1

Inima este un organ musculos și cavitar, de mărimea

pumnului mâinii mai active, care cântăreşte aproximativ
300 g.
Este situată în cutia toracică, în spatele sternului, între
cei doi plămâni.
Vârful său, îndreptat spre stânga, se sprijină de
diafragmă.
3
 Structura peretelui inimii
Miocardul este stratul muscular al inimii care se află deasupra
endocardului. Este responsabil de activitatea cardiacă și este stratul cel
mai gros al peretelui inimii.

Endocardul este stratul intern neted al inimii care căptușește

cavitățile care vin în contact cu sângele.
 PERICARDUL

 este un sac cu pereţi dubli,

iar între cele două foiţe ale
sale conține nu mai mult de
20 de ml de lichid.
 are funcția de a reduce
frecarea între inimă, organ
mobil, și organele adiacente,
mai mult sau mai puțin
imobile.
 Alcătuirea internă a inimii
• Într-o secțiune a
inimii se pot observa
două jumătăţi
funcţionale separate
complet printr-un
sept, fiecare
jumătate fiind
împărțită într-un
atriu și un ventricul.
 Alcătuirea internă a inimii
 În sectorul atrial al
septului, acesta
este mai subțire și
fibros,în timp ce
între ventricule,
acesta este mai
gros și prezintă o
structură
musculară.
 Alcătuirea internă a inimii
 Atriile și ventriculele comunică între ele prin orificii a
căror deschidere este reglementată de valvulele
cuspide
Alcătuirea internă a inimii
 Alcătuirea internă a inimii

Valvula mitrală sau

bicuspidă,este situată între atriul
stâng și ventriculul stâng.

Valvula tricuspidă se află în

partea dreaptă a inimii

Valvulele au sens unic de

deschidere, adică permit
scurgerea sângelui doar de la
atrii la ventricule și nu în sens
invers

10
 Alcătuirea internă a inimii
 Două valvule,valvulele
semilunare,separă ventriculul drept
și cel stâng de arterele mari(aorta și
artera pulmonară) și împiedică
întoarcerea sângelui în ventricule.
 Ținând cont de artera cu care
comunică, vavula semilunară
dreaptă ia numele de valvula
pulmonară iar cea stângă este
numită valvula aortică.
 Când mușchiul inimii se
contractă(sistolă)sângele ieșind din
inimă,împinge clapetele valvulelor
semilunare şi astfel sângele trece
din ventricule în artere.

11
 Vasele de sânge cu cere comunică inima
• Arterele sunt vase care pornesc din ventricule, ducând sângele către
ţesuturi.
• artera aortă, care pleacă din ventriculul stâng, se curbează formând
cârja aortică, după care coboară spre partea inferioară a corpului; din
ea se desprind arterele care se ramifică în corp
• artera pulmonară, care pleacă din ventriculul drept şi conduce sângele
la plămâni.
 Venele sunt vase care
se deschid la nivelul
atriilor, aducând sângele
de la ţesuturi.

•vena cavă inferioară şi

cea superioară, care se
deschid în atriul drept
• venele pulmonare,
care conduc în atriul stâng
sângele venit de plămâni.
 Ciclu cardiac – contracția și relaxarea
succesivă a mușchiului inimii.

Numărul de cicluri cardiace pe minut constituie

ritmul cardiac. La omul adult, în condiţii
normale, ritmul cardiac este de 70–75 cicluri
cardiace.
 Diastola atrioventriculară
Diastola atrioventriculară
durează cca 0,4 sec. În acest
timp pereţii atriilor şi pereţii
ventriculelor sînt relaxaţi.
Atriul drept primeşte sîngele
neoxigenat din venele cave,
iar atriul stîng, sînge oxigenat
din vena pulmonară.
 Sistola atrială

În perioada sistolei atriale

(0,1 sec.) pereţii atriilor se
contractă şi propulsează
sîngele în ventricule. Sub
efortul contracţiilor sîngele
din atriul drept deschide
valvula tricupsidă şi trece
în ventriculul drept. Sub
efortul aceloraşi contracţii
sîngele din atriul stîng
deschide valvulele
bicupside pentru a
pătrunde în ventriculul
stîng.
 Sistola vetriculară

Sistola ventriculară durează

cca 0,3 sec. În această
perioadă ventriculul se
contractă şi propulsează
sîngele de la vîrf spre bază.
Sîngele din ventriculul drept
sub presiune deschide
valvula pulmonară şi
pătrunde în artera
pulmonară. Sîngele din
ventriculul stîng simultan
pătrunde în artera aortă,
deschizînd valvulele
semilunare.
Ciclul cardiac este marcat de două sunete,
numite zgomotele inimii, separate de două
pauze.
Primul zgomot se produce la iniţierea
sistolei ventriculare. El se numeşte zgomot
sistolic şi constituie o consecinţă a
închiderii valvulelor atrioventriculare.

Cel de-al doilea zgomot se produce la

iniţierea
diastolei ventriculare şi este numit zgomot
diastolic.
El se datorează închiderii valvulelor
semilunare.
Circulația mare a sângelui
Circulaţia mare-sistemică
Circulația mică a sângelui
 Sfârşit
 Ştiiai că: Inima ta bate de aproximativ 100.000 de ori in fiecare
zi ?
Acest lucru inseamna ca inima bate o data la fiecare secunda sau
intre 60-100 de ori pe minut