COMPOZITIA MASELOR CERAMICE

STABILIREA CARACTERISTICILOR ESTETICE SI A

CULORII IN PROTETICA FIXA

FIXAREA MASELOR CERAMICE LA COMPONENTA

METALICA

DEPUNEREA, MODELAREA SI ARDEREA STRATURILOR

DE MASE CERAMICE
 Compozitia maselor ceramice
 Feldspat: constituenţii principali (SiO2, Al2O3, Na2O) şi
florurile fuzionează la 1.4000C. Există trei tipuri principale
de feldspat, ortoza (K2O . Al2O3 . 6SiO2), albit-ul (Na2O .
Al2O3 . 6SiO2) şi anortit-ul (CaO . Al O3 . 6SiO2)
 Feldspat:
 produs natural de origine minerala
 din punct de vedere chimic este aluminosilicat anhidru
 Al prezinta o sarcina negativa contracarata de ioni pozitivi
de Na si Ca
 aceste sticle reactioneaza cu acidul fosforic care ataca Al
descompunand suprafata sticlei
 se utilizeaza cel de provenienta canadiana sau scandinava
datorita puritatii
 asigura transluciditatea
 Cuart: prezenţa sa in masele ceramice determina
transluciditatea materialului. Cristalele de silice pura
confera rezistenta si stabilitate.
 In natura    - cristale bine constituite in roci eruptive sau
sedimente
 - nisip de cuart
 - granit
 este livrat sub forma de blocuri
 este importanta provenienta cuartului datorita comportamentului
diferit la ardere
 cuartul norvegian si suedez este cel mai pur, deoarece contine Fe
in cantitate redusa
 Fe trebuie eliminat pentru a nu produce colorari
 determina opacitatea
 este livrat sub forma de blocuri
 Caolin:
 conţine un aluminosilicat hidratat (Al2O3 . SiO2 .
2H2O). Are rol in mentinerea formei reconstituirii în
cuptor, fuzioneaza si reactioneaza cu alte componente
ceramice la temperaturi inalte.
 este un material argilos
 contine aluminosilicat hidratat
 provine cel mai frecvent din granit
 este de culoare alba si arde cu flacara alba
 impreuna cu apa formeaza o masa plastica ce se poate modela,
usca si arde, deoarece particulele raman grupate
 Alumina: este un oxid rezistent, care se prepara din alumina trihidrata prin calcinare. este un oxid foarte rezistent
 se prepara din alumina trihidratata prin calcinare
 aluminia depinde de temperatura utilizata la fabricare
 - la 600℃   -  gama alumina
 - la 1200℃ -  lambda alumina

 Fondanti: sunt formati din fosfat si carbonat de potasiu, carbonat de sodiu, carbonat de calciu.

 Pigmenti: sunt oxizi metalici de fier, crom, cobalt, iridiu, argint, nichel, aur, staniu, titan si magneziu

 Lianti organici: amidon, glucoza sau zaharoza, dextrina.

 Oxizi: oxid de bor, oxid de calciu, oxid de potasiu, oxid de sodiu.

 sunt utilizati pentru scaderea temperaturii de topire (oxid de calciu, etc)
 scaderea temperaturii de inmuiere (oxid de bor)

 Carbura de siliciu: element abraziv.

Ceramica moderna
 Al2O3-19%, SiO2-65%, B2O3, K2O, Na2O, MgO, Li2O, P2O5 (în amestec, 16%),
urme de Rb2O, UO3 (în masele de dentină, pentru asigurarea fluorescenţei), TiO2,
SnO2, ZrO2 (aditivi pentru opacifiere)
Proprietatile maselor ceramice
 Fizice: densitate, greutate specifica, porozitate, duritate.

 a). densitatea variază în funcție de modelul de prezentare (2,42 - 2,95 g/cm 3)

     b). greutatea - valori intre 2,2 - 2,4
     - usor influentata de manipulare
     c). porozitatea - în timpul fuziunii apar incluziile de aer care scad rezistența și
transluciditatea.
       - numărul și diametrul porilor depind de:
 - tipul de ardere (vacuum - elimina porii)
 - arderea in prezenta unui gaz (difuzeaza)
 - racirea sub presiune (micsoreaza dimensiunile)
     d). duritatea
 Termice: intervale de topire, dilatare termica, conductivitate termica, contractie.
 a). Intervale de topire - cu fuziune - înaltă 1200-1400
         - medie 1050-1200
         - joasă 800-1050
         b). Dilatare termică: depinde de compoziția chimică
 - trebuie sincronizat coeficientul de dilatare pentru a nu determina fisuri sau fracturi în masa
ceramică.
         c). Conductivitatea termică este slabă = biomaterial izolant
         d). Contracția: prezintă o contracție în timpul arderii de 15-25% de aceea este necesară
depunerea de masă ceramică în exces înainte.
 Optice: izotropie, transluciditate, cromatica

 ceramica este izotropa, iar smaltul este anizotrop ceea ce explică imposibilitatea imitării
perfecte a dinților naturali
 transluciditatea: masele ceramice arse în vacuum sunt aproximativ de 20 de ori mai
translucide ca cele arse la presiunea atmosferică.

 5. cromatica: au stabilitate cromatică absolută obținută prin introducerea coloranților oxidici.

 Mecanice: rezistenta

  sunt biomateriale fragile cu o rezistență crescută la compresiune, rupere și încovoiere și cu o

rezistență scăzută la tracțiune. De asemenea rezistența este crescută și prin depunerea de straturi
succesive.
 Chimice: stabilitate chimica
 sunt materiale inerte ce nu pot fi atacate de acizii obișnuiți sau de alți agenți
chimici.

 Biologice: foarte bine tolerate de tesuturile cavitatii orale.

 foarte bine tolerate de țesuturile parodontale țesuturile dure dentare
 nu rețin placa bacteriana datorită glazurarii
 Din cauza durității foarte mari în timp apare abraziunea antagoniștilor de aceea
trebuie efectuată o echilibrare ocluzală cît mai bună
Clasificarea maselor ceramice

 In functie de structura:
- ceramică cristalină,
- ceramică necristalină
 Dupa tehnologia arderii:
- arsă în atmosferă,
- arsă în vacuum.
 Dupa temperatura de sinterizare
- temperaturi înalte (de 1.200-1.4000C)
- medii (de 1.050–1.2000C)
- joase (de 800–1.0500C, în vacuum)
 In funcţie de topografia straturilor
- ceramică de bază
- ceramica pentru dentină
- ceramica pentru smalţ
 După modalitatea de prezentare

- pulberi (frite)
- lingouri prefabricate pentru prelucrări la cald
- lingouri prefabricate pentru prelucrări mecanice la rece.

 În funcţie de domeniile de aplicare în medicina dentară

- proteze unidentare si pluridentare
- confecţionarea dinţilor artificiali
- pentru realizarea implantelor
- ca materiale de adaos la masele de ambalat, agenţi abrazivi sau de lustruit, în materialele de
obturaţie,
- faţete ceramice prefabricate, inlay-uri, onlay-uri.
 După tehnologia confecţionării piesei protetice
- ardere pe folia de platină
- metalo-ceramică
- dinţi artificiali (confecţionaţi industrial)
- sisteme speciale (integral ceramice)
 În funcţie de modalitatea de utilizare
- mase dento-ceramice pentru proteze unidentare total ceramice (pe bază de
feldspat, ceramică turnată, ceramică cu miez armat, ceramică aluminoasă,
ceramică magnezică)
- mase dento-ceramice arse pe aliaje (laminate, turnate sau sinterizate )
Stabilirea caracteristicilor estetice si a
culorii in protetica fixa
Factori importanti in alegerea culorii
Varstadacă pacientul este în vârstă dinții sunt: mai netezi, mai închiși la culoare, prezintă un grad mai
mare de saturare, marginea incizala mai redusă, dinții sunt mai lungi spre gingival, ambrazurile gingivale
sunt mai largi, deschise.
dacă pacientul este tânăr dinții sunt mai texturati, mai deschiși la culoare, au grad mai mic de saturare, 
marginea gingivala este la joncțiunea smalt-dentina, ambrazuri gingivale mici și prezintă linii sau pete
hipoplazice albe
 dinții masculini au unghiurile bine exprimate, ambrazurile incizale sunt mai pătrate, pot prezenta fisuri închise
 dinții feminini sunt mai rotunjiți la nivelul marginilor incizale cît și la limita de tranziție (față vestibulara cu fețe proximale), marginea incizala este mai translucidă.
 Morfologia dintilor

Analiza morfologica se efectueaza din 3 unghiuri

Vedere vestibulara:
 Ambrazura incizala depinde de:
 - vârsta: scade cu vârsta datorit abraziunii
   - formă: mai mică la dinții conici decât la cei
ovali
   - punctele de contact: mai aproape de zona
cervicală cu atât e mai mare.
- Ambrazura papilara

  în condiții de sănătate orală acest spatiu este ocupat în

întregime de papila gingivala
 în boala parodontală duce la obținerea unui spațiu
triunghiular negru
 Depinde de:
 a). Morfologia coronara: - la dinți ovali este mai mare
decât la dinții dreptunghiulari, de aceea  la femei acest
spatiu este mai mare decât la bărbați
 b). Morfologia radiculara: cu cat diferența dintre lățimea
mezio–distală a radacinii este mai mare față de dimensiunea
mezio–distală a coroanei dentare cu atat crește ambrazura.
 c). Calitatea țesutului gingival
 - dacă aceste papile sunt accentuate și restaurarea prezintă
ambrazuri papilare mici rezulta inflamarea țesutului
gingival.
 -dacă restaurarea prezintă ambrazuri papilare mari rezultă
un efect inestetic, retenție de alimente, din acestea rezultând
inflamarea țesutului parodontal.
- Zona de contact
 prin plasarea punctului de contact mai aproape de
cervical rezultă efectul de dinți tineri (se mărește
zona de ambrazura incizala și se diminuează zona
de ambrazura gingivala).
 Poziționarea punctul de contact mai aproape de
față vestibulara poate crea iluzia unor dinți mai
lati, cu mărirea zonelor de tranziție și invers prin
plasarea punctului de contact spre fața palatinala se
obțin dinți mai înguști (se micșorează zonele de
tranziție)
 Zona de contact (sau punctul) la nivelul incisivilor
centrali este în treimea incizala, la nivelul
incisivilor laterali este in treimea mijlocie, punctul
de contact dintre incisivii laterali și canini este în
treimea cervicală.
- Zonele de tranzitie

 intersecția feței vestibulare cu zona de contact pe

fețele proximale.

 Pot crea iluzii fie prin modificarea reliefului feței

vestibulare, fie prin folosirea pigmenților la
nivelul acestor zone.
 Zona vestibulara

 dinții cu diametrul mezio–distal diferit de diametrul

cervico-incizal sunt dinți înalți
 – dinții cu diametrul mezio–distal aproximativ egal
cu diametrul cervico-incizal și cu marginile
proximale ușor convergente spre colet asigura
maximul de fizionomie.
 – dinții cu diametrul mezio-distal aproximativ egal
cu diametrul cervico-incizal și cu marginile
proximale mult convergente spre colet au un efect
pronunțat masculin.
 Dimensiunea fizica

 pentru obținerea unui rezultat estetic cît mai bun

trebuie să corelam dimensiunea mezio-distala,
cervico-incizala si vestibulo-orala a dintelui.
- Marginea incizala

 estetică: este paralelă cu linia surâsului

 poate fi - crenelată la tineri, fracturată sau
abrazata - la pacienții în vârstă.
 Sunt importante și unghiurile formate cu fețele
meziale și distale astfel dacă sunt mai rotunjite
dau un aspect feminin iar dacă sunt bine
exprimate va rezulta un aspect masculin.
- Axul longitudinal

 ne arată poziția de implantare și orientarea pe

arcadă.

 Dacă dinții artificiali ar fi concepuți paraleli

atunci s-ar putea observa ușor deoarece axele
incisivilor centrali sunt divergente disto-apical.
- Conturul gingival

 determina lungimea coroanei clinice

 conturul gingival are un traiect curb cu punctul
apical în treimea distală a feței vestibulare. Orice
abatere duce la modificarea axului longitudinal și
apare inestetic
 Dacă țesutul parodontal este afectat atunci
marginea gingivala poate suferi modificări, de
aceea este necesară întâi tratarea bolii
parodontale apoi protezată zona.
- Relatia interdentara si forma arcadelor

- Orice modificare a aspectului estetic poate duce la

un dezechilibru ocluzal, de aceea trebuie întodeauna
efectuată echilibrarea funcțională.
- Textura

 La tineri este mai pronunțată, iar odată cu

înaintarea în vârstă aceasta se șterge datorită
abraziunii.

 O textură accentuată poate ascunde mici defecte

și poate da un aspect întinerit al dinților
artificiali.
 1.Punctul de convexitate maxim al feței vestibulare - acesta se găsește
Vedere incizala în treimea meziala, dar pentru crearea iluziei de dinte lat se deplasează
către distal sau invers pentru dinte mai îngust.
2.conturul marginii incizale se înscrie între cele două convexitati
maxime ale fețelor vestibulara și orală. Se poate schimba prin
modificarea reliefului feței vestibulare (mai plan sau mai convex).
Desenul marginii incizale poate prezenta convexitati, concavități în
funcție de tipul constituțional al pacientului cat și de gradul de
abraziune. De aceea se recomandă refacerea lui pentru a da un aspect
mai tânăr.
Vederea din profil:

relieful feței vestibulare: relieful fiind plan

creează două tipuri:
- relief plan, foarte puțin convex rezultă
dinți lungi
- relief convex accentuat rezultă dinți scurți
poziția convexitatii maxime în raport cu
marginea gingivala – profilul de emergența al
dintelui trebuie să fie plat
Mijloace de inregistrare a culorii

 Cheia de culori
Cea mai cunoscută cheie este VITA CLASIC care împarte nuanțele
în patru esantioane:
A - maroniu–roșcat
B - galben–roșcat
C - gri
D - portocaliu–gri/mov
În cadrul fiecărui eșantion avem numere de la 1 la 4..

Numărul 1 = strălucire mare / chroma mică

Numărul 4 = strălucire mică / chroma mare
Dezavantajul major acestui ghid de nuanțe este gama restrânsă de
culori astfel încât sunt detalii cromatice pe care nu putem să le
înregistrăm
 Spectrofotometru
 este un aparat care masoara cantitatea și calitatea
luminii reflectate de un obiect și o identifică într-
un spațiu de culoare. Poate determina valori
cuprinse în domeniul spectral 380–700nm.
 Poate înregistra o culoare de ansamblu a dintelui
sau pe trei zone distincte (colet, treimea mijlocie,
treimea incizala).