Industria

Transporturilor
 Transporturile reprezinta totalitatea mijloacelor care asigură
circulaţia mărfurilor şi a oamenilor pe uscat, în aer, pe apă. Se
realizeaza prin mijlocirea cailor de comunicatie (pe uscat, pe apa,
aeriene), care formeaza un adevarat “sistem vascular” al economiei
Globului.

Transporturile :
- activitate importanta care asigura circulatia marfurilor si a persoanelor .
- se desfasoara pe cai de comunicatii , cu ajutorul mijloacelor de
comunicatii
Clasificarea Transporturilor
In functie de obiectul lor,
transporturile sunt:
a) de persoane
b) de lucruri(marfuri)
In functie de caile de transport pe
care se realizeaza sunt:
a) Transporturi terestre (pe cale ferata
sau rutiera)
b) Transporturi pe apa (navale)
c) Transporturi aeriene
In functie de ruta parcursa in
interiorul tarii sau
transfrontaliere:
a) trafic intern sau local
b) trafic international
In functie de utilizarea succesiva a
unor mijloace de transport
distingem:
a) Transportul combinat-care are ca
obiect o singura partida de marfa
ce este deplasata la o singura
destinatie utilizandu-sa cel putin
doua mijloace de transport diferite
si la care se va elibera un singur
document de transport
b) Transportul multimodal- care se
realizeaza cu cel putin doua
modalitati de transport diferite
In functie de interesul satisfacut
prin executarea transporturilor:
a) Transporturi publice efectuate de
persoane juridice specializate si
autorizate in acest scop in temeiul
unui contract de transport
b) Transporturi efectuate de persoane
fizice in scopul satisfacerii unui
interes personal
 Clasificare Transporturi
În România sistemul de transport
terestru este reprezentat astfel:
Transportul terestru este cea
mai răspândită formă de transport.
Oamenii pot să se deplaseze prin
propriile forțe sau cu ajutorul unor
mijloace de transport ce folosesc
forța umană, cum ar fi bicicleta, sau
pot folosi tracțiunea animală, pentru
a tracta căruțe sau alte tipuri de
atelaje. Cea mai răspândită și
eficientă formă de transport terestru
folosește vehicule dotate cu motoare
alimentate cu combustibil lichid.
transport feroviar - căi ferate:
total: 11380 km din care
electrificată: 3971 km;
transport rutier de persoane -
rețea de drumuri: 198817 km,
asfaltată: 60043 km, neasfaltată:
138774 km (statistica anului
2003);
transport rutier de marfa - rețea
de drumuri: 198817 km, asfaltată:
60043 km, neasfaltată: 138774
km (statistica anului 2003);
transport prin conducte - rețea
de transport prin conducte: gaz-
3508 km; petrol-2427 km
(statistica anului 2004).
Transportul feroviar este una dintre
cele mai utilizate modalități de
transport, ocupând în traficul
mondial locul II din punctul de
vedere al volumului de mărfuri
transportate.
Societățile feroviare au depus
eforturi susținute în dezvoltarea și
perfecționarea materialului rulant,
precum și în organizarea și
expedierea mărfurilor, în vederea
reducerii duratei de transport și a
micșorării prețului de transport.
Transporturile feroviare au păstrat
avantajele deținute față de celelalte
modalități de transport:
• Asigurarea unui flux continuu de transport
ce permite o aprovizionare ritmică;
• Obținerea unei anumite regularități din
punctul de vedere al timpului de transport,
datorită modului de organizare și
independenței față de condițiile
atmosferice;
 Transport aerian a încetat de mult să
mai fie un mijloc de transport luxos si
prohibitiv. Astăzi el este preferat de cei care
vor să se deplaseze repede și de cei care au
de transportat mărfuri perisabile sau de mare
valoare. Pentru transport se folosesc atât
avioane mixte, pentru pasageri si mărfuri, cât
și avioane speciale pentru transportul
mărfurilor. Din punct de vedere comercial,
avioanele pot fi încărcate în regim de linie,
ceea ce implică un trafic regulat, si în regim
de charter (curse neregulate), curse pe bază
de contracte intre companiile aeriene si
diferiti beneficiari ce doresc să exploateze pe
o perioadă determinată avioanele luate în
chirie. Decolarea și aterizarea avioanelor se
poate face numai pe aerodromurile civile
autorizate.
Aerodromul este o suprafață de teren
sau de apă destinată a fi utilizată pentru
sosirea, plecarea și manevrarea la sol a
aeronavelor. Aeroportul este aerodromul
deschis operațiunilor comerciale.
Transportul aerian efectuează
deplasarea în spațiu a bunurilor si oamenilor
cu ajutorul aeronavelor.
Printre particularitățile tehnico-economice ale transportului
aerian se numără:

 rapiditatea - este caracteristica esențială a transportului

aerian. Aceasta este evidențiată de viteza mare de
deplasare a aeronavelor ce nu poate fi egalată de nici un
alt mijloc de transport;
 regularitatea - constă în aceea că transportul aerian se
efectuează după un program precis în orice perioadă a
anului, atât ziua, cât și noaptea;
 oportunitatea – se referă la faptul că acest mod de
transport pune la dispoziția celor interesați, oricând și
oriunde sunt amenajate puncte terminale, cel mai
modern mijloc de transport.
 Având în vedere progresul
economic general al societatii, în
ultimul deceniu s-a înregistrat o
crestere fara precedent a comertului
mondial, a transportului de materii
prime de baza necesare industriei,
agriculturii cât si a schimburilor de
produse finite.
Pe de alta parte, intensificarea
schimburilor comerciale între tari aflate
în diferite zone geografice, participarea
tarilor respective la acest proces
reprezinta o conditie necesara pentru Transportului maritim îi revine un
impulsionarea progresului economic si rol esential în realizarea
social al fiecarei regiuni geografice. circulatiei marfurilor, atât din
punct de vedere cantitativ cât si
ca operativitate, rol conferit de
aspecte cum ar fi:
• costuri relativ mici, în raport cu
volumul mare de marfuri care pot
fi transportate;
• caracterul complex si
diversificat al schimburilor
comerciale;
• cresterea numarului de
participanti la aceste schimburi
 Cele trei elemente esentiale care
stau la baza definirii transportului
maritim sunt urmatoarele:
a) marfurile, caracterizate printr-un volum
mare si o valoare ridicata;
b) navele, ca mijloc de transport care
încorporeaza un nivel de tehnicitate si al
investitiilor ridicat;
c) porturile, ca noduri de transbordare
precum si instalatiile de operare din
cadrul acestora.
Având în vedere aceste elemente
se poate afirma că, transportul maritim
reprezintă o activitate economică
deosebit de complexă, având un
caracter național si internațional, ce
trebuie gândit si desfășurat atât în
funcție de necesități, cât si pentru
asigurarea rentabilitații.
Functia principala a transportului maritim
este de a asigura legatura dintre productie
si consum si se caracterizeaza prin doua
trasaturi esentiale, de natura economica:
eficienta economica, în sensul satisfacerii
unor cerinte definite si rentabilitatea, ca o
conditie esentiala a unei activitati
economice ample, care implica costuri ale
transportului propriu-zis si costuri ale
operatiunilor conexe.
Atât eficienta economica cât si
rentabilitatea depind în mod determinant
de cele trei elemente esentiale care stau la
baza definirii transportului maritim si
anume : marfurile, navele si porturile.
 Transportul prin tehnologii neconvenționale constă în utilizarea
unor mijloace de transport mai puțin poluante, ce sunt construite pe
baza următoarelor tehnici:
Utilizarea de carburanți mai putin poluanți, precum hidrogenul
sau biogazul.
Înlocuirea motoarelor cu carburant (clasic) cu motoare electrice
("ecologice"), care funcționează fără zgomot și nu sunt direct
poluante (ale străzii).

Transportul realizat cu ajutorul tehnologiilor neconvenționale

nu este încă organizat și integrat în rețelele obișnuite de transport
existente. Tehnologiile neconvenționale au apărut în transportul
terestru ca o necesitate de reducere a poluării produse de
automobile și a supraaglomerării șoselelor și orașelor (datorită
creșterii numărului și diversificării tipurilor de mijloace de transport).
 În partea de transport rutier pot fi identificate
următoarele tipuri de mijloace de transport
neconvenționale:

 Autoturismele cu motoare electrice sunt vehicule

(relativ) nepoluante, dar au deocamdată și dezavantaje
(cantitate mică de energie stocată (acumulată), cost
ridicat, timp mare de încărcare a bateriilor
acumulatoare).
 Automobilele cu hidrogen au la baza funcționării
reacția dintre hidrogen și oxigenul din aer.
 Automobilele cu biogaz sunt asemănătoare celor cu
combustibil lichid, deosebirea fiind ca motoarele au fost
modificate in scopul utilizării biogazului obținut prin
fermentația unui amestec de ape uzate și deșeuri din
industria agroalimentară.
 În transportul feroviar există:
 Maglev - este un tren de
construcție specială
("Plutomagnet-tren"), ce se
deplasează "pe o pernă
magnetică" deasupra unei șine
metalice, fără a o atinge;
plutirea magnetică și mișcarea
(antrenarea) se bazează pe
respingerea campurilor
magnetice de același semn.
 Monorailul este un tren ce
rulează deasupra sau
dedesuptul unei șine metalice
speciale, suspendate la
înălțime.
 În transportul neconvențional
naval, singurul mijloc de transport
utilizat este aeroglisorul ce poate
trece direct pe și peste uscat in
zonele mlăștinoase.
 Aeroglisorul este un vehicul ce se
deplasează atingând solul sau
apa doar cu marginile flexibile ale
unei “fuste” de cauciuc. Această
"circumferință" flexibilă a
vehiculului face posibilă crearea
unei perne de aer suspensoare
între aeroglisor și suprafața (apă,
teren) pe care rulează.
Transportul special
 Transporturile speciale sunt transporturi
neconvenționale, a căror pondere a crescut
substanțial în ansamblul transporturilor și care
se efectuează cu mijloace total diferite de cele
clasice.
 Spre exemplu, transporturile prin conducte sunt
utilizate pentru deplasarea unor mărfuri de masă
lichide, în flux continu, în relații de transport
stabile. Acest mod de transport prezintă un cost
scăzut, pierderi minime de manipulare, nu este
influențat de condițiile atmosferice, nu afectează
mediul înconjurător, necesită personal de
deservire redus, prezintă regularitate și se
efectuează fără cursă goală.
Rolul transporturilor
 Un rol important îl are transportul în sfera producţiei unde, printr-o
mai bună organizare, poate contribui la: reducerea ciclului de
producţie, accelerarea vitezei de rotaţie a mijloacelor circulante,
îmbunătăţirea indicatorilor economico-financiari.
 O alta funcţie importantă a transporturilor este aceea de a susţine
legăturile de producţie între întreprinderi, comunicaţiile între marile
centre industriale, între cele industriale şi agricole, etc. Acest rol
este îndeplinit de transporturile de utilitate publică, în componenţa
cărora intră: căile ferate, fluviale şi maritime, rutiere, transportul
aerian şi transportul de călători. 
 Rolul transporturilor este evident, prin intermediul acestora
asigurându-se procesul de producţie cu mijloace de producţie şi
forţă de muncă.
 Importanţa transporturilor constă nu numai în funcţia pe care o au în
dezvoltarea complexului socio-economic naţional, ci şi în rolul
important exercitat asupra amplificării relaţiilor dintre state.