISTEME DE PRECIZIE
Sisteme de CULISE
combinate cu alte
DISPOZITIVE SPECIALE
1.Culise+capse CEKA
Ceka
CEKA
2.Culisele Degussa

a.Culisa trapezoidala- matricea si

patricea realizate din aliaj HSL,
neactivabila

b. Culisa cilindrica – culisa simpla

fara posibilitati de activare

c. Culisa McCollum- se livreaza in

intregime din aur platinat sau din
HSL
 d.Culisele Schatzmann
Livrate in doua marimi : matricea- aur
platinat sau HSL
patricea – aur
platinat.
Retentia suplimentata datorita unui resort
de bila cu arc.
e.Culisa activabila în H. Are matricea si patricea
confectionate din aliaje diferite

f. Culisa „extra mica“. Are forma ovala cu

dimensiuni de 8/1,8 mm

g.Culisa Degutek. Matricea si patricea sunt

realizate din acelasi tip de aliaj în trei dimensiuni
3. Atasament de precizie extraplat
Ancorvis

. Este o culisa de foarte mici dimensiuni

având l= 0,8 mm

h= 2,7 mm.
-Patricea are prevazuta o tija orizontala
care serveste la fixarea de scheletul
metalic al protezei.
► Nu poate fi activata si este realizata din
aur platinat
4. Culisele firmei Dentaurum

-Culisele în H.
Este livrata în doua marimi:
A de 2,55/8 mm si B de 3,15/6 mm.
Patricea este din aur platinat, cu forma de H.

– Culisa mini micro. Are dimensiunile de 1,8/5,5mm.

Patricea are forma ovala. Sunt culise ce se pot activa,
patricea fiind despicata.

– Culisa mini micro AB. Culisele sunt de

-tipA (HSL)
- tip B(matricea din HSL si patricea din aur platinat),
fiind diferite între ele doar prin tipul de aliaj folosit
în constructia patricei.
Dimensiunile sunt de 1,85/5,5 mm.

Patricea poate fi activata, iar pentru retentia

suplimentara, culisa prezinta si un zavor gingival.

Accesoriile culiselor sunt reprezentate

de: sina de grafit de aceeasi forma si marime
cu patricea, tijele de paralelizare si dornurile
de activare a patricelor
5. Culisele firmei Bredent
Sunt culise care se confectioneaza din acelasi
tip de aliaj atât matricea cât si patricea si care prezinta
în interiorul matricei o garnitura de teflon de
duritati diferite în functie de situatia clinica
Aprecierea duritatii lor se face pe un cod de culori.
-Avantajul acestor tip de sisteme de culisare este
ca aceste garnituri pot fi înlocuite odata cu uzura
lor fara a modifica sistemul de culisare propriu-zis
si fara un pret de cost ridicat.
Unele dintre aceste culise sunt livrate împreuna
cu un sablon, o caseta metalica de marimea matricei,
care se fixeaza în macheta microprotezei, turnarea
facându-se peste aceasta piesa.
Fixarea matricei la microproteza turnata este astfel mult
usurata,iar lipirea este mult mai sigura.
 Aplicatii in
proteza partiala fixa
Culisa McCollum
 II. Capsele
► Sunt compuse dintr-o patrice
sferică sau cilindro-sferică;
► Matrice tubulară prevăzută cu
diferite mijloace de retenţie;
► Patricea se fixează pe un
D.C.R.;
► Matricea în interiorul şeilor
protezei;
► Un sistem eficient şi foarte
fizionomic.
1. Capsele Baer (Degussa)
Prezente sub doua variante:
- patrice cilindrica
- patrice cilindro-sferica.

Atit matricea cit si patricea sunt realizate din

aur platinat extra-dur.

Patricea se fixeaza la un dispozitiv radicular, iar

matricea in acrilatul fetei mucozale a seilor.
2. Capsele Dalbo

Doua variante :
- Patrice cilindro-sferica din
aur platinat + matrice din
aur platinat extradur
- Patrice + matricea sferica
din aur platinat
3. Capsele Ceka
Prezinta forme variate de
prezentare.

Matricea fixata la microproteze pe

fata proximala dinspre
edentatie,
Patricea se fixeaza la seile
scheletului metalic al protezei.

Poate actiona si ca ruptor de forte

in edentatiile terminale
III. Sisteme de telescoape
► Sistemul se bazează pe fricţiunea între 2
elemente ca şi la culise;
► Suprafaţa de fricţiune este mult mai mare;
► Există 2 feluri de telescoape:
 Telescopare coronară
 Telescopare radiculară.
Sistemul se realizeaza in laborator :

Cape primare - au forme cilindrice sau tronconice

- Cimentare definitiva pe bonturile coronare
- Realizate cu ajutorul frezelor speciale de la izoparalelometre = paralelism riguros
intre aceste cape, indiferent de numarul lor

Cape secundare
- Aceste elemente se torna in acelasi timp cu scheletul metalic
- Acopera capele primare asigurind : - sprijin parodontal
- stabilizarea protezei
- mentinerea prin frictiune.

Sistemul de telescopare sint indicate mai ales in edentatiile partiale, la care

protezele au numai sprijin dento-parodontal.

Utilizarea acestor sisteme in edentatiile terminale, este obligatorie solidarizarea

dintilor stilpi.
► Pe dinţii pregătiţi se aplică
cape cimentate pe
bonturi;
► Capele trebuie să fie
paralele dacă avem mai
multe telescoape;
► Peste cape se aplică
coroane turnate care sunt
fixate de scheletul
protezei;
► Prin fricţiunea între cele 2
componente se realizeză
menţinerea, sprijinul şi
stabilizarea.
4. Sisteme de bare cu călăreţi
► Sisteme prefabricate
utilizate în edentaţii
subtotale;
► Cel mai cunoscut sistem
de acest gen este
DOLDER;
► Reprezentat de o bară
care pe secţiune are
formă : rotundă, ovală, în
“U”.
► Călăreţul are aceeaşi lungime cu bara şi este
confecţionat din tablă de 0,30 mm sau 0,25
mm;
► Baza este fixată la două dispozitive corono-
radiculare;
► În aceste situaţii proteza va avea un sprijin
mixt;
► Este necesar ca între bază şi călăreţ să existe
un spaţiu care să permită înfundarea protezei.
1. Sistemul de bare si calareti Dolder
(Degussa)
Prezinta

- bare in forma de “U” cu L=50-200 mm

Calaretii prezinta aceeasi lungime cu
barele ( pot prezenta retentii pentru
acrilat).
Aceste bare se utilizeaza doar in zona
laterala.
Realizate din aur platinat sau Palliag.

- bare de forma ovoidala ( in picatura)

Au aceleasi dimensiuni cu cele in “U”.
Utilizate doar in regiunea frontala , bara se
fixeaza intre doua dispozitive
radiculare.
Calaretul se fixeaza pe fata mucozala a
protezei.
2. Sistemul de bare si calareti Ackermann (Metaux Precieux SA)

Barele sint in forma de picatura sau ovoida (picatura).

Dispozitivul realizat din aur platinat.

3. Sistemul de bare si capse CEKA

Sint bare metalice prevazute cu matrice

de capse Ceka.se solidarizeaza in
regiunea laterala, intre doua
microproteze.

Patricea fixata pe fata mucozala a

protezei.

Barele servesc la solidarizarea dintilor si

sprijinul parodontal, iar capsele
asigura mentinerea protezei.

Atit in regiunea frontala cit si in regiunea

lateral , trebuie aplicate in linie
dreapta.
4. Sisteme de bare realizate in
laborator

-se realizeaza din profile rotunde de

ceara
-calaretii sunt realizati odata cu
macheta scheletului

Se pot realiza si din material plastic :

- Macheta barei se fixeaza la
macheta microprotezelor , turnarea
se realizeaza intr-un timp
 5. Sisteme articulate
► Sunt utilizate în edentaţiile terminale;
► Ele permit şeilor un grad mai mare sau mai mic
de mobilitate
► Evita efectul de parghie pe care il au protezele
terminale cu sprijin mixt rigid, asupra dintilor
stalpi

► Se deosebesc 2 categorii de sisteme articulate:

a) Ruptori de forţă
b) Amortizoride forta
a) Ruptori de forţă
( distribuitori de forta)
- elemente prefabricate care realizeaza legatura intre dintii stilpi
si seile terminale
- rol de distribuire al presiunilor masticatorii
fie numai pe creste, fie pe creste şi dinţii
stâlpi, in functie de numarul si amplitudinea
miscarilor seilor pe care le permite
dispozitivul
Ruptori de forta care permit o singura miscare a seilor -> BALAMALELE
SARNIERELE
-> permit seilor terminale NUMAI miscarea de basculare prin infundare,
mai ales a extremitatii distale a acestora.

- Bascularea prin infundare, care apare in timpul masticaticatiei, NU

poate fi mai mare decit rezilienta mucoasei

- Unghiul sub care se face aceasta deplasare este de 3-50

- Daca intervine si atrofia crestelor, atunci unghiul sub care se realizeaza

bascularea , creste

- Toate sistemele de balamale sunt astfel concepute incit sa nu permita

deplasarea inversa = bascularea prin desprindere
Exista doua tipuri de sisteme de balamale:

1.Balamale care se fixeaza in intregime la scheletul metalic al protezei si

care realizeaza un sprijin mixt articulat
-Balamalele Conod- al caror ax este un surub ce limiteaza miscarea
balama pana la blocare, sprijinul devenind mixt, rigid
-Balamale Gerber
-Balamalele Krupp

2. Balamale care se fixeaza cu o parte la microproteze, iar cealalta la

saua protezei
-seile sunt independente, asamblarea celor doua parti se realizeaza in
cavitatea orala
-NU mai exista schelet metalic,ci doua sei(sau una) care functioneaza
independent
Balamale cu culisa PR (Metaux Precieux)
Balamale FM (Degussa)
Ruptori de forta care permit doua miscari
ale seilor
-Dispozitivul Roach plat
-Dispozitivul Roach sferic cu platou de
ghidaj, ambele sisteme realizind

translatia verticala
+
bascularea prin infundare a
extremitatii distale a seilor.
Ruptori de forte care permit trei miscari ale seilor

Dispozitivul Roach sferic fara platou de ghidaj

translatia verticala
+
rotatia vestibulo-orala
+
bascularea prin infundare a extremitatii distale a seilor.
 b) AMORTIZORII DE FORTA

- sunt ruptori de forte, care datorita unor resorturi elastice , readuc seile in
pozitia initiala, la sfirsitul efortului masticator.

- Resorturile elastice au o rezistenta mult inferioara fortelor de

masticatie,dar contribuie la decompresiunea tesuturilor mucozale ale
crestei alveolare

- cu cit resortul este mai puternic, fortele care ajung la nivelul crestelor
alveolare sint mai mici
Amortizori care asigura si mentinerea protezei :

1. Amortizorul DALBO
Realizat din HSL
Patricea se aplica extra-coronar pe microproteze
Permite urmatorele miscari :
- translatie verticala amortizata
limitata(1mm)
- bascularea prin infundare nelimitata,
amortizata secundar, cind forta de masticatie
determina simultan si o translatie verticala.

2. Amortizorul DALBO M
-conceput cu suruburi laterale care ghideaza
aplicarea matricei si limiteaza miscarile pina
la complecta blocare
3. Amortizorul ASC 52

Conceput pentru edentatile de clasa I si

II Kennedy.
Matricea se fixeaza extra-coronar la
microproteze.
Patricea este sferica sau discoidala care
se prelungeste cu o tija pe care se
gaseste un arc prins intre doua
piulite.
Rezistenta arcului se regleaza de una
din cele doua piulite.

4. Amortizorul A 33
Asemanator cu modelul ASC 52
Doua marimi:
-supermicro
-ultramicro.