Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
ZAHAROASE
PROF. INDRUMATOR DR. M.V. ADRIAN GEAMAN
STUDENT : ALDEA IONUT
Ce sunt produsele zaharoase?
Reprezinta o grupa ce include un sortiment larg de alimente, cu un continut mare in zahar
solubil (glucoza, zaharoza), aspect atragator, gust dulce, arome placute si valoare energetica
ridicata (circa 400kcal/100g).
Din punct de vedere alimentar unele produse zaharoase sunt alcatuite numai din glucide
(caramelul si fondantul), iar altele sunt mai complexe (ciocolata, halva, etc), acestea din urma
continand si lipide, proteine, substante minerale, vitamine, fiind mult mai echilibrate din punct
de vedere nurtitiv.
Toate aceste produse reprezinta o sursa facila de energie in cazul unor activitati fizice de mare
intensitate (activitati sportive)
Zaharul
- Se obtine din trestie de zahar sau sfecla de zahar
- A inceput sa fie consumat la scara larga incepand cu sec al XIX-lea
- Calitatea zaharului (in special culoarea si puritatea) este determinata in cea mai mare parte de
rafinare, ea facandu-se prin solubilizare, recristalizare si decolorare cu carbune activ sau alti
agenti de fixare a substantelor colorante.
- Este fabricat in trei sortimente: - Zahar cristal (tos)
-Zahar bucati (candel)
- Zahar pudra
Aprecierea calitatii zaharului
El trebuie sa contina urmatoarele:
Zaharoza (99,7-99,9%)
Continutul in substante reducatoare(max. 0,25%)
Apa (0,05-0,10%)
Cenusa(max. 0,1%)
Culoarea (exprimata in grade Stammer 0,7-1,2)
- miere monoflora, care provine integral sau în cea mai mare parte din nectarul unei
anumite specii de flori (miere de salcâm, tei, floarea soarelui, menta etc);
- miere poliflora, care provine din nectarul mai multor specii de plante din flora
spontana sau de cultura (mierea de fâneaa, de pomi fructiferi etc);
- miere de padure, provenita în cea mai mare parte din sucurile dulci de pe alte parti
ale plantei decât florile (mierea de mana) dar si din nectarul florilor de padure.
Caracteristici organoleptice
Culoarea – variaza in functie de provenienta – galben deschis(miere de salcam), galben-portocaliu (miere
de tei), brun-inchis (miere de padure).
Consistenta(vascozitate) – determinata de densitatea mierii. Este mult mai apreciata mierea care are o
consistenta mai ridicata si care a fost extrasa numai dupa ce fagurii au fost capaciti partial cu ceara de
catre albine.
Mirosul – Placut, aroma fiind data de nectarul floral din care provine (mai pronuntat la monoflorala)
Gustul – dulce, fara influente de acru
Puritatea – lipsa corpurilor straine vizibile cu ochiul liber. Se admit mici cantitati de granule de polen.
Ambalare – Borcane de sticla, pahare de carton parafinat, bidoane de aluminiu/poiletilena.
Pastrarea – Incaperi racoroase, temperatura optima de 15 grade C, umiditate scazuta, bine aerisite, fara
mirosuri straine. Pastrata in conditiile recomandate, timp de valabilitate 12 luni.
Mierea artificiala – Invertizarea zaharului cu diferiti acizi (citric, tartric), diferite arome naturale sau de
sinteza si colorare. Nu contine vitamine, enzime, polen (are doar valoare calorica, nu si terapeutica)
Materii prime si auxiliare
Amidonul – intra in grupa materiilor prime de baza utilizate pentru fabricarea produselor
zaharoase. Se obtine din cartofi, seminte de cereale(grau, porumb, orez) sau
leguminoase(fasole); se prezinta sub forma de pulbere sau granule de culoare alba.
Glucoza – se obtine prin hidroliza acida sau enzimatica a unor materii prime cu continut ridicat
de amidon. Pentru fabricarea produselor zaharoase se utilizeaza glucoza lichida sau solida.
Glucoza lichida – Lichid vascos, gust dulceag si fara miros. Se ambaleaza in bidoane sau butoaie
din materiale metalice sau plastice.
Glucoza solida – masa amorfa, culoare alba, alb-galbui sau galben, gust dulce. Se ambaleaza in
hartie tratata, apoi in lazi de carton sau material plastic.
Pastrarea se face temperaturi maxim de 20 grade C si la o umiditate relativa a aerului de maxim
80% .
Acizii alimentari se utilizeaza pentru armonizarea gustului produselor zaharoase, mai frecvent folosit fiind acidul citric, tatric si
lactic.
Colorantii alimentari – utilizati la fabricarea produselor zaharoase, pot fii naturali sau sintetici.
Colorantii naturali – frecvent folositi – clorofila (verde), carotenul(portocaliu), sofranul(galben), caramelul(brun), carminul(rosu),
etc.
Colorantii sintetici(admisi) – tartrazina(galben), amarantul si eritozina(rosu) si indigotina(albastru)
This Pho
Unknow
Author is
licensed
CC BY-SA
Caramele
Produse prin prelucrarea termica a unui amestec de zahar, glucoza, lapte, unt sau grasimi vegetale
solidificate.
Pentru a le diversifica se introduc diverse adaosuri precum: ciocolata, cafea, samburi de fructe,
extract de malt, etc.
Principalele defecte intalnite la caramele:
-Cristalizare partiala
- Rancezirea, datorata unor grasimi oxidate sau pastrarii in conditii improprii
- Umectarea caramelelor cauzata in principal de conditiile improprii de pastrare(variatii de
temperatura, umiditate relativa a aerului ridicata).
- Aderarea hartiei la produs, cauzata de continutul redus de grasimi sau de folosirea unui ambalaj
necorespunzator
Produse pe baza de
fondant(fondanteria)
Din aceasta categorie fac parte bomboanele fondante, serbetul,martipanul si alte produse
zaharoase. Bomboanele fondante sunt realizate din trei semifabricate: fondantul,nucleul si siropul
de candisare.
Fondantul- o pasta de culoare alba, consistenta cremoasa, obtinut prin fierbere si concentrarea unui
amestec de zahar, glucoza si apa. Fondantul de calitate superioara trebuie sa aibe cristale mici.
Nucleele – samburi grasi(nuci, alune,migdale, fistic, etc), macinati si amestecati cu zahar pana la
formarea unei paste omogene(martipan)
Siropul candis – folosit pentru acoperirea produselor de fondanterie cu un strat subtire de cristale
fine de zahar cu rol protector si estetic.
Serbetul – se obtine din sirop de zahar si glucoza.
Se pot adauga adaosuri: coloranti, aromatizanti, cacao, fructe, etc.
Produse gelificate si spumoase
Jeleurile – obtinute prin fierberea unui sirop de zahar si
glucoza, coloranti, acizi alimentari, arome, care gelifica la
racire datorita adaosurilor de gelatina, pectina sau agar-
agar. Dupa fierbere se toarna in tipare de forme diferite din
pudra de amidon si se acopera cu zahar cristal.
Produsele spumoase – Structura spongioasa(prezinta bule
mici de aer). Ca agent spumant se poate folosi: albusul de
ou, gelatina, etc. Produsele spumoase sunt foarte
higroscopice. Impun restrictii de pastrare in ceea ce
priveste umiditatea relativa a aerului.
Rahatul – fierberea unui sirop de zahar si glucoza cu amidon.
Se pot adauga diferite substante aromatizante, cacao, fructe
confiate, alune, migdale, etc. pentru diversificare.
Halvaua poate fii diversificata prin adaugarea de nuca, alune, ciocolata, fructe zaharisite.
Aprecierea calitatii, ambalarea, transportul si
pastrarea produselor zaharoase
Calitatea – determinata de nivelul proprietatilor organoleptice, al caracteristicilor
fizico-chimice si absenta defectelor.
Ambalajele – trebuie sa fie impermeabile, sa mentina substantele volatile implicate
in formarea aromei, sa protejeze produsele de mirosuri straine, sa aiba un aspect
placut.
Transportul – Produsele zaharoase se realizeaza cu mijloace de transport izoterme,
care asigura protectia impotriva umiditatii si a variatiilor de temperatura.
This Photo by
Unknown