Despadurirea

 Lesenciuc Bogdan

Cuprins:
 Defrișarea sau despădurirea constă în îndepărtarea totală a vegetației
lemnoase forestiere de pe o anumită suprafață, fără a fi urmată de
regenerarea acesteia, incluzând scoaterea și îndepărtarea radacinilor și
arbuștilor, cu schimbarea folosinței și a destinației terenului.

 Înlăturare completă a pădurilor pe o anumită suprafață, prin tăierea lor,

se face în scopul folosirii terenului în alte scopuri (agricultură, pășunat,
construcții) sau utilizării materialul lemnos. Rata despăduririlor este ridicată
mai ales la tropice, unde slaba calitate a solului a dus la practicarea
defrișării pentru a face disponibile noi terenuri pentru agricultură.

 Defrișarea irațională conduce la crearea unor mari dezechilibre în

natură prin modificarea regimului de precipitații (secetă), al mișcării
curenților de aer, degradarea și eroziunea solurilor, apariția de inundații,
pierderea biodiversității, din cauza extincției speciilor de plante și animale și
la creșterea cantității de dioxid de carbon din atmosferă cu apariția efectului
de seră. Mai multe țări au inițiat proiecte de împădurire sau reîmpădurire
pentru a combate efectele despăduririlor sau pentru a crește cantitatea de
lemn disponibil.
 In cadrul ecosistemelor terestre, vegetatia are un rol deosebit de
important,constituind nivelul la care se realizeaza cele maicomplexe
schimburi de materie si deenergie Fondul forestier cuprinde 27% din
suprafata globului.
 Desi sunt cel de-al doilea factor major al cresterii nivelui de gaze cu efect
de sera in atmosfera, dupa arderea combustibililor fosili, despaduririle ocupa
un rol minor, chiar insignifiant in preocuparile statelor lumii. Rata defrisarilor
este inegala pe continente.
Nu orice modificare a invelisului vegetal poate fi considerata ca un
element de degradare a mediului. Uneori vegetatia initiala a fost inlocuita cu
formatiuni naturale secundare echilibrate, cu productivitate ridicata (cum ar fi,
de exemplu, pajistile naturale utilizate ca fanete, formate dupa defrisarea
padurilor), sau prin culturi agricole, fara a se provoca o deteriorare a
terenurilor respective.
Degradarea vegetatiei se manifesta prin modificari care duc pe de o
parte la scaderea productivitatii ei, iar pe de alta parte la micsorarea rolului ei
in mentinerea echilibrului ecosistemului.
Rata despaduririlor este ridicata mai ales la tropice, unde slaba calitate a
solului a dus la practica defrisarii pentru a face disponibile noi terenuri pentru
agricultura.
 CAUZELE DESPADURIRILOR

 Principala cauza a despaduririlor o constituie expansiunea agricola si cea urbana.

 In ultimele doua secole populatia s-a inmultit, fiind din ce in ce mai multa nevoie
pentru spatiu de construit si agricultura.
 Cea mai mare parte a padurilor sunt utilizate pentru nevoile economice ale societatii,
fiind exploatate priodic. Padurile actuale poarta si acum urmele indelungatei folosiri
dezordonate, din trecut care a produs modificari substantiale ale structurii si
compozitiei lor floristice. In acest fel s-a produs o scadere a calitatii productive a
padurii.
 Padurea indeplineste anumite functii in echilibrul mediului inconjurator.
 Cele mai importante sunt:
• păstrează şi ameliorează calitatea mediului;
• are rol de reglare a temperaturii
• purifică aerul, fiind sursă de oxigen şi menţine umiditatea acestuia
• participă la circuitul hidrologic
 Astfel, se constată clar că funcţiile care privesc echilibrul mediului sunt mai
importante decât rolul de sursă de materii prime pentru activităţile umane. Nevoia de
lemn, defrisarea pentru a face loc terenurilor agricole, drumuri si cai ferate, incendii,
mine, combustibili, sunt toate cauze legate de despadurire.
 Probleme apar cand solului nu-i este oferit destul timp de regenerare si agricultura intensiva duce la degradarea definitiva a acestuia.
Despadurirea poate duce la eroziuni, seceta, pierderea biodiversitatii, datorita extinctiei speciilor de plante si animale, si creserea canitatii de dioxid de
carbon din atmosfera.
De asemenea exista si cauze naturale ale despaduririlor. De exemplu hazardele naturale(cutremurele, alunecari de teren, eruptii vulcanice) sau incendiile
provocate din pricina conditiilor climaterice din Australia unde s-au pierdut peste 800.000 hectare de padure.
Defrisarea Padurilor și Efectele asupra Mediului Inconjurator